91 matches
-
39 ani), Caceu Margareta (40 ani), Carpîn Dănuț (25 ani), Chörösi Alexandru (24 ani), Ciobanu Constantin (43 ani), Cruceru Gheorghe (25 ani), Csizmarik Ladislau (55 ani), Ewinger Slobodanca (20 ani), Ferkel-Șuteu Ștefan Alexandru (20 ani), Gîrjoabă Constantin Dumitru (30 ani), Hațegan Petru (47 ani), Ianoș Paris (18 ani), Iosub Constantin (18 ani), Ioțcovici Gheorghe Nuțu (25 ani), Lăcătuș Nicolae (27 ani), Luca Rodica (30 ani), Mardare Adrian (20 ani), Miron Ion (50 ani), Motohon Silviu (35 ani), Munteanu Nicolae Ovidiu (25
Eroi ai Revoluției Române din 1989 () [Corola-website/Science/317030_a_318359]
-
din care a mai rămas doar turnul, care s-a acoperit cu tablă. Construirea actualei biserici a fost executată de către arhitectul maghiar Bako Karol, ajutat de enoriași prin prestație benevolă, parohia fiind condusă de către preotul Teodor Radu și primul epitrop Hațegan Ioan. Materialul folosit la construcție este piatra de calcar și într-un foarte mic procent cărămida. În acest sat au fost exploatate de întreprinderea Salina Ocna Mureș până în anul 2000 calcare jurasice, utilizate ca materie primă în industria chimică. Nu
Poiana Aiudului, Alba () [Corola-website/Science/300265_a_301594]
-
Sfântului Duh” din Peșteana, comuna Densuș, județul Hunedoara, este un vechi monument românesc zidit în piatră în secolul al XIII-lea. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La mică distanță de Densuș, în mijlocul satului hațegan Peșteana - atestat, la 2 iunie 1360, prin preotul „Balk de Possana”, participant, alături de alți patru clerici hunedoreni, la un scaun de judecată în Hațeg -, se află un valoros monument istoric (HD-II-m-A-03405), anume biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, martoră a creșterii și
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
fost realizate concomitent, par să dateze din secolul al XV-lea, adică din perioada de maximă înflorire a familiilor cneziale locale. Nici această biserică nu a scăpat de tulburările religioase care au măcinat, începând cu secolul al XVI-lea, spațiul hațegan. Existența unei comunități calvine în secolul al XVII-lea este o certitudine; capelanul familiei Kendeffy, Ștefan Istvánházi, pare să o fi consolidat la finele acestei perioade. Biserica pare să fi trecut, în această perioadă, în posesia cultului reformat. În primele
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Peșteana () [Corola-website/Science/334726_a_336055]
-
Pavel, în luna iulie 21, văleat (?)". Textul, reprezentând o cronică inedită a construcției, are meritul de a releva efortul ctitoresc al familiei Sărăcin din Sălașul de Sus, ce mai importantă familie nobiliară locală și a doua ca importanță în districtul hațegan după cea a Cândeșilor de la Râu de Mori. Timpul la care face referire pisania pare a fi mijlocul secolului al XV-lea. Întrucât textul dezvăluie "începerea" în piatră a bisericii, atunci cea dintâi ctitorie a fraților Sărăcin II și Ioan
Biserica Nemeșilor din Sălașu de Sus () [Corola-website/Science/326920_a_328249]
-
componente (reședința) și Nălațvad, și din satele Silvașu de Jos și Silvașu de Sus. Are o populație de de locuitori. Prima mențiune a Țării Hațegului ("Terra Harszoc") apare în Diploma Ioaniților din anul 1247. În 1276 aflăm de un nobil hațegan, numit "Comes de Haczak". Un alt nobil, "Nicolaus de Hatzak", este atestat la 1317. Alte atestări: "Hatzag" (1349), "villa Hatzak" (1360), "civitas Hachzak" (1366), "Hathzak" (1380). Numele poate veni din maghiară, de la "hat-szék", adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
Silvașu de Jos, este însemnat: „Această Sfântă Liturghie iaste a sfintei beserici acei din deal a Hațegului, Matei Șora paroh, 1807”. Cu refacerile de rigoare, ea a supraviețuit până în jurul anului 1824, când a fost dezasamblată și mutată în satul hațegan Balomir; un fragment de coloană romană, provenită, potrivit tradiției locale, de la masa prestolului, îi marca poziționarea. Ușile împărătești, împodobite de „popa Simion Zugrav” din Pitești în anul 1777, și câteva icoane valoroase, purtând semnătura lui „Vasile Theodorovici, malăr, 1828”, au
Hațeg () [Corola-website/Science/297064_a_298393]
-
izbândă, preluarea lăcașului pe seama obștii românești; autoritățile au dat câștig de cauza credincioșilor maghiari. Drept urmare, biserica, înscrisă pe lista monumentelor istorice, funcționează până astăzi, în mod sporadic, ca lăcaș de cult al restrânsei comunități de credincioși calvini, urmași ai nemeșilor hațegani de altădată.
Biserica cnezilor Cândea din Sântămăria-Orlea () [Corola-website/Science/322479_a_323808]
-
Timișoara, Str. S. Bărnuțiu nr. 62 et. 4 țel. 219170 219174 fax: 219175 e-mail: consultim@mail.dnttm.ro Tutori de stagiu EPURAN MIHAIL (E.C) 0590 SC CONT-FIN EXPERT SRL Timișoara, str. Fermității nr. 6 țel. 224725 Tutori de stagiu HAȚEGAN CAMELIA DANIELA (E.C) 0119 SC EXPERTIZĂ ȘI CONTABILITATE VICTOR LIOARA SRL Timișoara, Str. Somnului nr. 11, ap. 7 țel. 094792245 Tutori de stagiu PETRIȘOR VICTOR (E.C) 0120 SC GAMTIN SRL Timișoara, Str. Operetei nr. 4 țel. 243154 Tutori
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
distribuit și editat independent, sub numele propriei lor case de discuri, Post Pop Records, fiind înregistrat în studiol ISV, mixat de Alex Dragomir la Raza Studio și masterizat de Christian Mike Sugar la CSM-Lab București. Referitor la lirica albumului, Andrei Hațegan declara: „Suntem încă niște copii, care se chinuie foarte mult să facă lucrurile să iasă cum trebuie, dar de cele mai multe ori fac numai prostii, dar... "damn!", toată lumea îi iartă, pentru că sunt cumva simpatici în stângăcia lor. Cred că asta ar
Adolessons () [Corola-website/Science/322470_a_323799]
-
Philippe II et Philippe III, Paris, 1845. Rider, Jacques Le, Mitteleuropa, Iași, 1997. Ross, Sir David, Aristotel, Humanitas, București, 1998. Rousseau, Jean-Jacques, Du contrat social, Paris, 1966. Rusu, A.A., Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144 . Sachelarie, O., Instituții publice fundamentale în cele trei țări românești (sec. XVII), în SAI, XX, 1972. Sthal, H.H., Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, vol. I (Confederații de ocol, structuri teritoriale și tehnici agricole
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În privința nobilimii românești din Transilvania, a se vedea: I.A. Pop, Elita românească din Transilvania în secolele XIII-XIV (origine, statut, evoluție), în vol. "Nobilimea românească", p. 36-54; A.A. Rusu, Nobilimea românească și biserica în secolul al XV-lea (exemplul hațegan), în vol. "Nobilimea românească", pp. 131-144; Gh. Bichicean, Contribuții privind cadrul general de reprezentare a românilor din Țara Hațegului în Congregațiile generale voievodale, în vol. "Țara Hațegului 750 (1247-1997)", Hațeg, 1998, pp. 15-29. 720 Ioan-Aurel Pop, Românii și maghiarii, p.
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
În Transilvania; endocrinologul Gheorghe Marinescu; Gheorghe Banu, liderul mișcării În cadrul Facultății de Medicină din București; Mihai Sturdza și alții. Susținătorii sunt figuri cel puțin la fel de proeminente: Emil Racoviță, Dimitrie Gusti, Traian Herseni, Sabin Manuilă, Simion Mehedinți, Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Mișcarea eugenistă a avut o dominantă transilvană. În România, oamenii de știință devin public importanți doar la sfârșitul secolului al XIX-lea. Abia atunci și la Începutul secolului XX s-au creat școli de medicină, asociații profesionale, au fost proiectate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
aceștia se numărau personalități cunoscute și respectate ca Emil Racoviță, speolog de reputație mondială și pentru o perioadă președintele Academiei Române; Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu precădere ideile eugeniste. Articole pe tema eugeniei apăreau Însă În multe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
scurtă din Prahova. Alături e țăranul monumental, în costum de o mare linie clasică, din Dolj, și gorjanul cu pieptar de podoabă neastâmpărată și cu cămașa lungă și înfoiată. Ândreaptă-ți ochii la costumul de uimitoare efecte, obținute prin simplitate, al hațeganului, sau spre bucovineanca ceea baroc încărcată de coloare, de bani, de flori. Dobrogeanul te atrage mai puțin, fiindcă ține să ilustreze influențe tătărești destul de sumbre. Din cealaltă parte se apropie sălișteanca cochetă cu mult negru și alb, femeia de-un
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
direcția țăranilor români, cu scopul de a-i câștiga de o parte sau alta, folosindu-se aceeași retorică destul de găunoasă, Însoțită de amenințări, este evidențiat Într-un mod savuros și de către Mihail Maximilian XE "Maximilian" , protopopul Hațegului. Arătând că grănicerii hațegani, care țineau de regimentul de la Orlat, au refuzat să arboreze drapelul maghiar, Încălcând În acest fel ordinele comandanților, Maximilian Îi disculpă pe preoții Învinuiți pe nedrept că ar agita spiritele: Cine-i Învață despre aceea? Nu știu, că noi, preoții
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de cunoașterea unor personalități ale acestei componente etnice a americanismului vor putea citi intervenții ca Arhiepiscopul Valerian D. Trifa, scriitor de limbă română, Stelian Stănicel: om adevărat și prieten la nevoie, Arhiepiscopul Nathaniel, Traian Lascu, Eugene S. Raicu, Părintele Vasile Hațegan, un român-american exemplar etc. O valoare deosebită o are interviul autorului - „Exilul reprezintă o stare spirituală” - publicat în revista Origini, la 3 octombrie 2000. Partea a doua a cărții se constituie din diverse texte care iau în discuție unele simboluri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
un penalty, pe care ar fi trebuit să-l primească după nici 4 minute de joc! Surdu a intrat în careu, Scarlatache l-a talonat, după care i-a luat piciorul de sprijin cu stîngul. Reluările TV o demonstrează. Însă Hațegan (arbitrul meciului - n.n.) n-a văzut, fiind departe de fază, iar asistentul Cristi Nica nu s-a implicat deloc, astfel că giuleștenii au rămas fără lovitură de la 11 metri.” Așa s-a distrus un derby, prin grija arbitrului / arbitrilor / observatorului
Copos explodează după derbyul cu Dinamo. Scrisoare deschisă adresată Fotbalului românesc () [Corola-journal/Journalistic/76160_a_77485]
-
13 și 14 decembrie sala de sport din Galați va găzdui un puternic turneu feminin de handbal la care vor evolua echipele Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Tomis Constanța, Dunărea Brăila și formația amfitrioană Oțelul. Sub culorile echipei gălățene va juca și Iulia Hațegan, transferată de la Universitatea Cluj, precum și Daciana Curtean și Elena Ivan, refăcute după o accidentare. l Sâmbătă vor avea loc întâlnirile din penultima etapă (a 9-a a campionatului) a întrecerilor pe grupe ale Diviziei A2 de volei. În seriile est
Agenda2005-50-05-Sport () [Corola-journal/Journalistic/284496_a_285825]
-
Clujenii s-au supărat după ce Gigi Becali a afirmat că au câștigat titlul în 2008 cu un penalti cumpărat. Mai exact, Becali a spus că a auzit că arbitrul Ovidiu Hațegan a primit spagă 150.000 de euro pentru a acorda un penalti în meciul din ultima etapă a sezonului 2007/2008, când ardelenii au câștigat titlul după un meci cu Universitatea Cluj, potrivit ziare.com. "Noi ne-am purtat frumos
Steaua ar putea să nu mai joace la Cluj. Declaraţiile lui Gigi Becali i-au supărat pe clujeni () [Corola-journal/Journalistic/76522_a_77847]
-
Mihaela Codruța Paicu (9,67), Simona Valentina Mitulescu (9,50), Tatiana Elena Marian (9,96), Raluca Maria Treta (9,90), Andreas Petz (9,71); de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului - Iasmina Cecilia Săvescu (9,86), Lidia Hațegan (9,97), Mariana Ramona Blaga (9,83), Jelena Rankov (9,82), Lavinia Mădălina Micu (9,99), Bogdan Korbuly (9,95); de la Universitatea de Vest - Voicu Sătmărean (9,82), Oana Isabella Gavriliuc (9,94), Daniela Corina Petrica (9,40), Ornela Olivia
Agenda2004-50-04-invatamant () [Corola-journal/Journalistic/283157_a_284486]
-
Codexului Salmoxeanus Moiseus Ctitori ai Codicelui Salmoxian Moesic Al preoților armelor Salii și legiuitorii Salmoxioi din Moesia, Și-n Codexul Segetusian al Cronoșilor de la Sarmisegetuza Și-n Codex Catensis al celor de la Cotul Munților către Nord Și-n Codicele Geților Hațegani din cele zece Comune Pastorale Cimeriene Cu sanctuarul în Cogaionul Munte-Hațeg întru care numele lor de Salmoxioi fost-au date moșinelor, apelor și pășunilor. I-ai invocat pe toți strigând numele locurilor pe unde paști, Ai umblat de Sâmbra Zimbrei
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Florimund Mercy, a adus cu sine o întreagă pleiadă de asemenea oameni. Administrația Țării Banatului, care a funcționat de la 1716 până la 1778, a mai adus și obiceiurile și moravurile dunărene din zona Imperiului și a Austriei de astăzi. Istoricul Ioan Hațegan spune că în primele decenii, situația a fost mai dificilă pentru acești administratori, însă apoi au început să vină în Banat sute de familii de coloniști catolici din lumea germană, care au ajutat la împământenirea anumitor obiceiuri. Acesta a fost
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
germani, dar și maghiari, români, sârbi și evrei. „În acel moment nu mai contau în special etnia și religia, cât cercul de interese sau dragostea față de muzică. Datorită acestor asociații, Timișoara era supranumită și orașul muzicii”, mai spune istoricul Ioan Hațegan. Asociații de cartier În acea perioadă au avut loc premiere ale diverselor opere și operete austriece, italiene, chiar franceze sau germane. De asemenea, în Timișoara veneau trupe de teatru și de muzică, iar după terminarea spectacolelor, se dădeau baluri. Câteva
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
femei. Pe lângă dans, mai exista reverența de început și reverența de sfârșit, după care tânărul o aducea pe fată la loc și o preda familiei. Finalurile de baluri nu au rămas descrise niciunde, dar acestea sunt previzibile, spune istoricul Ioan Hațegan: „o melodie de dans cunoscută de toți, după care urma mersul la garderobă și spre trăsură, care și aceasta era în funcție de starea socială, adică personală sau închiriată, iar apoi se duceau acasă”. Urmau apoi comentariile, învățămintele, nemulțumirile, bucuriile, de la caz
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]