334 matches
-
cârma țării și popa, și nebunul. Cum tineretul nostru plecase la căpșuni, Parlamentarii țării se pretindeau imuni Când am venit acasă adus de dorul pâinii Pe străzi, în capitală, hălăduiau doar câinii. Când am venit acasă, poporul amuțise, Flinta de haiducie de ani buni ruginise În țară tronau popa, jandarmul și primarul Greul, ca totdeauna, îl ducea tot țăranul. Când am venit în țară nu mai cânta nici cucul Țara era condusă de Ilici zăbăucul! Când am venit în țară nu
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
ne-au injectat tumoarea De cancer, să ajungem un popor fără glie În secret veneticii primesc cetățenie. De s-o trezi poporul feriți-vă, tâlhari! Prea mult ne-ați sărăcit, vă spânzurăm, samsari! PLAIURI OLTENEȘTI Reculeg din amintiri Cântece de haiducie Țara-i plină de străini Olteni de mai sunt o mie Câmpuri pline de scaieți Se întind spre nesfârșit Satu-i plin de târgoveți Cerul s-a rostogolit Nostalgii dintr-un trecut Îngropat cu nebunie Pe un câmp rămas tăcut N-
CONDAMNAREA (POEME DE REVOLTĂ) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_condamnarea_p_virgil_ciuca_1375945845.html [Corola-blog/BlogPost/364332_a_365661]
-
munte/ Ș-atâta-i de lat în spate/ Că nici c-o țară nu-l poț' bate”. Sau: „Cîn' eram copil de-on an/ Cu ochii-n codri eram/ Șî cân' eram de ani v-o tri/ Mă gândem a haiducii.” Dar Robotin le cânta pe toate pe aceeași melodie. La care cei din Leșu i-au pus nume „Horea oii”. După porecla pe care i-au dat-o. a cântat-o și lelea Mărie la concursul din 1956, iar Mărioara
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
au putut fi anihilate în luptele directe ci doar atunci când s-a produs o trădare. Uzând de rețele de informatori, de șantaje și de tehnica operativă (adică de ascultare cu aparate de înregistrare), Securitatea a reușit destul de greu să înfrângă haiducii care mai sperau într-o Românie creștină, democrată și liberă. Chiar dacă fenomenul rezistenței în munții și codrii României nu poate fi catalogat ca un fenomen de masă el a avut o extraordinară aderență la mase, în munți nu au fugit
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1485244188.html [Corola-blog/BlogPost/344373_a_345702]
-
Mie îmi zice Ion din Ionești de Vâlcea! - Măi, Ion când te-am zărit aici, sus cu oile lână tine, mi-am zis: aista îi un hoț de animale care vrea să treacă dincoace. - Hei, Ioane... s-a dus cu haiducia! Așezându-și mâțoasa de lână albă mai bine pe umeri, a continuat. Mă gândesc că un minut de îndoială face cât o veșnicie de suferință. - Ai dreptate! Dar prin pustietățile aistea te poți aștepta la orice! Însă, o vorbă înțeleaptă
ION ŞI IOAN – ÎNŢELEPŢII DIN TRANSALPINA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1409889105.html [Corola-blog/BlogPost/383730_a_385059]
-
activități și anume, meșterii tiparniței Mitropoliei, cuviosul Teofilact și ajutorul lui, cuviosul Gherasim cu fratele Ilie. Cunoscători de limbi străine și adevărați patrioți, sunt implicați de autor în acțiuni temerare de primirea și descifrarea unor documente diplomatice secrete, furate de haiducii din Moldova și de un hoț de la un han. Palpitante peripețiile de capturarea și descifrarea lor de către tipograful erudit, spătarul Ienăchiță Văcărescu și postelnicul Plaginos. Aici autorul își dovedește arta „întocmirii” scrisorilor diplomatice emise de cancelariile puterilor europene privind intențiile
VREMEA FANARIOŢILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430936426.html [Corola-blog/BlogPost/344059_a_345388]
-
ideal și al senzualității obsessive, se poate descoperii această determinare a stărilor de spirit subiective. Complicațiile livrești dau o teoretică notă de rafinament lui Ragaiac, în intenția lui Gib I Mihăescu, o combinare de ființă activă, romantică în sensul acelei haiducii, destul de schemati luate drept punct de reper în prima parte a romanului, și meditativ, concentrată pe coordonata așteptării și visului. Mistificarea face parte la Gib I.Mihăescu dintr-un mecanism pe care l-am numi al ”discursului inconsecvent “.Până la urmă
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Pasionalitatea_ca_reflex_al_imaginarului_in_rusoaica_de_gib_i_mihaescu.html [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
ani, când încă nu opera la nivel național. m-a impresionat din prima clipă. văzusem chestii asemănătoare, dar puternic regizate, în serialele americane. aici era live, cu suflet și profesionalism. este anacronic că un asemenea om să se impună în haiducia postdecembrista, în special în zona politicului. la momentul actual e printre puținii politicieni “români” cu credibilitate incontestabila. ps: dacă ar avea blog, sunt sigur că ar zice doar de bine și el vis-a-vis de persoana lângă care a stat “charisma
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]
-
1. Lectură 1.1. Cartea - obiect cultural. Structura cărții: cuprins (actualizare), prefață, postfața, note, registru etc. 1.2. Texte sugerate: 1.2.1. Creația populară: a) Cântec popular: ... - de cătănie - Nezverboval som să - cântecul recruților - Presporska kasaren mal'ovana* - de haiducie - Na Kral'ovej holi - de dragoste - Dievca, dievca lastovicka - de nuntă - Kvitnize mi, kvitni - de leagăn - Buvajze mi, buvaj - de lucru - Zatva milă, zatva - sau alt cântec din culegerea Tecie vodă po Marusi b) textul, melodia; de cătănie, de dragoste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
pridvor și tencuita la interior și exterior că majoritatea bisericilor din nordul Olteniei din acea perioadă, iar pictură s-a refăcut la restaurare, cea existentă fiind datata la sfarsitul sec. 19. Din legendele locului sunt de menționat cele legate de haiducii celebri că Iancu Jianu, Ursanu și alții chiar din sat că cel numit Vulpeanu, după cum spunea Constantin Curteanu, haiduci care străbăteau pădurile ce înconjoară satul și care păduri sunt și acum încă sălbatice. De fapt viața satului s-a schimbat
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
școli generale (din care cinci doar primare), și câteva cămine culturale. Legendele văii Bâscăi Roziliei au fost culese de profesorul Pamfil Georgian și de profesorul Constantin Petricescu. O legendă recentă vorbește despre haiducul Năchită din Varlaam, care a luat calea haiduciei pe la 1871, a răpit-o pe iubita lui, Maria, care însă a murit în decursul evenimentelor; Năchită a fost prins de poteră și a murit (după unele variante, ucis chiar de mama sa) sub un păr din grădina unui anume
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
organelor de anchetă. Părinții lui Stânga au fost Petre Obedean și Stâncă, țărani, desigur săraci, din amintitul sat. Stânga a avut și un frate, pe nume Nicolae, mai în etate decât el cu zece ani. Cei doi frați vor face haiducie laolaltă. După moartea Stancăi, pe la anul 1824, Patru Obedean părăsește Satul Nou și pleacă în lume împreună cu fiii săi, Nicolae și Gheorghe. Se stabilesc, după cum arată însuși Stânga: “La satul Zaiceri, lângă granița Timocului, despărțitoare către șerbia și Turcia”. Așadar
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Îmi puseși alte, turcești: Din Stânga, Deli-Hasan!? Oricum va fi fost, Stânga n’a putut ierta autorităților și trădătorilor islamizarea-turcirea forțată. El fauri un plan de cruntă răzbunare, pe care-l și traduse an fapt prin acțiunea să haiduceasca. Iceputul acestei haiducii cade, potrivit documentelor scrise, în anul 1840; adică la un timp relativ scurt după momentui islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
anul 1840; adică la un timp relativ scurt după momentui islamizării. Iar pe acestă noi îl determinăm în baza calculului fazelor în robirea lui Stânga, relatate de el însuși. Balada spune și ea: Când oi zice colălie, a plecat în haiducie! Nu pleca de sărăcie, ci pleca de dușmănie! Stăruința cugetului de a scăpa de robie și de a reveni la legea pravoslavnica, se vede limpede din relatarea documentara că, cu prilejul unei vizite la Vidin a polcovnicului Solomon din Țară
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
și ca atare avea libertatea de mișcare. Găvaz la pasă-l punea Și credința că i-o lua. Până la primăvară, Tot că găvaz îmi umblă. El a putut să-și organizeze ceață, apoi, la momentul oportun, să se lanseze în haiducie. Mai întâi a adus la Vidin pe fratele său Nicolae și l-a pus să slujească pe la diverși turci din Vidin. A inițiat în planul acțiunii haiducești pe însoțitorul sau de slujba Dinu, apoi și pe fratele acestuia, Crăciun. Datorită
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
diverși turci din Vidin. A inițiat în planul acțiunii haiducești pe însoțitorul sau de slujba Dinu, apoi și pe fratele acestuia, Crăciun. Datorită așadar acestor împrejurări, Obedenii au putut să cunoască îndeaproape situația turcilor și a o folosi în scopul haiduciei. Ulterior s’a alăturat cetei un al șaselea combatant, pe nume Călin Ungureanu din Alova, tocmit la turcul Hasan că cioban cu 100 lei pe an la 100 de oi. Acesta a adus cu sine și armele ce i le
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
a devenit “Nica din Gradscov”. După cum numele lui Nicola, fratele lui Stânga, dispare în fața omonimului nasului trădător, Nicola-Nicolcea. După cum se știe însă, asemenea confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
confuzii de nume, frecvente în balade, nu modifică totodată și esențialul în nararea faptelor. Plecarea cetei în haiducie a avut loc, după toate probabilitățile, în primăvara anului 1840. Este verosimila nararea baladei că Stânga, pentru a-și camufla ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă, precum și câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându-i în câteva rânduri vânat bogat de iepuri, într’o
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
folosea la jocuri de copii). Jurământul s’a depus, după cum descrie balada - “ cu genunchi pe săbioara” ; adică jurământul pe armă. Acțiunea lui Stânga, după cum reese din datele tradiției, iar indirect se vede și din cele consemnate poartă trăsăturile clasice ale haiduciei pozitive, cea care lovește în exploatatori, sprijină sărăcimea și are de partea sa simpatiile poporului. Una dintre isprăvile cele mai de seamă săvârșite de ceață lui Stânga, descrisă cât se poate de amănunțit în balada, a fost una totdeauna râvnita
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera. Măsură sortită eșecului deoarece haiducul se retrăsese în adăpostul sau sigur de la Apă Rece, descrisă în legendă sus amintită, deasemeni în balada. Dar acțiunii lui Stânga îi este proprie și trăsătură cealaltă a haiduciei: lovirea totodată în reprezentanții nemusulmani ai păturii înstărite, de multe ori tot atât de lipsiți de scrupule că și turcii. Cele câteva calcări de pradă săvârșite în zona Vidinului pentru procurarea celor strict necesare cetei (hrană, îmbrăcăminte) și drept răzbunare împotriva elementelor
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
să ne lămurim se s’a întâmplat cu Stânga și cu ceață lui în intervalul dintre Aprilie 1841 și Octombrie 1843, cănd ceață reapare urmărită de turci. Pentru această perioadă de timp revenim la balada, care ne dă elementele unei haiducii larg desfășurate. Întâi de toate ea ne înfățișează pe numeroșii sprijinitori ai cetei din diverse localități: Nica și Tufita din Gradscov, Ion Dodolocu din Vârf, Gheoghe Bilan din Ganzova , Ion Dodolocu din Vârf, Gheorghe Bilan din Ganzova, Nicolce din Vidin
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
se reîntâlneau haiducii sau își săvârșeau isprăvile: Haiduc-Cesma, Teiova, podul Belvina, Dincovita, Apa Rece, cetatea de la Albotina, Chiova, Vârf. În sfârșit, materialul cuprins în cele patru variante ale baladei se impune atenției printr’o bogată și prețioasă informație asupra caracterului haiduciei lui Standga. Ea are toate trăsăturile distincte ale unei forme de luptă populară împotriva râului, spre binele celor asupriți. Ceață se călăuzește după principii morale înalte, totdeauna urmate de către adevărații haiduci. Întruchiparea acestora este căpetenia cetei, Stânga. Astfel, decum pornește
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
ia alt interogatoriu. Actele acestui interogatoriu ni s’au păstrat laoalta cu acelea ale organelor austriece și ele toate constituie sursă principala de date contemporane. Cuvântul principal în fața anchetatorilor l-a avut Stânga. Referindu-se probabil la ultima fază a haiduciei sale, Stânga declară răspicat: “Nici în țară turcească, nici în Șerbia, nici în Țară Românească, pe unde ne-am căutat scăparea vieții, nu am făcut nici un fel de rău nimănui sau vreo calcare de vreo pară măcar. Că, de am
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
celor afirmate, Stânga declară haiducește că, dacă se va constata altfel, în acel caz “cu herăstrăul să ne facă basca trupurile”. Iar nu să-i spânzure sau vreo altă moarte mai ușoară să le hotărască. Urmează, după cum am zice, sinteză haiduciei lui Stânga, pe care el o exprimă în cuvintele următoare: “Iar toată dorința noastră au fost să ne vedem odat veniți iarăși la legea pravoslavnica!” Este exprimat totodată, aci, un vibrant apel către autoritățile bisericești cele mai înalte ale Țării
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
turcească: “Ocăraște că vlahul din țeapă!” De ceilalți camarazi ai lui Stânga se spune în altă variantă de balada că au fost spânzurați. Așadar, istoria ne ofera surpriză că un roman bănățean, integrat în viață romanailor din dreapta Dunării, să dea haiduciei balcanice un militant marcant, de talia altora mai vechi și mai noi, binecunoscuți în istoria rezistenței anti-otomane. Spre deosebire de aceia însă, Stânga a avut soarta că numele să nu-i între în circulație largă, faptele lui fiind cantate în graiul unei
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]