118 matches
-
Se repune în joc motivul oriental (dar și medieval) al cadavrului ambulant, al mortului vesel, într-o spumoasă șaradă parodico-fantastică, care mizează pe ironia morbidă și pe aluzia politico-morală la contemporaneitate, alcătuind un fel de basm modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și Sărută-mă își plasează nu doar alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată, cel mai realist și mai dur text al lui Z., reluând problematica abordată anterior, dar fără
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
de „traducere” este cu totul impropriu. Epopeile homerice sunt simple basme cu materie universal cunoscută. Interpretatorul n-a tradus, ci a creat din nou poezia lor cu ajutorul cuvântului, așa cum Caragiale a creat în Abu-Hasan și în Kir Ianulea pe marginea Halimalei și a lui Machiavel. Invenția verbală este extraordinară. G. CĂLINESCU SCRIERI: Gânduri și vise, Iași, 1898; Monumente antice din Roma. Descriere și impresii, București, 1908; Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasică, București, 1908; Atena și ruinele ei, București, 1910
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
și prețuirea scriitorilor români din generațiile ulterioare. O altă realizare de seamă a lui B. este transpunerea în stihuri, după o versiune germană în proză, a ciclului de povești orientale intitulat O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, apărută în opt volume (1836-1840) și reeditată și mai târziu. Și snoava populară Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare (1843) este adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
nopți. Istorii arabicești sau Halima, apărută în opt volume (1836-1840) și reeditată și mai târziu. Și snoava populară Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare (1843) este adaptarea unei prelucrări germane sau franceze a unor motive din Halima. Alte traduceri care, prin tipărire și răspândire, i-au mărit faima sunt Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului (după o prelucrare maghiară din Flavius Josephus, 1821), Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă (după originalul german Til Eulenspiegel
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
în M. Prințipat al Ardealului, Brașov, 1811; Cei trei frați gheboși sau Trei bărbați și o muiare, Brașov, 1843. Traduceri: Flavius Josephus, Risipirea cea de pre urmă a Ierusalimului, București, 1821; O mie și una de nopți. Istorii arabicești sau Halima, I-VIII, Brașov, 1836-1840; Toată viața, istețiile și faptele minunatului Tilu Buhoglindă, Brașov, 1840; Nașterea și toată viața minunatului Piticot de un cot și cu barbă cu tot, Brașov, 1842; L. A. Riccoboni, Tragedia lui Samson în cinci perdele, Sibiu, 1859
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
a fost reprezentată la Timișoara în 1946. O altă piesă în versuri,Valea Albă (1957), dramatizează un episod din luptele lui Ștefan cel Mare. O secțiune importantă a operei lui C. este cea a prelucrărilor și traducerilor. Repovestirile lui după Halima recreează pe terenul limbii române, printr-o rostire armonioasă, ușor arhaizată, savoarea epică și fantastică, ținuta ceremonioasă a basmelor arabe. Din poezia chineză, a transpus mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
a sugerat o anume unitate a povestirilor. „În Ochii ei arzători... factura narațiunii apare cu totul alta șdecât în O istorie de demultț, mai puțin dramatică. Povestitoarea e o «babă cu clonț și cu ochii verzi și vicleni», ca în Halima. Lumea însăși a trecut printr-un proces de «estetizare» livrescă.“ (N. Manolescu) Pe Deleleutc "Pe Deleleu" Toamna începuse și se isprăvise în secetă. Unduiau lin funigeii prinși de cheutorile și streșinile caselor; cerul alburiu și zările în ceață se desfășurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de zece centimetri. Erau subțiri, sunau discret. Un artist persan zugrăvise pe ele miniaturi - scene vioaie în colori stânse. Erau o capcană pentru un mușteriu cărunt. Le-am petrecut printre degete, zâmbind; autorul lor ținuse să ilustreze anume povești din Halima, pe care cetitorii europeni nu le găsesc în edițiile traducerilor curente. Pozițiile și pozele cele mai licențioase cu putință erau alese ca să amuze sau barbari tineri, sau civilizați obosiți. Eram barbar, fără să fiu tânăr. Eram european, fără să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Iași ( vezi spre exemplificare: revista Viața Noastră din 18-19 dec 2008). Cărți publicate: 1 * Bine că ai râs ieri; poezie umoristică; 2002 ed. Ars Longa. Debut. 2 * Să râdem de oameni ca noi; proză scurtă; 2003 ed. Ars Longa 3 * Halimaua; roman; 2004 ed. Timpul 4 * Tusea măgărească; roman; 2005 ed. Ars Longa 5 * Vițelul privit de departe; roman; 2005 ed. Ars Longa 6 * Feriți linia trec proști fără oprire -; proză scurtă; 2006 Ars Longa 7 * Alba-neagra; roman; 2007Ars Longa 7
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
spălat de praful zilei. Felinarele se înmulțesc feeric în luciul limuzinelor parcate în dreptul blocușorului lui Dom’ Director, fostul șef peste Privatizare - habar n-am dacă mașinile au tras la el sau la țiganii din curte, care dau petreceri demne de halima, de joi până luni dimineața, cu zeci de taxiuri ducând-aducând oaspeți, rude, cumetri din tot Bucureștiul, din comunele suburbane, mereu încărcate peste limita legală a Daciilor noastre. La întoarcerea din turul familiar, Don Petrică părea un stâlp neancorat bine în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
chinuiască și ne-a oferit, în acest scop, ordonanța sa. Te asigur că nu exagerez cu nimic, arăta oribil ! Numai petice de blană și carne vie, și mieuna, și se tăvălea pe jos de durere... în casă se făcuse o halima... Și presupun că el, pricepând, cu instinctul animalelor, că soarta îi este amenințată, în timp ce noi încă nu ne deciseserăm, a dispărut ! Și-a luat lumea în cap, și am regretat cu toții... Ei bine, când s-a întors după un timp
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
1966 apare În colecția „Biblioteca pentru toți”, primul volum, care, deși-i scos În tirajul impresionant de 120.000 de exemplare, se vinde În timp record, În Întregime, ca pâinea caldă. Căutând nod În papură și găsind pretextul că această „Halima” este o traducere după o altă traducere, iar nu din arabă, editorii dinainte de 1989 refuză să publice volumele celelalte, În număr de 15, cu toate că mari personalități române și maghiare Îl consideră pe Petre Hossu prozator, filosof, dramaturg și tălmăcitor de
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
oraș. Devalizează bănci, fac harcea-parcea caseriile, taie în bucăți cîte-un seif de-al poliției și îl fură-n felii. Lumea se amuză. 173 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI perdeluită și cu ștaif, cu grădiniță și salonașe pictate, bineînțeles poreclită Halima. Și mult s-a mai minunat Ulpiu de întîmplarea aceasta și sufletul înalt către tării i-a tresărit și a intrat, a ajunat și-a cinstit. Dar iată că, în viață, peripețiile instructive se țin lanț, dovadă că și de la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fundu-i toate argintăriile lui. {EminescuOpVII 107} Ca să petreacă, inventară un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din basmele ce și le spuneau serile. Jocul însuși era o poveste lungă și-ncurcată, ca din halima, în care reginele să măritau, regii se însurau și fanții îmblau înamorați, poveste căria nu-i mai dădeau de capăt până ce nu-ncetau, apăsați de somn. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea își împreuna mînile și, pe când stelele albe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1682. Pentru a putea compara noi înșine originalitatea lui Caragiale, autorul Antologiei reproduce în original traducerea din franceză pe care a consultat-o scriitorul român. Pe de altă parte, conform metodei sale, mai publică, în cadrul aceleeași teme, o povestire din Halima (O mie și una de nopți) și o povestire hunedoreană culeasă de I. Bârlea. Tema este aceea a răutății femeii căreia nici dracul nu-i vine de hac. La Machiavelli acțiunea se petrece la Florența, între ,,arhidiavolul Belfagorx’’ trimis de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
prăznuiți ca o lege veșnică pentru urmașii voștri. Deci să fie clar, Paștele este o sărbătoare care amintește de o adevărată baie de sânge pentru tot Egiptul. Se vede clar din cele scrise în Biblie, cum ca să termine o dată toată halimaua asta cu Exodul, Dumnezeu vine personal, împreună cu „terminatorii" săi, numiți cu grijă dintre îngerii purtători de sabie, cu porunca să-i nimicească pe toți întâi-născuții egipteni. Conform programării, măcelul cel cumplit trebuia să aibă loc noaptea și pentru a evita
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu credeți că m-am dus eu, doar pentru atâta lucru tocmai în Anglia, mai ales acum, când nici nu mai știu prin ce colț al debaralei mi-am pus titlul de noblețe, titlu absolut necesar ca să fii invitat la halimaua cu pricina, ci ca orice om al epocii video, mi-am mai scăldat și eu ochii cu prinți și prințese, care se dădeau la deal și la vale prin Londra ceea, în caleașcă aurită cu cai normali, așa cum cerea regia
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nu-i așa? Numai polițist guatemalez să nu fii într-o asemenea situație. Dar să las ziarul deoparte, e târziu, și este seară. Copiii și cei care au dat în mintea lor, se culcă. Noapte bună copii! Sfânta păruială Mare halima, mare dom'le, ce nu s-a mai văzut demult, ba unii jură cu mâna pe crucea de la Ierusalim, că nu s-a mai întâmplat niciodată, o asemenea chestie cu protagoniștii actuali. Păruială nene, păruială la cataramă cu anateme și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
s-au prezentat, fiind prin Germania sau Islanda, cu „afaceri" curat țigănești. Gata, s-a terminat circul, pardon, evenimentul. Lumea iese, jurnaliștii ar mai rămâne. Eu sunt la ușa de la intrare, mă gândesc cum dracu să fac un subiect din halimaua asta. Lângă mine apare o țigancă voinică, mai în vârstă: Dumnitale? Ești di la tiliviziune? Da. Daaaa? Atunci, ia, afară, haide-te, s-o terminat totu', acuma la revedere, mă ia țiganca de-o aripă, și nici n-apuc să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
cu homo ludens, fiindcă se pare că nu numai atunci, ci și în zilele noastre, sunt destui din categoria homo ludens, care se joacă nestingheriți cu sorta oamenilor, sau chiar a popoarelor. Altceva m-a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de FMI și avioane cu reacție
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
trebuit să insiste Lică a Lui Hușanu ca să fie instalat un post telefonic în centrul satului, mai că îmi vine a crede că tot oamenii din Cursești Vale au fost cei reticenți și la asfalt. Cu telefonul a fost halima mare, mulți bătrâni nu doreau acest lucru, spuneau să lase satul așa cum a fost din veac, fără nimic sofisticat. Până la urmă s-a instalat un post telefonic vizavi de școală, dar nu se știe dacă funcționează. Am plecat spre Cursești
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu homo ludens, fiindcă se pare că nu numai atunci, ci și în zilele noastre, sunt destui din categoria homo ludens, care se joacă nestingheriți cu sorta oamenilor, sau chiar a popoarelor. Altceva m-a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de FMI și avioane cu reacție
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa călăreț... Cîteodată se odihneau. Ilie povestea din Robinson Crusoe sau din Halima sau citea poezii populare, din colecția lui Alecsandri, pe care Mihai le memora foarte ușor. Ilie n-a fost reținut acasă ca să lege cărțile de gard, ci ca să învețe supravegheat, apoi să urmeze și el școala de la Cernăuți. Dar, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare/ poze cu Adam și Eva miri./ Tu vezi de ceai și samovare.// Tu vezi de ceai și samovare". O Halima resuscitată anamnetic și "O Rosinantă deșelată, fără păr,/ mimând o cavalcadă din fotoliu" întâlnim spre exemplu în Liniștea vânatului (Editura Junimea, Iași, 2005). Acordorul de semne (Editura Junimea, Iași, 2006) se simte pierdut ca Hänsel și Gretel, țese ciorapi "cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
din realitate, urmate de vis54. (H1a) Ca să petreacă, inventară un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din basmele ce și le spuneau serile. Jocul însuși era o poveste lungă și-ncurcată, ca din halima, poveste căria nu-i mai dedeau de capăt până ce nu-ncetau, apăsați de somn (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 53-54). (h1b) Ca să petrecem făcurăm un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]