1,498 matches
-
-n cuvânt precum o altă Ană.Cușmă neagră noaptea se varsă în ploaie,Urlă așteptarea, lacrimă văpaie,Ca un corb pribeag și nesătul trecutulTe mâna din urmă umbrind începutul.Furnicarul lumii colcăie-n ispită,Fățarnic botează clipa travestită,Pierdută de haită desface zăvoare,Cu bani de argint să cumpere uitare.Baloane de săpun se-nmultesc și dispar,Caverne de idei înscrise-ntr-un ferpar.Organica celulă se umflă-n zadar,Sfârșitul este scris de cer în calendar . Când clopote toacă în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
par de oțel Pîndește din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi mînie și chin. Să rupă zăvorul să intre la stîna, Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina, Rupindu-i în patru,să-i dai de ofranda În burțile pline,inghite-i cu lină Asterne-se neaua să nu lase urme, Să intre-n pădure,tăcuți și sătui Itindu-si canini ce pot ca să curme, Cu colții de oțel
LUPUL CU COLTI DE OTEL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380685_a_382014]
-
multe toamne/ Pe sub colindul meu din labirint/ În așteptarea prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpestre de argint”. (Prins în labirint) Poeta dă dovadă de mult bun simt în logodirea cuvintelor în imagini încărcate de prospețime. În fața dușmanilor ca niște haite de lupi care vor s-o sfâșie, se roagă smerit: “Dă-mi, Doamne, din puterea Ta divină/ Fărâmitura ce mă va salva/ De foamea haitei! Nu sunt eu de vină,/ Că ei sunt lupi, iar eu sunt alceva.” (Noaptea din
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
mult bun simt în logodirea cuvintelor în imagini încărcate de prospețime. În fața dușmanilor ca niște haite de lupi care vor s-o sfâșie, se roagă smerit: “Dă-mi, Doamne, din puterea Ta divină/ Fărâmitura ce mă va salva/ De foamea haitei! Nu sunt eu de vină,/ Că ei sunt lupi, iar eu sunt alceva.” (Noaptea din noi) Dar poeta nu insistă asupra aspectelor aflate în umbra vieții, le privește cu înțelepciune, cu calm și speranță, ia viața așa cum este și tot
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
par de oțel Pindeste din codru,adulmeca fin Miresme răzlețe și șoapte ce vin Din locul pe care-l aveau sub priviri Mocnește în piepturi minie și chin. Să rupă zăvorul să intre la stina, Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina, Rupindu-i în patru,să-i dai de ofranda În burțile pline,inghite-i cu lină Asterne-se neaua să nu lase urme, Să intre-n pădure,tăcuți și sătui Itindu-si canini ce pot ca să curme, Cu colții de oțel
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
-i doar colții ce par de otelPindeste din codru,adulmeca finMiresme răzlețe și șoapte ce vinDin locul pe care-l aveau sub priviriMocneste în piepturi minie și chin.Sa rupă zăvorul să intre la stina,Ce fragezi sînt miei,ce haită hapsina,Rupindu-i în patru,să-i dai de ofrandaIn burțile pline,inghite-i cu linaAsterne-se neaua să nu lase urme,Să intre-n pădure,tăcuți și satuiItindu-si canini ce pot ca să curme,Cu colții de oțel,strălucind amărui
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
a mai ... XXXIII. FRĂMÂNTĂRI AMARE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-au prigonit Nu suporta o viață de cazarmă Și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire ... Citește mai mult Frământări amareNu dispera în frământări amareNu irosi din bruma de speranțăNu venera icoane trecătoareSfârșește-ți ziua în exuberanțăCând haite se adună să sfâșieUn veac și un pământ năpăstuit îmbracă iar cămașa ta de ieși-o sabie cu vârful ascuțitCu versul tău lovește fără teamăNevolnicii care te-au prigonitNu suporta o viață de cazarmăși nici destinul celui urgisit!Iubirea ce
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
în primele rânduri ale puterii: ministru de externe, fiu favorit al lui Iliescu, mare sforar în interiorul partidului de extracție comunisto-kaghebistă. Fără nici o piedică, el continuă o carieră pe care căderea lui Ceaușescu, dispariția brontozaurilor comuniști și înlocuirea lor cu o haită de șacali a dinamizat-o spectaculos. Ministru, șef de partid, președinte de cameră, prim-ministru, finalist în competiția pentru președinția țării - un tablou cât se poate de impresionant, nu ? Prestația publică a celor doi e întru totul diferită: activitatea lui
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
între-americani Sunt și homosexuali. În revistă “Hohote” a aparut epigrama: Președintele Băsescu Prin băi frecvente de mulțime Să urci în slavi, la infinit, Că poate numai la-nălțime Vei da de un meteorit. Majorități Parlamentare Îi menține laolaltă Comportamentul de haită Nu poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
între-americani Sunt și homosexuali. În revistă “Hohote” a aparut epigrama: Președintele Băsescu Prin băi frecvente de mulțime Să urci în slavi, la infinit, Că poate numai la-nălțime Vei da de un meteorit. Majorități Parlamentare Îi menține laolaltă Comportamentul de haită Nu poartă nimic în tașca Decât spiritul de gașca. Împrumuturile FMI Fac ce fac cu șansele și iar pierdem transele Capii-și trag foloasele Iar țara ponoasele! Unui prezentator de la Antenă X Unde capul nu-l ducea Mâinile-și bălăngănea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
care deținea funcția administrativă numărul unu din țară. Invocarea singurătății premierului mi s-a părut, atunci, metaforică. Astăzi, ea se confirmă la milimetru: Adrian Năstase a fost și a rămas lupul singuratic al unei formațiuni obișnuită să acționeze doar în haită. Pe cât de singuratic, pe atât de flămând, aș adăuga. Pot reconstitui, bazându-mă pe ceea ce am aflat de la nivel de organizații județene, un portret sumar al personajului, așa cum era el perceput de către propriii săi subordonați. Spre deosebire de Iliescu, pe care pesedeii
Locul 501 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10059_a_11384]
-
câmp și de mesteacăn, rațe, gâște, becaține și alte păsări... dacă ar avea chef locuitorii ar putea să trăiască numai din vânat“. În „Descriptio Moldaviae“, Dimitrie Cantemir se referă și el la „turmele de cerbi, de căprioare și capre“, la „haitele de lupi, de vulpi, râși“, la „numărul mare de jderi“, descriind, apoi, pe larg, zimbrul, boii și oile sălbatice. Când sosește în Banat (1774), Francesco Griselini („Istoria politică și naturală a Banatului“) subliniază, la rându-i, că „pădurile seculare și
Agenda2004-3-04-c () [Corola-journal/Journalistic/281946_a_283275]
-
scrise la timpul lor. Cezar Ivănescu și Clară Aruștei Alex către Eugen: Bună ideea unui “Epistolar” ...cu și despre marele Cezar. Am și o grămadă de poze din ultima călătorie peste Dunăre a Poetului, spre țară mamei lui, Xilapia. O haită de lupi pe munți, când ne apropiam de lacul Ohrid (pe malul căruia ne-am odihnit puțin, la un hotel) cu ochi sclipitori că felina rele în noapte adâncă, m-au îngrozit (așa cum ți-am mai spus). Nu prevesteau nimic
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
ce-mi spunea un prieten bucureștean, binecunoscut analist politic: pe jumătate amuzat, pe jumătate oripilat, mi-a relatat că de fiecare dată cînd iese la jogging, e nevoit să-și umple buzunarele treningului cu pietre, pentru a se apăra de haitele hămesite care bîntuie în zona! Într-o inserare cosmarescă, mi-a fost dat să văd cu propriii mei ochi cum un mare bulevard al Capitalei s-a transformat miraculos în-tr-o secvență din "1001 dalmațieni": la trecerea mea, simțind prezenta străină
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
prin astfel de fraude primejdioase în conturi. Adevărul, realitatea, onestitatea șunt pentru ei vorbe goale, tîmpenii cu care nu se mai încurcă de mult. Nu am, în acest spațiu al confuziilor și al relei-credințe numit România, decît o consolare: că haitele de cîini devenite emblemă spirituală a frumoasei noastre țări nu știu să citească. Palida consolare la realitatea funesta că bipezii alfabetizați, coautori perpetui ai scrisorii caragialiene, se comportă atît de cîinește.
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
miracol și-ar face apariția în mijlocul nostru, al celor de azi, ar produce încurcături nedorite. în comparație cu el, mulți scriitori ar părea anemici și mulți ziariști ar semăna a mahalagii. Scriitorii l-ar acuza de amatorism, ziariștii l-ar ataca în haită, iar SRI-ul l-ar urmări. Publicarea acestei cărți provocatoare la Editura Albatros nu reprezintă un accident. Directoarea editurii, Geta Dimisianu, se străduiește de mai multă vreme, prin inițiativele ei editoriale, să demonstreze că avem mari bărbați în cultura română
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
o experiență cotidiană și un subiect de discuții aprinse, ba chiar de dezbateri publice, interpelări politice și programe electorale. Dincolo de retorica declanșată de o atitudine favorabilă sau defavorabilă fenomenului, dincolo de alegerile lexicale care reflectă implicarea afectivă a vorbitorului (cățeluși vs. haite), nu sînt lipsite de interes cîteva formule de desemnare deja impuse. Desemnarea standard, tradițională, e reprezentată de sintagma cîini vagabonzi; de mai multă vreme s-a răspîndit însă și o creație lexicală familiară și glumeață - maidanez - care a pătruns deja
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse lexicalizate, substantive colective: "zeci de mii de cîini vagabondează", "mușcăturile patrupedelor", "înmulțirea animalelor", "apariția haitelor", "omorîrea cîinilor vagabonzi", "deparazitarea... vagabonzilor", "cîini comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă și mai nouă formulă este cea a "cîinilor comunitari": sintagmă de sursă oficială, cum o demonstrează
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
Crigan într-o discuție cu I.T. Zegrea și Dumitru Covalciuc: "Pe lînga nenorocirile economico-financiare și sociale de tot felul s-a lăsat peste noi o Sahara spirituală. Mîine-poimîine vom începe să urlam cu toții că în Podișul Gobi sau Ciukotka, unde haitele de lupi se sfîșie unele pe altele...". Concluzia celor trei scriitori este că înființarea unui centru cultural român la Cernăuți ar fi extrem de necesară. Țara misterelor de presă Presa cotidiană de săptămîna trecută consacră spații ample corespondentelor și comentariilor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
fi îmbarcat pe "Evangelista IV, V, VI...", și tot așa, până la deplină golire a țării de tot ce nu înseamnă neo-nomenklatură și topârlănime politicianista. În fine, lovitura mortală dată entității numite România provine din atacul furibund, sălbatic, de hiene în haită asupra băncilor. Ce să mai aștepte, decat vreo funesta "Evangelistă", românul? Dezintersul lui față de țară și, în cele din urmă, față de propria soarta e dramatic cuantificat de răspunsurile la sondajele de opinie: peste jumătate din populație nu va merge la
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
uitat! Însă chiar în fracțiunea de secundă când treceam de la un canal la altul eram agresată cu imaginile de-un naturalism insuportabil!" Cum s-a ajuns aici? Prin ce vrăjitorie demonica s-a metamorfozat blândul, cumsecadele, omenosul nostru popor în haită dezlănțuita pe care o vezi nu numai pe stadioane (despre junglă care e societatea noastră vorbesc supranumele sinistre ale unor echipe de fotbal, scandate cu o plăcere bestiala de suporteri: "câinii roșii", "lupii galbeni", "skins", și alte aberații de același
Bingosex, bingolene, bingocinism by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17581_a_18906]
-
să recapitulăm actorii principali. Protagonistul indubitabil al primei jumătăți din existența revistei este Mihai Beniuc. Acesta dă tonul încă din primul număr al revistei, cu poezia La drum, ale cărei îndemnuri (No haida/ Să nu ne pese ce-o să urle haita!) le urmează neabătut. Primește de cîteva ori Premiul de Stat, este lăudat de fiecare scriitor care se întîmplă să răspundă la un interviu, bifează poetic toate temele politice (de la partid la atom, la omul sovietic în spațiu, Grivița, 23 August
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
al II-lea, a abdicat la 6 septembrie 1940 și mai târziu a scris că „în toată drama aceasta cea mai emoționantă persoană a fost micul Mihai, care a rămas singur, victima circumstanțelor, lipsit de putere și neexperimentat în mijlocul acestei haite de lupi și hiene.” Regele (Mihai - n.tr.) a fost hotărât dar și răbdător, iar mama sa, Regina Elena, rechemată din exil, a reacționat uneori cu tărie în jurnalul său față de răceala fiului, și neatenția sa aparentă la riscurile pe
Despre 23 August şi despre Regele Mihai () [Corola-journal/Journalistic/25400_a_26725]
-
de animale din curți și apartamente pentru că proprietarii acestora îi scot la plimbare fără a avea grijă să strângă și excrementele lăsate de animale pe spațiul public, conform Agerpres. "Sunt firme unde în curte sunt nu un câine - doi ci haite. Patronilor le convine ca noaptea să îi închidă și să nu plătească paznici sau să plătească mai puțini paznici. Problema este că acei câini sunt lăsați liberi mare parte din timp și sunt un pericol real pentru cetățeni. Pe lângă unele
Primăria Slatina vrea introducerea unei taxe pentru persoanele care au mai mulţi câini () [Corola-journal/Journalistic/25573_a_26898]