206 matches
-
Occidentului în ochii românilor de la est de Prut se desfășoară extrem de anevoios. Basarabeanul ar vrea, desigur, să-și însușească standardele de viață din SUA sau din spațiul Uniunii Europene, dar să nu schimbe nimic în mentalitatea lui, în ticurile și habitudinile comportamentale la care ține atât. Cu alte cuvinte, el ar vrea să profite de contactul cu Apusul, adică să-și adauge în exterior - bunuri, servicii, comodități -, nu să sporească pe dinăuntru, modelându-și ființa, adoptând regulile și criteriile lumii democratice
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
permanentă, flexibilă la mutațiile frecvente produse de dezvoltarea rapidă a științei și tehnicii, de a învăța încontinuu. Temeinicia învățării depinde și de dimensiunea practică a învățării ; ceva este conștient și profund însușit, dacă poate fi și aplicat, fiind convertit în habitudini. Învățarea temeinică este, deci, atunci obținută când elevii nu numai că știu (ori au impresia că știu), ci și să facă, trecând de la modelele teoretice la modelele practice ori la modelele prelucrate, dezvoltate, desăvârșite. Temeinicia învățării se confirmă și prin
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
imaginea unui personaj. Relația personajului cu sine într-un prim stadiu intră în această categorie. Aceste relații tind să fie catalogate ca similitudini și contraste. Un model semantic pentru a descrie aceste categorii nu este decît o reflecție asupra unor habitudini cognitive culturale un model de acest gen va fi prezentat în subsecțiunea următoare, dimpreună cu o notă sceptică. În fine, personajele sînt supuse schimbării. Aceste schimbări sau transformări pe care le suportă un personaj răstoarnă uneori întreaga configurație a personajului
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tipul de univers simbolic îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, definesc ideologia în sensul unui sistem de credințe conturate într-o anumită societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. În același timp, iau în considerare faptul că în "umbra" acestei etichete ce a fost adeseori judecată în termenii
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sensul său socio-cultural ce evidențiază funcția de integrare se prezintă ca un instrument în cunoașterea realității sociale, prin chiar proiectarea conceptuală a acesteia, și în măsura în care individul se socializează într-o ordine socială dată, care este legitimată prin internalizarea valorilor, credințelor, habitudinilor și atitudinilor specifice, decurge că acest element constitutiv al universului simbolic al unei societăți își reafirmă calitatea pozitivă pe care încerc să o susțin aici. Este necesar, la finalul acestui capitol, să apelez la câteva succinte considerații referitoare la ceea ce
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
individ care trăiește în cadrul unei societăți date (revine aici în atenție funcția de integrare pe care o are ideologia, de care amintea Paul Ricoeur). În al treilea rând, formele simbolice sunt structurate social, regăsindu-se în normele morale, cutumele și habitudinile unei anumite societăți. Tocmai de aceea semnificațiile lor sunt accesibile și exercită o anumită influență în plan social. O altă caracteristică a formelor simbolice care dețin valențe ideologice este dată de referențialitatea lor, în sensul că semnificațiile lor fac trimitere
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cu privire la tipul de univers simbolic îndreptățit să legitimeze o anumită ordine socială. Din acest punct de vedere, am conferit ideologiei statutul de sistem de credințe conturate în orice societate, credințe situate la nivelul imaginarului social și care, alături de mituri, legende, habitudini, tipare comportamentale și atitudinale, au rolul de a trasa un cadru normativ și acțional cu privire la stilul de funcționalitate al respectivei societăți. Tocmai de aceea am subliniat că, fiind un factor constitutiv al realității socio-politice și, în același timp, un instrument
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în marginile abilităților mele naturale, așa cum au fost ele dezvoltate în educația mea. Nimeni nu își poate depăși mediul formativ”3. Într-o direcție oarecum asemănătoare, E. Husserl vorbise despre constituirea ego-ului transcendental în unitatea istoriei trăirilor conștiinței marcate de habitudini 4. Datorită acestui raport de apartenență la o tradiție, cunoașterea nu poate primi niciodată o exhaustivă justificare dialectică. „Descoperirea științifică reduce conștiința focală a observațiilor noastre într-o conștiință subsidiară, deplasându-ne atenția către aspectul coerenței teoretice”1. Polanyi respinge
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
îngropăciuni” -, dar în sala monumentală a castelului mitropolitan, „mai mult din basme decât din lumea aceasta”, cufundată în umbră, îi cuprinde spaima. Câte unul dintre ai lor, ajuns student și cărturar, nu se distanțează radical de mediul copilăriei, rezervație de habitudini și gesturi multiseculare. Formele cultice creștine nu au consistență; îndărătul convențiilor de suprafață se desfășoară liber, nestingherit, fondul primordial, de unde viața dublă. Trimis la paroh pentru a anunța moartea lui Urcan, un nepot al acestuia își drege glasul, privește la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
de principiu nu poate fi negată, nici nu a dispărut. A presupune contrariul ar însemna să răsturnăm ierarhia realului, să subsumăm universalul unui context cultural, mentalității colective, general umanului actual. Ar însemna ca tot ceea ce ține de nivelul individual-general incluzînd habitudinile noastre socioistorice și culturale să condiționeze în mod absolut posibilitatea accesului la universal. însăși rezistența, pasivă ori insurgentă, pe care mentalitatea tîrziu modernă o opune acestui acces poate fi un bun catalizator pentru a realiza, pentru a trăi diferența de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
cultura umanistă”, propus de el, erau de natură să trezească atenția, îndreptățind, în ambianța socioculturală dată, cele mai diverse - uneori neașteptate - alianțe sau „despărțiri”. Însuși faptul ca atare, al existenței „Păltinișului” ca instituție sui-generis, ce deborda tiparele știute, contrazicea destule habitudini, putea fascina, putea surprinde, putea neliniști sau revolta: noul, straniul „joc cu mărgele de sticlă” își oferea prismatic fațetele mai multor lumini. ION POP SCRIERI: Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii, București, 1975; Încercare în politropia omului și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
în genere, dar mai ales pentru mulțimea oamenilor de rănd care nu au nici o influență, totuși el recunoaște că ele au o putere de influențare asupra celor ce și-au format deja un caracter moral prin deprindere, prin asimilarea de habitudini comportamentale din mediul social, sub influența părinților, a educatorilor și a legilor: „Dar, așa cum arată lucrurile, ele (argumentele)... par să aibă o anume putere de a influența și de a încuraja pe acei tineri care posedă o generozitate a spiritului
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
pune teoria sa în evidență sunt articulațiile interioare ale acestui aparat psihic cu scopul de a oferi o explicație cauzală motivației acțiunii morale. În plus, ea explică felul în care se poate deprinde acest complex motivațional: i) prin deprinderea unor habitudini (dispoziții habituale în urma exercițiului acțiunilor corespunzătoare sub presiunea întăritoare a pedepselor si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată furniza, în ultimă instanță, temeiul
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
morale. În plus, ea explică felul în care se poate deprinde acest complex motivațional: i) prin deprinderea unor habitudini (dispoziții habituale în urma exercițiului acțiunilor corespunzătoare sub presiunea întăritoare a pedepselor si recompenselor); ii) prin înțelegerea superioară, critică, a rațiunilor acestor habitudini și explicarea întregului mecanism moral cu ajutorul unei teorii etice, politice care să poată furniza, în ultimă instanță, temeiul elaborării unei legislații morale menite să asigure educația mulțimii. Regulile morale sublimate în „legi” care au asociat penalizări, joacă un rol important
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
popoarelor europene, pe care îl vom regăsi exprimat în respingerea Constituției europene în 2005. Dat fiind accentul pe care-l punem în acest studiu pe puterea națională, ca obiect major al integrării supranaționale, este cazul să ne oprim și asupra habitudinii ei de a folosi forța militară sau amenințarea cu folosirea acesteia, precum și sancțiunile economice ca modus operandi în viața internațională. În prezent are loc o vie controversă între politologi în jurul chestiunii dacă politica forței continuă să fie și în zilele
[Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
și până la literatura publicată astăzi de "Junimea" s-a parcurs un drum pe cât de lung, pe atât de necesar. Marcat de reale câștiguri în profunzime, în expresivitate, în modernitate, în altitudinea demersului filosofic, dar și de o posibilă distanțare de habitudinile "simplului cititor". O recitire a poeziei complet uitatului Lesnea se arată a fi necesară, măcar pentru motivul că "Ulcioare de piatră" marchează un început, fiind cartea "Junimii" ce poartă numărul 1... cu minus. Adevăratul nr. 1 avea să fie " Spiritul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
strategic al Alianței. Astfel, extinderea va contribui la sporirea stabilității și securității pentru toate țările din zona euroatlantică prin: - încurajarea și sprijinirea reformelor democratice, inclusiv controlul civil asupra forțelor armate; - favorizarea în noile state membre ale Alianței a modelelor și habitudinilor de cooperare, consultare și realizare a consensului, caracteristice pentru relațiile dintre actualele state membre; - promovarea relațiilor de bună vecinătate, de pe urma cărora vor beneficia toate țările din zona euroatlantică, atât membre cât și nemembre N.A.T.O.; - accentuarea apărării comune și extinderea
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
de schimbare (he metabole) se produce peste tot (panthou) din cauza lipsei de egalitate (diato anison) proporționale. Dincolo de acest principiu al lipsei de egalitate, schimbarea, care nu este întotdeauna un declin, după cum arată Aristotel, se produce fiind propulsată și de anumite habitudini sociale: câștigul și onoarea, frica, dezvoltarea disproporționată a unui nivel social, intrigile, neglijența, absența neamului comun, diverse fleacuri (t¦ mikr¦), situarea geografică (geo-strategică, am spune astăzi), înșelăciunea sau forța (pornită din interior ca lovitură de stat sau impunându-se ca
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
lacedemonianul merg, convorbind, în insula Creta de la Cnosos la peștera și templul lui Zeus, ținta călătoriei lor). Calea e simbolică pentru Platon și în virtutea acestui simbolism devine el lup moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale practicate de spartani și cretani (adică tocmai de aceia pe care Platon îi considera, înainte vreme, exemplari și, ca atare, de urmat!). E un Platon pe dos în Nomoi, unul pe care anamneza imanentă îl pune în postura
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
realizator al unei noi măreții colective."260 Mitul în modernitate Folosindu-ne de aceste temeiuri teoretice putem atunci vorbi de mituri contemporane, fie că sunt transmise din perioade istorice anterioare, fie că sunt create și recreate conform unor necesități sau habitudini intelectuale actuale. În încercarea de a identifica mecanismele de creare, transmitere și eventual dispariție a miturilor, însă, este important să nu cădem în ispita evaluării lor estetice, logice sau morale. Unele mituri pot fi mai influente decât altele, unele pot
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
postbelică, prin care autorul oferă un util exemplu de examinare a datelor și fenomenelor culturale contemporane. Odată cu desegregarea și progresul tehnologic al anilor 1970 care au deschis practic calea societății informatizate, care la rândul ei impune noi reguli, ritmuri și habitudini, radical diferite față de cele ale lumii (lumilor) anterioare, se conturează o nouă mitologie a ruralului, a cărui expresie metonimică o constituie Sudul Statelor Unite, ca păstrător al onestității și al dedicării familiale, rezistent la alienarea și materialismul Americii postindustriale.480 Mitologia
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
recognoscibilitate mondială, Superman, Batman sau Spiderman fiind cunoscuți în toate colțurile lumii, chiar și de către cineva care nu a vizionat filme avându-i ca protagoniști.736 Aceștia au contribuit masiv la "americanizarea" culturii occidentale (și nu numai), în moravuri și habitudini lingvistice, reverberate atât în desenul și vocabularul benzilor desenate, cât și în filozofia generală sau în temele preferate.737 Industria benzii desenate și-a găsit în desen mediul cel mai potrivit pentru dezvoltarea intrigii și a personajului, hârtia fiind ieftină
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un alt "eu" născut grație acestei relații. Este momentul de dezvoltare superioară a conștiinței, de identificare a "Eu"-lui cu "Eu"-l, unde sufletul se identifică cu spiritul. Spiritul se definește ca moment de reflexie a sinelui, unde se formează habitudinile sau obișnuințele, unde se pot genera stări de conștiință primară, de somn sau somnambulice, de premoniție în totalitatea lor imediată și spontană. 2. O psihologie contopită încă cu fiziologia Secenov Vlăstarele psihologiei ca știință de sine stătătoare au înmugurit într-
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
comună. Nici formele pseudo-comunitare de asociere, cum ar fi asociațiile profesionale, cele ce reunesc membrii aceleiaș( confesiuni (cu un plus aici pentru mediul rural) nu sunt, astăzi, la noi, (n măsură să (ș( exercite influența benefică (n privința conturării unor habitudini acceptate de cei mai mulți, structurate (n conformitate cu principii obiective (n raport cu scopurile vizate. Există unele semne timide de reintrare (n normal at(t din perspectiva comunităților, c(t ș( a asociațiilor profesionale, de exemplu. (n privința primelor se observă
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
romanii observa Maiorescu cu toate (nsușirile lor s-au năruit. Poporul german, din contră, "mit seiner Piet(t f(r die Familie", (nflorește" (apud. Călinescu, 1982, p. 419). Răm(ne accentul pus pe familie, structură salvatoare, păstrătoare ș( creatoare de habitudini care au putut perpetua un popor ce nu avea cum să supraviețuiască altfel. Desigur, (n perioada aceea ca ș( (n vremurile de dinaintea ei, comunitatea rurală deosebit de puternică se sprijinea cu precădere pe familie. Crezul lui Maiorescu, importanța deosebită acordată de
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]