384 matches
-
termes, la traduction est affaire de langues, mais, avânt tout, de personnes ; elle est cette " écoute de l'Étranger " voulue par Berman, vecteur d'échanges et créatrice de liens sociaux. Un terme crucial dans la sociologie de la traduction est l'" habitus " de Pierre Bourdieu, que nous avons mentionné lorsque nous avons analysé le concept de " normes ". Nous rappelons à ce titre la définition du terme " habitus " fournie par cet auteur : Ces systèmes de schèmes de perception, d'appréciation et d'action
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
et créatrice de liens sociaux. Un terme crucial dans la sociologie de la traduction est l'" habitus " de Pierre Bourdieu, que nous avons mentionné lorsque nous avons analysé le concept de " normes ". Nous rappelons à ce titre la définition du terme " habitus " fournie par cet auteur : Ces systèmes de schèmes de perception, d'appréciation et d'action permettent d'opérer des actes de connaissance pratique, fondés sur le repérage et la reconnaissance et conventionnels auxquels ils șont disposés à réagir, et d
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
réagir, et d'engendrer, sans position explicite de fins ni calcul rationnel des moyens, des stratégies adaptées et sans cesse renouvelées, mais dans leș limites contraintes structurales dont ils șont le produit et qui le définissent.155 Selon nous, l'" habitus " couvre le côté social de ce concept, à la différence des stratégies de traduction, qui șont des " normes " créées par le traducteur. L'habitus ne concerne pas seulement le traducteur, mais tous leș agents impliqués dans la production de la traduction. Îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș limites contraintes structurales dont ils șont le produit et qui le définissent.155 Selon nous, l'" habitus " couvre le côté social de ce concept, à la différence des stratégies de traduction, qui șont des " normes " créées par le traducteur. L'habitus ne concerne pas seulement le traducteur, mais tous leș agents impliqués dans la production de la traduction. Îl se délimite des normes sociales explicites, agissant plutôt comme une norme inconsciente généralisée : L'habitus est, pour aller vite, un produit des conditionnements
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
șont des " normes " créées par le traducteur. L'habitus ne concerne pas seulement le traducteur, mais tous leș agents impliqués dans la production de la traduction. Îl se délimite des normes sociales explicites, agissant plutôt comme une norme inconsciente généralisée : L'habitus est, pour aller vite, un produit des conditionnements qui tend à reproduire la logique objective des conditionnements, mais en lui faisant subir une transformation ; c'est une espèce de machine transformatrice qui fait que nous " reproduisons " leș conditions sociales de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
reproduisons " leș conditions sociales de notre propre production, mais d'une façon relativement imprévisible, d'une façon telle qu'on ne peut pas passer simplement et mécaniquement de la connaissance des conditions de production à la connaissance de produits.156 L'habitus permet à l'individu d'agir dans le monde social et de l'interpréter dans une manière qui, d'une part, lui est propre, mais que, de l'autre part, îl partage avec leș membres des catégories sociales auxquelles îl
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par Christine Lombez ; cahier coordonné par Roger Sauter, Praxiling, Université Montpellier III, Montpellier, 2004. SCHOGT, Henry, TATILON, Claude, " Georges Mounin : la traduction sans fard ", în La linguistique, 29-2, 1993, p. 69-77. SIMEONI, Daniel, " The pivotal status of the translator's habitus ", Target 10 : 1, 1998, John Bejamins Publishing Company, p. 1-39, consulté le 3 juin 2011, URL: http://www.benjamins.com/cgi-bin/t articles.cgi?bookid=Target%2010%3A1&artid=194026650. SUHAMY, Henri, " La traduction des métaphores et des hypallages dans Shakespeare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
revue/meta/2007/v52/n3/016726ar.pdf. WUILMART, Françoise, " La traduction littéraire : source d'enrichissement de la langue d'accueil ", p. 144-145, consulté le 3 janvier 2011, URL : http://www.rilune.org/mono4/12 Wuilmart.pdf 3. 2. Sociologie BOURDIEU, Pierre, " Ethos, habitus, hexis ", în Questions de sociologie, p. 133-136, consulté le 3 septembre 2011, URL : http://www.homme-moderne.org/societe/socio/bourdieu/questions/133-36.html. 3. 3. Herméneutique et théorie interprétative GADAMER, Hans-Georg, " Herméneutique classique et philosophie ", în La philosophie herméneutique, PUF
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
sociale de la traduction. Le român réaliste américain dans le champ littéraire français (1920-1960), Arras, Artois Presses Université, 2007, p. 31 et 40. 155 Pierre Bourdieu, Méditations pascaliennes, Éditions du Seuil, collection " Points ", Paris, 2003, p. 200-201. 156 Pierre Bourdieu, " Ethos, habitus, hexis ", în Questions de sociologie, consulté le 3 septembre 2011, URL : http://www.homme-moderne.org/societe/socio/bourdieu/questions/133-36.html. V. également Pierre Bourdieu, Leș règles de l'art. Genèse et structure du champ littéraire, Éditions du Seuil, collection
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
V. également Pierre Bourdieu, Méditations pascaliennes, op. cît., p. 207-208 : " En tânt qu'il est le produit de l'incorporation d'un nomos, du principe de vision et de division constitutif d'un ordre social ou d'un champ, l'habitus engendre des pratiques immédiatement ajustées à cet ordre, donc perçues et appréciées, par celui qui leș accomplit et aussi par leș autres, comme justes, droites, adroites, adéquates, sans être aucunement le produit de l'obéissance, au sens d'impératif, à
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
maîtres cachés de l'interculturel ", op. cît., p. 16. 284 V. Henri Meschonnic, Poétique du traduire, op. cît. 285 V. Anthony Pym, Method în translation history, St. Jerome, Manchester, 1998. 286 Daniel Simeoni, " The pivotal status of the translator's habitus ", Target 10 : 1, 1998, p. 32, John Bejamins Publishing Company, consulté le 3 juin 2011, URL : http://www.benjamins.com/cgi-bin/t articles.cgi?bookid=Target%2010%3A1&artid=194026650, " [...] le résultat élaboré d'une histoire personnelle d'ordre social et
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
literară, terenul predilect pe care și-l alege constituindu-l cultura și literatura germanofonă a Europei Centrale, cu un accent deosebit asupra Bucovinei și a „civilizației cernăuțene” de sorginte habsburgică, pe care încearcă să o definească drept expresie a unui habitus social de tip urban adânc înrădăcinat în ideologia burgheză și liberală a Vienei veacului al XIX-lea. În volumele Paul Celan și „meridianul” său și Czernowitzer Geschichten, sunt examinate premisele ce au concurat la apariția unei literaturi „regionale” atipice, cosmopolită
CORBEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
205 Rezumat 205 Capitolul XI. Teorii despre determinarea socială a educabilității 209 1. Societate și educație la Pierre Bourdieu 209 1.1. Concepte de bază: spațiu social, câmp, capitaluri 210 1.2. Legitimitatea spațiului social. Violența simbolică 210 1.3. Habitusul 211 1.4. Bourdieu și reproducerea socială 212 1.5. Originea habitusului 213 1.5.1. Limbajul și cultura 213 1.5.2. Pedagogia 214 1.5.3. Examinările 215 1.5.4. Nerecunoașterea fenomenului 215 2. Teoria codurilor lingvistice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1. Societate și educație la Pierre Bourdieu 209 1.1. Concepte de bază: spațiu social, câmp, capitaluri 210 1.2. Legitimitatea spațiului social. Violența simbolică 210 1.3. Habitusul 211 1.4. Bourdieu și reproducerea socială 212 1.5. Originea habitusului 213 1.5.1. Limbajul și cultura 213 1.5.2. Pedagogia 214 1.5.3. Examinările 215 1.5.4. Nerecunoașterea fenomenului 215 2. Teoria codurilor lingvistice a lui Basil Bernstein 215 Rezumat 217 Capitolul XII. Meditațiile - un fenomen
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
simple operații de reglare a fluxurilor școlare, ci și prin procese de socializare care transmit valori și atitudini diferențiate reprezentanților categoriilor sociale, elemente culturale cu impact decisiv asupra șanselor sociale. Din acest punct de vedere, teoria lui Turner anticipează modelul habitusului formulat de către Bourdieu. 5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale tc "5. Anchete din ultimele decenii privind inegalitățile școlare și sociale " În paginile care urmează voi trece în revistă câteva studii importante referitoare la șansele școlare realizate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinată de capacitatea individuală a elevului de a-și însuși conținuturile învățământului. Rezultatele astfel diferențiate se vor manifesta la nivelul practicilor individuale și la cel al destinației sociale. Conceptele de bază pentru înțelegerea raporturilor cu conținuturile școlii sunt cele de habitus, la sociologul francez, și cod lingvistic, în cazul sociologului britanic. 1. Societate și educație la Pierre Bourdieutc "1. Societate și educație la Pierre Bourdieu" Pierre Bourdieu (1930-2002) a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ascunde în spatele „frumosului”, „adevărului” sau al „binelui”. Pentru a reuși, violența simbolică trebuie să se adreseze acelei persoane care este pregătită să accepte iluzia. Orientarea exprimă structurile profunde ale personalității, dispozițiile cele mai durabile ale individului surprinse în conceptul de habitus. 1.3. Habitusultc "1.3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
binelui”. Pentru a reuși, violența simbolică trebuie să se adreseze acelei persoane care este pregătită să accepte iluzia. Orientarea exprimă structurile profunde ale personalității, dispozițiile cele mai durabile ale individului surprinse în conceptul de habitus. 1.3. Habitusultc "1.3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reuși, violența simbolică trebuie să se adreseze acelei persoane care este pregătită să accepte iluzia. Orientarea exprimă structurile profunde ale personalității, dispozițiile cele mai durabile ale individului surprinse în conceptul de habitus. 1.3. Habitusultc "1.3. Habitusul" Conceptul de habitus este cel mai important element al teoriei lui Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Pierre Bourdieu, întrucât permite indicarea relațiilor dintre poziția socială și acțiunile indivizilor (adică specificarea raporturilor dintre nivelurile macro și micro ale realității sociale), ca și concilierea între determinismul ce absolutizează structurile și individualismul centrat pe opțiunile actorilor. Numeroase sunt definițiile habitusului în opera lui Pierre Bourdieu. Dintre acestea, vom reproduce o definiție din lucrarea Simțul practic. Habitusurile sunt sisteme de dispoziții durabile și transpozabile, structuri structurate predispuse să funcționeze ca structuri structurante, adică în calitate de principii și de reprezentări care pot fi
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ț, „reglate” și „regulate” în mod obiectiv fără a fi cu nimic produsul supunerii față de unele reguli și, fiind toate acestea, orchestrate în mod colectiv fără a fi produsul acțiunii organizatoare a unui dirijor (2000, pp. 82-83). Prin conceptul de habitus, Bourdieu le redă agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea în păcatul individualismului și relativismului. Habitusul este un simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii de viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
toate acestea, orchestrate în mod colectiv fără a fi produsul acțiunii organizatoare a unui dirijor (2000, pp. 82-83). Prin conceptul de habitus, Bourdieu le redă agenților autonomia, capacitatea de acțiune și cunoaștere fără a cădea în păcatul individualismului și relativismului. Habitusul este un simț practic, un sistem dobândit de preferințe, de principii de viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust), ș...ț structuri cognitive durabile (care sunt în esență produsul încorporării structurilor obiective) și ș...ț scheme de acțiune
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
viziune și diviziune (ceea ce se numește de obicei gust), ș...ț structuri cognitive durabile (care sunt în esență produsul încorporării structurilor obiective) și ș...ț scheme de acțiune care orientează perceperea situației și răspunsului adoptat (1999, p. 32). Mai operațional, habitusul este acel simț practic a ceea ce este de făcut într-o situație dată, sau simțul jocului, cum i se spune în sport. Un concept similar în sociologia contemporană este cel de conștiință practică din teoria structurării a lui Giddens (1984
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
practic a ceea ce este de făcut într-o situație dată, sau simțul jocului, cum i se spune în sport. Un concept similar în sociologia contemporană este cel de conștiință practică din teoria structurării a lui Giddens (1984). Cu alte cuvinte, habitusul reprezintă ceea ce este stabil, predictibil în percepția, gândirea și acțiunea indivizilor, fără ca indivizii să fie conștienți de funcționarea acestor mecanisme. Ca să facem o paralelă cu obișnuința - cu care de fapt este înrudit -, habitusul este „natura omului”. 1.4. Bourdieu și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a lui Giddens (1984). Cu alte cuvinte, habitusul reprezintă ceea ce este stabil, predictibil în percepția, gândirea și acțiunea indivizilor, fără ca indivizii să fie conștienți de funcționarea acestor mecanisme. Ca să facem o paralelă cu obișnuința - cu care de fapt este înrudit -, habitusul este „natura omului”. 1.4. Bourdieu și reproducerea socialătc "1.4. Bourdieu și reproducerea socială" Sociologia lui Bourdieu se referă în bună măsură la reproducerea structurilor sociale. Studiul producerii și reproducerii sociale înseamnă „producerea habitusului”, acel sistem de dispoziții care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]