207 matches
-
se întîmpla după ce cîțiva ani aproape că fusesem nedespărțiți la propriu. Am locuit un timp în Berlin și acolo megeam peste tot împreună, și la cumpărături și la plimbare, și la prieteni și la plajă. Gabriel a schimbat desigur vechile habitudini. Ne-a zguduit bine și ne-a lecuit de singurătate... Acum e la vîrsta cea mai poetică, mai plină de paradoxuri și de drăgălășenie. Ne solicită în continuare foarte mult, dacă ne izolăm într-o cameră dă buzna peste noi
Femeia de lângă Mircea Cărtărescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18840_a_20165]
-
dar mă obseda repetitivul și monotonul sunet pe care-l făcea primăvara, fără să-și fi cunoscut sau auzit vreodată antecesorii: unul doar bun de împerechere, celălalt doar să facă un ou în cuibul altor păsări, restul dezvoltării și-a habitudinii progeniturii fiind transmis genetic prin ou. În Alaska am aflat și am văzut somonii care s-au întors din Pacific pe râulețul de unde plecaseră în urma cu trei, patru ani să perpetueze specia și apoi să moară, lăsând în niște ouă
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
Dacă Japonia a reluat procesul de modernizare imediat după război, noi am mai rătăcit, nu neapărat din proprie voință, încă patru decenii și prin cealaltă formă de extra-modernism, ceea ce, cu siguranță, a lăsat urme profunde, deci sechele mentale, spaime, idiosincrazii, habitudini foarte greu de eliminat într-o perioadă scurtă de timp. Prima modernizare am început-o relativ bine și am încheiat-o prost. Pe cea de-a doua am început-o destul de nefericit dar, poate, printr-un fel de simetrie, vom
DESPRE MODERINITATEA ŞI MODERNIZAREA ROMÂNIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364701_a_366030]
-
Andrei Pleșu este, cu adevărat, o lectură vie, totalizantă, focalizată asupra tensiunii detaliului, dar atentă și la logica dinamică a întregului. Autorul ne determină să percepem adevărul parabolelor biblice ca pe o modalitate de a ne sustrage atracției nocive a habitudinilor cotidiene, orientându-ne spre irizările unei gândiri dispuse să facă saltul spre metanoia, spre geometria esențializată și inefabilă a transcendenței, spre un decor sacru, ce mizează pe verticalitate, centralitate, amplitudine spațială și deschidere. Ilustrative, în acest sens, sunt enunțurile privitoare
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
semnificația celorlalte opere, aparținând aceluiași creator. Realitatea, consemnată de istoria literaturii universale, ne arată că de multe ori, opera de proporții mai mici, dar cu o mare forță de concentrare și exprimare, atârnă greu în cântarul valori, germinând ideile mari, habitudini și principiile estetice de bază ale artistului ajuns la maturitate. Un exemplu elocvent este cea privind Sinfonia a IX-a care n-ar fi existat, probabil, fără celelalte producții beethoveniene, în gradație ascendentă, după cum ar fi absurd să reducem personalitatea
PARTICULARITĂŢILE MANIEREI ARTISTICE ALE MARILOR OPERE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370918_a_372247]
-
operă comportă analize pe multe planuri. Publicistă și scriitoare (i s-a tradus deja un roman)28, pe teme ce ne interesează nu mai puțin 29, ea trebuie citită integral, nu numai în secvențele ce se armonizează mai lesne cu habitudinile noastre de gîndire. Cîștigul ar fi, putem fi siguri, substanțial. Alexandru ZUB CUVÎNT ÎNAINTE Decembrie 1989 trebuia să deschidă calea unei perestroika în România. Însă actorii eliminării regimului Ceaușescu prevedeau viitorul din perspectiva adepților unei reînnoiri a sistemului, a unei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tîrcoale, atunci tevatura noastră civilizată în jurul Afganistanului te poate face să crezi că, după americani și, hai, după englezi, noi, românii, avem de spus ceva decisiv în ecuația conflictului (motiv, evident, de mîndrie națională!). Sustrași de inventivele televiziuni de la călduțele habitudini obștesc-private, urniți din fotolii și din iatacuri de taină, mandarinii galonați și negalonați ai puterii vocalizează într-o sotto voce grav-cavernoasă, responsabilă, asigurînd masa electorală panicată de iminența războiului să stea cuminte, să nu mai pună întrebări speriate excedatelor televiziuni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de scenarii deja parafate continental. Asta neînsemnînd nicicum doar umilă obediență, dimpotrivă, mișcări fericite de însușirea marii șanse și, de aici, punerea în lucrare a consecințelor. Coborînd ștacheta și apropiindu-ne de pulsiunile momentului actual, să constatăm ce bulversare a habitudinilor se produce cînd noul scenariu european la care România se arată (în sondaje) dornică a se include impune, prin multe altele, și soluția regionalizării. Schimele perplexe ale omnipotenților guvernanți nu pot ascunde însă infatuarea iminenței reușite, știindu-se prea bine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
datele unui destin ce nu va avea nicicînd șanse. De-ar fi asta unica melancolie ce ne subminează viguroasa nativitate... Singurii români care au faimă internațională sînt Brâncuși și Enescu, al doilea încă prin insolita lui modernitate continuînd să forțeze habitudinile secolului abia început, primul cîștigînd încă din celălalt secol teribilul pariu. În rest, numerele de operetă nu fac altceva decît să augmenteze eterna frustrare. Din cînd în cînd, opinia autohtonă e tulburată de vînturarea cîte unui nume ce i-ar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
puterii suzerane cu vistieria mereu goală. Diferă foarte puțin mijloacele. Mentalitatea este, în esență, aceeași, deși imanentă unei „geografii a mentalităților”, adică varietății. În pofida disponibilităților modernizatoare, oamenii de stat, căci despre ei este vorba, rămân puternic marcați de concepte și habitudini feudale. Pentru ei, ca și pentru Ludovic al XVI-lea, națiunea o formează categoriile sociale privilegiate, poporul atașându-i-se doar ca factor și sursă indispensabile existenței celor dintâi și a statului întruchipat de monarh. În acest sens, poporul este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
secolul XVIII, să ne ferim de exagerarea înrâuririi pe care au avut-o oamenii, ideile și curentele înnoitoare, moderne, asupra autorității politice de „drept divin”. Politica externă este un apanaj exclusiv al prințului, marcat, cum am spus, de concepte și habitudini feudale, care continuă, de regulă, cu aceleași instrumente, vechi direcții în relațiile internaționale, direcții pretins naturale, inexorabile, încât influența noului orizont ideatic al epocii rămâne, în fond, o podoabă a spiritului cultivată în saloane sau în exercițiul epistolar, timid tradus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lucru. Se susține adesea că, în cazul normelor juridice diferența decisivă constă în faptul că abaterile de la anumite tipuri de comportament vor trezi, probabil, o reacție ostilă și vor fi sancționate de autorități. În cazul a ceea ce poate fi numit habitudini de grup, abaterile nu sunt pedepsite, nici chiar blamate; oriunde însă există reguli care revendică un anume comportament, chiar și reguli nejuridice de tipul celor care obligă bărbații să-și descopere capul în biserică, abaterea va fi numaidecât sancționată. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
că o regulă socială există. Așadar, rămâne de aflat ce anume trebuie să conțină o regulă, în afară de pedeapsa reglementară și, prin urmare, predictibilă, sau de blamarea celor care se abat de la modelele obișnuite de comportament, ca să se deosebească de simpla habitudine de grup. Dificultatea de a exprima acest element i-a făcut pe unii autori să afirme că: oamenilor li se pare că în regulă există ceva, care îi obligă să facă anumite lucruri și le servește drept ghid și justificare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
parte invizibilă a universului, care ne ghidează și ne controlează aceste activități 107. "O atare critică, oricare ar fi meritele afirmațiilor pozitive pe care le face, necesită cel puțin o elucidare în continuare a deosebirilor dintre regulile sociale și simplele habitudini convergente de comportament"108. Totuși, scepticismul față de caracterul normelor juridice n-a luat întotdeauna forma extremă de condamnare a înseși noțiunii de normă obligatorie ca noțiune confuză sau inventată. O altă trăsătură specifică normelor juridice, care le diferențiază de cele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
spațiul dintre Dunăre și Mare, fără a înceta, a trecut în registrul minor al istoriei: controlul Imperiului s-a restrâns, structurile administrativ-politice s-au simplificat, urbanismul a fost înlocuit rapid de ruralizare, populația s-a dispersat și s-a diminuat, habitudini și practici de secole au dispărut, cultura orală ia locul celei scrise, traiul era modest. Dacă acesta era cadrul general, în secolele VII-X, nu alta era situația în plan religios-comparativ cu viața creștină intensă și organizată, în aceste secole, peisajul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din propria-i clasă, cât și fostul tovarăș de joacă, acum factotum la Marele Stat Major. Îndrumarea spre ideologia socialistă apare firească, cum este și devenirea lui Tase Bojoceanu, acum ajuns unealtă a Siguranței. Din păcate, autorul dă frecvent curs habitudinilor sale de gazetar, aglomerând comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
literare. Prozatorul translează în cadrele sale imaginea unui târg de provincie scos din tiparele și ritmurile lui tradiționale de un intempestiv proces de industrializare, căutând să-i restituie nu atât biografia, cât mai ales memoria. Închiși în maniile, obsesiile și habitudinile lor, dumbrăvițenii preferă „postura comodă de aiurit”, făcându-se că nu observă, chiar și atunci când îi resimt urmările, că au intrat în mecanismele unei istorii care sfârșește inevitabil prin a-i aplatiza. Punând accentul pe atmosferă, romancierul creionează o lume
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
semnificația, uneori ascunsă. Aceasta însă îmbracă adesea haina unei „învățături”, un rol avându-l aici dubla formație a lui C., de teolog și de pedagog. Foiletonistica a facilitat, neîndoielnic, apropierea lui de literatură, dar tot ei i se datorează unele habitudini ce își pun amprenta pe scrisul său. Personajele schițelor și nuvelelor din primele volume nu au individualitate, gesturile, întâmplările pe care le trăiesc se desfășoară grăbit, previzibil, spre teza finală. Fără putere de creație, neglijând analiza resorturilor lăuntrice, C. izbutește
CIURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286285_a_287614]
-
comună. Nici formele pseudo-comunitare de asociere, cum ar fi asociațiile profesionale, cele ce reunesc membrii aceleiaș( confesiuni (cu un plus aici pentru mediul rural) nu sunt, astăzi, la noi, (n măsură să (ș( exercite influența benefică (n privința conturării unor habitudini acceptate de cei mai mulți, structurate (n conformitate cu principii obiective (n raport cu scopurile vizate. Există unele semne timide de reintrare (n normal at(t din perspectiva comunităților, c(t ș( a asociațiilor profesionale, de exemplu. (n privința primelor se observă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
romanii observa Maiorescu cu toate (nsușirile lor s-au năruit. Poporul german, din contră, "mit seiner Piet(t f(r die Familie", (nflorește" (apud. Călinescu, 1982, p. 419). Răm(ne accentul pus pe familie, structură salvatoare, păstrătoare ș( creatoare de habitudini care au putut perpetua un popor ce nu avea cum să supraviețuiască altfel. Desigur, (n perioada aceea ca ș( (n vremurile de dinaintea ei, comunitatea rurală deosebit de puternică se sprijinea cu precădere pe familie. Crezul lui Maiorescu, importanța deosebită acordată de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de schimbare (he metabole) se produce peste tot (panthou) din cauza lipsei de egalitate (diato anison) proporționale. Dincolo de acest principiu al lipsei de egalitate, schimbarea, care nu este întotdeauna un declin, după cum arată Aristotel, se produce fiind propulsată și de anumite habitudini sociale: câștigul și onoarea, frica, dezvoltarea disproporționată a unui nivel social, intrigile, neglijența, absența neamului comun, diverse fleacuri (t¦ mikr¦), situarea geografică (geo-strategică, am spune astăzi), înșelăciunea sau forța (pornită din interior ca lovitură de stat sau impunându-se ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale practicate de spartani și cretani (adică tocmai de aceia pe care Platon îi considera, înainte vreme, exemplari și, ca atare, de urmat!). E un Platon pe dos în Nomoi, unul pe care anamneza imanentă îl pune în postura
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ordin administrativ, a inabilităților democratice. Deci potențialul client al ofertei este tot statul, mai precis ministerul, ipostaziat În persoana domnului Marga. Diagnosticul dat Învățămîntului românesc nu flatează personalul didactic, care ar fi neplăcut surprins să-și descopere În aceste pagini habitudinile, docilitatea, autosuficiența. Nici victimele prin excelență, elevii, nu ar profita sigur de pe urma lecturii, de vreme ce, așa cum reiese chiar din studiu, ei sînt iremediabil rămași În afara puterii decizionale a sistemului, dar a cărui existență o justifică. Ar fi deci necesare multiple replici
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
bine cum se dezlănțuie Vulcan, decât dacă vei privi cum ard aceste orașe. Și [atunci] vei spune: „Toate acestea îmi aparțin“32. Înalta societate se arăta nemulțumită de mobilitatea acestui grup social, intransigența confesională, trăsăturile orientale ale traiului și ale habitudinilor. La modul general, suveranii est-central europeni au urmat față de evrei o linie politică familiară la acea dată monarhiilor occidentale - i-au subordonat direct puterii centrale și le-au definit situația juridică. În anul 1254 a fost emis statutul evreilor din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în societatea românească, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a evreilor nu a suferit un proces de aculturație deplină și rapidă, în sensul antropologiei culturale, ei fiind percepuți, judecați și catalogați cel mai adesea drept străini care prin habitudini, obiceiuri, profesii, interese nu reprezentau și nu erau solidari intereselor și realităților românești. Unul din primii noștri economiști, Dionisie Pop Marțian, relata la începutul deceniului șapte al secolului al XIX-lea: „Clasa cea mai avută de la noi este un conglomerat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]