56 matches
-
iar Gluga este așezată după gâtul fetei - tot în semn de încredere. De Sf. Vasile ceata iese la joc urmând toate regulile din zilele anterioare. După ce ajunge la căminul cultural, ceata 'pornește' jocul cu o sârbă, urmată de învârtita și hațegana ca și în celelalte zile. Ca sa poată să scoata jocul din sală în curte , unul dintre cetași joacă steagul în mod ostentativ, sunând clopotele si zurgălăii, și provocând astfel pe ceilalți tineri să îl fure. Furatul steagului este singurul motiv
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
Un punct de vedere este acela că edificiul a fost ridicat de coloniștii maghiari catolici, semnalați documentar în localitățile Hațeg, Sântămaria-Orlea și Bretea Ungurească (azi Bretea Streiului) încă din anul 1276, moment în care s-a și realizat integrarea depresiunii hațegane în structurile politico-administrative de tip feudal ale Regatului maghiar. În posesia comunității latine l-ar fi înregistrat, ca atare, și registrul dijmelor papale din anii 1315 și 1332. În privința stratului de pictură de la 1331, deși prezintă numeroase tangențe cu arta
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
Mărie și Mărioară”. Sub bagheta lui, de altfel, s-au realizat discuri importante pentru perioada 1950-1960 cu Fănică Luca („Tudorițo, nene”), Ion Cristoreanu („De la noi de la fereastră”, „Busuioace nu te-ai coace”), Maria Lătărețu („Pasăre galbenă-n cioc”), Felician Fărcașu („Hațegana de la Măgura”), Ioana Radu („M-aș duce și eu la nuntă”), Dan Moisescu („Mierliță, mierliță, pasăre pestriță”), Ion Zlotea („Păsărică de pe lac”) sau Ion Matache („Eu ți-am spus de mii de ori”). Un merit deosebit îl are în promovarea
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
orice colaborare ulterioară ca solist instrumentist cu ansambluri renumite din București ("Rapsodia Română", Ansamblul "Doina" al Armatei etc.) sau din țară, inclusiv turnee în străinătate. Traian Lăscuț-Făgărășanu a fost autorul a peste 20 de compoziții atât de inspirație folclorică (învârtite, hațegane, doine) cât și valsuri și romanțe, a cules și a promovat cântecele populare ardelenești și a fost recunoscut în toată țara ca fiind cel mai bun clarinetist al acestui gen de muzică. A avut numeroase înregistrări la radio și televiziune
Traian Lăscuț-Făgărășanu () [Corola-website/Science/328248_a_329577]
-
la stilul picturilor murale de la biserica ”Sfântul Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, constituind, astfel, expresia elocventă a legăturilor ecleziastice existente între scaunul mitropolitan al Ungrovalahiei și protopopiatul din Ostrov. și, cum această icoană se integrează în mai largul context al picturii hațegane specifice secolului al XV-lea, detaliile stilistice, prezente și în cazul ansamblului pictural de la Densuș, permit atribuirea ei meșterului Ștefan. Din păcate, doar atât a mai rămas din vechea decorație exterioară, biserica fiind tencuită integral la sfârșitul secolului al XIX
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
dovada faptului că și interiorul bisericii fusese împodobit cândva cu frumoase fresce, asemănătoare, din punctul de vedere al compoziției și al calității, cu cele de la Răchitova. Cercetările viitoare pot aduce noi mărturii în acest sens. La fel ca majoritatea bisericilor hațegane, biserica din Ostrov nu a scăpat de tulburările confesionale ale secolelor XVI-XVIII. Propaganda calvină, patronată de familia nobiliară maghiarizată Kendeffy, în slujba căreia s-a pus și capelanul reformat Ștefan Istvánházi, pare să fi repurtat unele succese și în satul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]