117 matches
-
această era exclusă în tratat prin clauza potrivit căreia apele Muntenegrului erau închise pentru navele de război ale tuturor națiunilor. Muntenegru nu urma să aibă o flotă, iar Austro-Ungariei îi era încredințată stabilirea politicii țărmurilor. Această prevedere îi acorda Imperiului Habsburgic un fel de protectorat naval asupra regiunii. Între 1881 și 1913, Muntenegru s-a bucurat inevitabil de o perioadă de relații internaționale pașnice. Înconjurat din trei părți de posesiuni habsburgice sau ocupate de monarhie Dalmația, Bosnia, Herțegovina și sangeacul Novi
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
fiind că statul acesta era din 1883 aliat cu Viena. Și mai important era faptul că România nu era un stat puternic; în mod evident, ea nu poseda capacitatea politică sau militară de a se opune Austro-Ungariei. Ministerul de externe habsburgic era totuși foarte preocupat de influența românilor în Transilvania și urmărea cu atenție aceste relații. El înțelegea atracția pe care o putea exercita regatul independent al României asupra populației românești din Imperiul Habsburgic. Pînă în 1914, conducerea națională transilvană a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
suzeranitate otomană, nu mai erau sub autoritatea directă a Constantinopolului. În ciuda serioaselor lui pierderi, imperiul deținea totuși teritorii întinse în Macedonia și Albania, cea mai mare parte a Epirului și Tracia. Nu fusese abandonată nici speranța ca ocuparea Bosniei-Herțegovina de către habsburgici să poată lua sfîrșit cîndva și ca aceste provincii să fie redobîndite. Chestiunea cu care se confrunta acum guvernul otoman era cum să fie administrate și apărate cel mai bine posesiunile rămase, atît împotriva pretențiilor altor popoare balcanice cît și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și războiul greco-turc din 1897. În 1908, cînd Austro-Ungaria a anexat Bosnia-Herțegovina în împrejurări care au produs o mare nemulțumire atît la Sankt Petersburg cît și la Belgrad, acest acord internațional s-a destrămat. Înainte de aceasta, relațiile dintre ruși și habsburgici fuseseră bune. Ambele state aveau miniștri de Externe ambițioși. Atît omul de stat rus Alexandru Izvolsky, cît și omologul său habsburgic, Alois von Aehrenthal, voiau să obțină cîștiguri pentru țările lor și să reușească în propriile lor cariere. Ei s-
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
experiență în privința problemelor albaneze, prințul nu putea face față situației. El a pierdut curînd controlul asupra mediului rural, guvernul lui administrînd practic o regiune ceva mai mult decît orașele Durrës și Vlorë. În cele din urmă, lipsit de sprijinul guvernului habsburgic și al majorității liderilor albanezi, Wilhelm a părăsit țara în septembrie 1914, după doar șase luni de domnie. În timpul primelor luni ale primului război mondial, Albania era deci redusă la situația unui teritoriu dominat de anarhia politică, care avea să
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nici una nu avea capacitatea de a se implica într-un război major. Dată fiind situația generală, ne putem întreba desigur care dintre problemele balcanice putea precipita declanșarea unui conflict devastator, care avea să se sfîrșească prin dezmembrarea definitivă a Imperiilor Habsburgic și Otoman, prăbușirea regimului țarist din Rusia și prin deteriorarea relațiilor internaționale în așa măsură, încît un al doilea, și mai distrugător, avea să urmeze destul de curînd. Focarele periculoase din Peninsula Balcanică erau tot chestiunile naționale nerezolvate încă și luptele
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
facă acest lucru, ei au tărăgănat luarea unei măsuri de la 28 iunie pînă la 23 iulie, cînd a fost în sfîrșit trimis un ultimatum Belgradului. Acest interval nu a fost folosit pentru pregătirea corespunzătoare a terenului. Evident, era în interesul habsburgicilor ca războiul să fie unul de proporții locale. Punctul periculos îl reprezenta posibila intervenție a rușilor în sprijinul sîrbilor. După 1903, relațiile dintre cele două state slave fuseseră extrem de cordiale, așa că era de așteptat ca Rusia să reacționeze într-un
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
proporții locale. Punctul periculos îl reprezenta posibila intervenție a rușilor în sprijinul sîrbilor. După 1903, relațiile dintre cele două state slave fuseseră extrem de cordiale, așa că era de așteptat ca Rusia să reacționeze într-un fel oarecare la amenințarea Belgradului de către habsburgici. În politica lor din trecut în privința Balcanilor, guvernele rus și habsburgic respectaseră în general principiile echilibrului de forțe: atunci cînd unul dintre ele obținea cîștiguri importante, celălalt trebuia să primească unele compensații. În 1877, înainte de a intra în război împotriva
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Tratatul de la Montreux, Turcia avea să redobîndească suveranitatea asupra Strîmtorilor. CONCLUZIE Consecințele războiului și ale aranjamentelor referitoare la statele din Balcani făcute prin tratatele de pace vor fi prezentate pe larg în paginile următoare. Două imperii, cel otoman și cel habsburgic, deveniseră deja subiecte de analiză istorică. Din rîndul statelor succesoare ale acestora, Turcia, Austria, Ungaria și Cehoslovacia vor juca de acum înainte doar un rol periferic în cadrul studiului de față. În schimb, evenimentele din fostele regiuni habsburgice, Transilvania și Bucovina
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea nici un motiv imediat ca să recunoască Comitetul Iugoslav, care nu beneficia nici de un statut oficial, nici de sprijin internațional. Unii dintre liderii sîrbi vorbiseră totuși în termeni generali, după izbucnirea războiului, despre necesitatea eliberării slavilor sudici de sub stăpînirea Imperiului Habsburgic; fuseseră pomeniți atît sîrbii, cît și croații și slovenii. Fusese deci pusă problema unei viitoare uniri. Pašić considera orice acțiune de acest fel drept ceva mai mult decît o simplă extindere a sistemului administrativ sîrbesc asupra unui teritoriu mai întins
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doreau să fie recompensați cel puțin parțial pentru grelele lor pierderi. Ei erau ferm solidari în convingerile lor naționale și creștin-ortodoxe. Mulți dintre lideri erau extrem de neîncrezători față de croați din cauza credinței catolice a acestora și a vechii lor asocieri cu habsburgicii. Era firesc să apară sentimentul că toți croații erau într-o oarecare măsură trădători. În orice caz, conducerea sîrbă a depus un efort hotărît și care a fost încununat de succes de a controla guvernul. Dominația lor ulterioară asupra vieții
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
democrații avîndu-l în frunte pe Pribičević, cerea o remaniere totală a guvernului. Ea propunea un sistem federal bazat pe provinciile istorice, cărora urma să le fie acordată o autonomie aproape completă. Conform acestui plan, care semăna foarte mult cu Ausgleich-ul habsburgic, administrațiile locale urmau să fie subordonate autorității centrale doar în ceea ce privește politica externă, apărarea, cutuma și valuta. Forțele militare urmau să fie organizate pe criteriul provinciilor și al entităților naționale. Ca și în cadrul sistemului anterior al monarhiei habsburgice, persoana regelui constituia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a unui nivel ridicat al pregătirii militare și a unei politici externe active. Deși în anii '20 a apărut o perioadă de relativă liniște, deceniul următor a traversat crize repetate în relațiile externe. Am văzut cum dezmembrarea Imperiilor otoman și habsburgic și căderea regimului țarist din Rusia au contribuit la diminuarea tensiunilor din zonă. Sistemul de alianțe francez a perpetuat conflictele dinainte, chiar dacă sub altă formă. Ascensiunea ulterioară a Italiei fasciste, a Germaniei naziste și a Rusiei comuniste a readus în
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
eliberare națională ale tuturor naționalităților au devenit mai complexe datorită intervențiilor frecvente ale guvernelor europene. Poziția strategică centrală a peninsulei și a Imperiului Otoman au transformat deci regiunea în ținta intențiilor de cucerire imperiale ale Britaniei, Franței, Rusiei și Imperiului Habsburgic, iar ulterior ale Italiei și Germaniei. Chiar dacă liderii balcanici reușeau adesea să profite de situație dat fiind că războaiele cu Rusia au avut drept rezultat eliberarea Balcanilor de sub controlul otoman -, noile guverne naționale au fost obligate să suporte amestecul permanent
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1936. Shaw, Stanford J. și Ezel Kural Shaw. History of the Ottoman Empire and Modern Turkey. 2 vol. Cambridge: Cambridge University Press, 1967, 1977. Vucinich, Wayne S. The Ottoman Empire: Its Record and Legacy. Princeton, N.J.: Van Nostrand, 1965. Imperiul Habsburgic Kann, Robert A. A History of the Habsburg Empire, 1526-1918. Berkeley: University of California Press, 1974. The Multinational Empire: Nationalism and National Reform in the Habsburg Monarchy, 1848-1918. 2 vol. New York: Columbia University Press, 1950. Macartney, C. A. The Habsburg
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
in Yugoslavia, Stanford University Press, Stanford, Calif., 1955, p. 130. 2 Peter F. Sugar, Industrialization of Bosnia-Hercegovina, 1878-1918, University of Washington Press, Seattle, 1963, p. 29. 3 Tomasevich, Peasants, Politics and Economic Change, p. 108. 4 C. A. Macartney, The Habsburgic Empire, 1790-1918, Weidenfeld & Nicolson, London, 1969, p. 745. 5 Robert A. Kann, A History of the Habsburgic Empire, 1526-1918, University of California Press, Berkeley, 1974, p. 463. 6 Viktor Novak, Antologija Jugoslovenske Misli i Narodnog Jedinstva, 1390-1930; Štampa Državne Štamparije
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
1878-1918, University of Washington Press, Seattle, 1963, p. 29. 3 Tomasevich, Peasants, Politics and Economic Change, p. 108. 4 C. A. Macartney, The Habsburgic Empire, 1790-1918, Weidenfeld & Nicolson, London, 1969, p. 745. 5 Robert A. Kann, A History of the Habsburgic Empire, 1526-1918, University of California Press, Berkeley, 1974, p. 463. 6 Viktor Novak, Antologija Jugoslovenske Misli i Narodnog Jedinstva, 1390-1930; Štampa Državne Štamparije, Belgrad, 1930, pp. 515-517. 7 Constantin Daicoviciu și Miron Constantinescu, editori, Brève histoire de la Transylvanie, Éditions de
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a elabora poziția Partidului asupra subiectului, Stalin (1913) a redactat opusculul Marxismul și chestiunea națională în care combate doctrina "naționalismului cultural" propusă de austromarxiștii Otto Bauer și Karl Renner ca soluție la problema națională în imperiile multinaționale cum era cel habsburgic. Recunoscând în ea un naționalism travestit care vrea să treacă în dresuri socialiste, Stalin o atacă virulent cu scopul de a-i expune consecințele nefaste. Curiile naționale imaginate de austromarxiști ca forurile desemnate de fiecare națiune pentru a-i gestiona
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
obiect de compensație și dispută în cele mai diverse planuri de împărțire a zonei, elaborate de cabinetele marilor puteri europene, iar stăpânirea parțială sau totală a lor a devenit una din țintele râvnite de cele două imperii vecine, rus și habsburgic, aflate în plin proces de expansiune geografică 3. Izbucnirea războiului ruso-otoman în 1768, victoriile militare rusești, agitațiile provocate în rândul popoarelor creștine din Balcani de ajungerea rușilor la Dunăre (1769), dorința evidentă a Rusiei de a anexa Principatele Române 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
serviciu, fiind numită o comisie de anchetă condusă de feldmareșalul Drechsel. După relatarea lui Enzenberg, mazilii bucovineni fuseseră instigați de unii ofițeri ca Umlau, Schmidebauer etc., precum și de consilierul aulic polonez Johann Döring, care fusese obligat să părăsească teritoriul Imperiului habsburgic 101. Ultimul nu era altul decât șeful lojei masonice "Minerva", înființată la Sadagura de ruși, în timpul războiului dintre 1768-1774 și care a fost subordonată marii loje a Rusiei 102. Insistența mazililor de a fi folosiți în administrație și justiție nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
învățământ elementar, în condițiile în care comunele erau scutite de datoria de a întreține școala 114. Cu toate că ridicarea obligativității învățământului a diminuat destul de mult numărul școlilor elementare rurale, similitudini întâlnindu-se și în alte provincii românești aflate sub stăpânirea Imperiului habsburgic 115, totuși, prin această măsură nu s-a urmărit și nu s-a ajuns la desființarea rețelei de școli elementare românești sau româno-germane din Bucovina. Astfel, în anul 1796 funcționau în Bucovina, pe lângă Școala teologică din Cernăuți, Școala normală din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
faptul că Bucovina ar deveni doar o relicvă istorică. Regiunea Schwaben a pus prin parteneriatul Suceava-Cernăuți-Augsburg o bază pozitivă care sper că și în viitor va contribui la unirea spirituală și la un schimb liber peste granițe. BUCOVINA ȘI MITUL HABSBURGIC 2 1. Parte componentă a spațiului geografic situat la răsărit de lumea germană și la apus de Imperiul Sovietic teritoriu cuprinzând un mozaic de popoare și state mici și mijlocii, pe care istoricii, politologii, sociologii, specialiștii în istoria culturii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Colega de birou, Elvira 58 O călătorie în paradis 88 Diploma de doctor 144 Maestrul Irimescu la Fălticeni 150 Tristețea bătrânului Stransky 166 "Șeriful" din Catedrală 176 Un prieten 193 Destine 232 Erich Beck și Bucovina 279 Bucovina și mitul habsburgic 295 Redactor: Simona Modreanu Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Publicat în "Codrul Cosminului", nr. 12, 2006 2 Publicat în Românii din afara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
țărilor mici, cum sînt cei din Europa Centrală și din Balcani. Rolul istoricului naționalist din Balcani și din Europa Centrală este diferit de cel al istoricilor marilor puteri. Națiunile mici, aflate într-un punct nevralgic între trei imperii supernaționale (otoman, habsburgic și rus), nu dețineau capacitatea de a-și susține revendicările (juste sau nu). Iată de ce argumentele istorice au devenit foarte importante în regiunea aceasta, suplinind lipsa forței militare. Dimitrije Djordjevič scotea în evidență faptul că "doi factori determină relațiile dintre
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
va deveni o trăsătură net fundamentală a vieții de aici față de Europa occidentală, dovedindu-se, grație geopoliticii (și a intrigilor Marilor Puteri), o substanță extrem de inflamabilă. Acest naționalism le-a implicat pe cele trei imperii supernaționale, nimicind două (pe cel habsburgic și pe cel otoman) și provocînd o cădere temporară a celui de al treilea Imperiul rus. Sub Stalin, Rusia a reușit însă să instituie o dictatură naționalistă dură, modernizîndu-și forțele militare și polițienești ca să-și restabilească "hegemonia națională cu pretenții
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]