118 matches
-
pe toți ceilalți de înțelepciunea rivalului său, ea folosește ca argument suprem forța povestirii. Vulpea stăpânește, prin urmare, și arta orientală a persuadării cu mijloacele poveștii, familiară și cititorului român prin intermediul unor cărți populare precum Povestea lui Sindipa filosoful ori Halima, iar lui Cantemir măcar prin Golestan și Kalila și Dimna. Cum acestea sunt singurele secvențe ale cărții în care Lupul acționează, nu strică să ne oprim puțin asupra lor. Vulpea nu povestește nimic extraordinar, nimic care să aducă vreo noutate
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să încremenească într-o barbiană „slavă stătătoare”, pentru ca magia să nu se mai spulbere niciodată. Bâlciul oniric, suspendat într-o imagine bogată, somptuoasă, fabuloasă, va fi astfel prelungit la infinit, eternizat. Poezia lui D. este în întregul ei o minunată halima. Dintre poeții de azi Leonid Dimov are, probabil, vocabularul cel mai bogat. Indiferent despre ce scrie, poemul devine o procesiune de obiecte. Nimicurile, mizeriile lumii capătă astfel splendori incalculabile. Banalitatea cea mai descurajantă pentru spirit este înfășurată, prin acest meșteșug
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
al XVIII-lea Sindipa a circulat mult, atât oral, cât și în scris (s-au păstrat numeroase manuscrise), iar în 1802 apare la Sibiu prima ediție: Istoria Sindipii filosofului. Schema narativă a acestei cărți populare este asemănătoare cu cea din Halima, având și aceeași motivație: includerea în firul epic principal a unei serii de alte povestiri, care au rolul de a suspenda acțiunea, de a amâna sfârșitul unui condamnat la moarte prin demonstrații de înțelepciune și de morală, de a îmbogăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289697_a_291026]
-
Liceul Național din Iași (1897-1900), e atras către literatură de autorii pe care îi citește: Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și, în special, Ion Creangă. Printre lecturile preferate din acești ani se află și cărțile populare, Alexandria, Esopia și Halima. Tot acum îi descoperă pe Gustave Flaubert și pe N. V. Gogol, cu al cărui Taras Bulba în buzunar a umblat luni de zile. După modelul romanelor în foileton ale lui N. D. Popescu, pornește să scrie istorisiri haiducești (pe una
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ci o mitologie, care-și are zeii, riturile și eroii ei legendari. S-a spus adesea despre Sadoveanu că este un mare povestitor: ceea ce povestește el sunt „o mie și una de nopți” ale românilor. Opera lui Sadoveanu este o Halima. NICOLAE MANOLESCU SCRIERI: Povestiri, București, 1904; ed. 2, București, 1906; Șoimii, București, 1904; Dureri înăbușite, București, 1904; Crâșma lui Moș Precu și alte câteva povestiri, București, [1904];Povestiri din război, București, 1905; Floare ofilită, București, 1906; Comoara dorobanțului..., București, 1905
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
pref. trad., București, 1909; H. Taine, Despre natura operei de artă, București, 1910, Despre producerea operei de artă, București, 1910; Alecu Russo, Iașii și locuitorii lui în 1840, București, 1912, Piatra teiului și Iașii în 1840, București, 1915; Povestiri din Halima, București, 1921; Din viețile sfinților, I-II, București, 1924-1926 (în colaborare cu D. D. Patrașcanu); Wilhelm Hauff, Caravana sau Povestiri neîntrecute, București, 1931 (în colaborare cu Ilse Chevalier și P. Gheorgheasa); Psalmii, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 1992. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Se repune în joc motivul oriental (dar și medieval) al cadavrului ambulant, al mortului vesel, într-o spumoasă șaradă parodico-fantastică, care mizează pe ironia morbidă și pe aluzia politico-morală la contemporaneitate, alcătuind un fel de basm modern în decoruri de halima. Viitorul e maculatură, Creierul și Sărută-mă își plasează nu doar alegoric acțiunea în România postdecembristă. Piesă de rezistență, Viitorul e maculatură rămâne, deocamdată, cel mai realist și mai dur text al lui Z., reluând problematica abordată anterior, dar fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
urmărește adunarea tuturor edițiilor acestor lucrări, acordarea unei cvasi identități unor lucrări cu autori au rămași necunoscuți. PE CARTE VEDETA UNIFORMĂ Cântecul Nibelungilor Das NIBELUNGENLIED La Chanson des Nibelunges Nibelungii Istoria lui Alexandru ALEXANDRIA Alexandria Istoria lui Alexandru cel Mare Halima O MIE ȘI UNA DE NOPȚI Basme arabe O mie și una de nopți Ali Baba Sindbad marinarul 110. Prezentați vedeta de formă și vedetele convenționale R: În practica bibliotecară, lucrările care omagiază o personalitate se cataloghează la titlul OMAGIU
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
din realitate, urmate de vis54. (H1a) Ca să petreacă, inventară un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din basmele ce și le spuneau serile. Jocul însuși era o poveste lungă și-ncurcată, ca din halima, poveste căria nu-i mai dedeau de capăt până ce nu-ncetau, apăsați de somn (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 53-54). (h1b) Ca să petrecem făcurăm un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de „traducere” este cu totul impropriu. Epopeile homerice sunt simple basme cu materie universal cunoscută. Interpretatorul n-a tradus, ci a creat din nou poezia lor cu ajutorul cuvântului, așa cum Caragiale a creat în Abu-Hasan și în Kir Ianulea pe marginea Halimalei și a lui Machiavel. Invenția verbală este extraordinară. G. CĂLINESCU SCRIERI: Gânduri și vise, Iași, 1898; Monumente antice din Roma. Descriere și impresii, București, 1908; Portretul elin. Studiu iconografic din arheologia clasică, București, 1908; Atena și ruinele ei, București, 1910
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
și el acum cămașă verde. Un mic incident avea să răcească pentru totdeauna relațiile noastre prietenești, chiar dacă ne-am mai văzut și am discutat împreună: de învățat însă de la el, n-am mai învățat nimic, dacă nu încă dragostea față de Halima, ca de o mare operă a literaturii universale. Înainte de a fugi din Cluj, de fapt la începutul vacanței, îi împrumutasem, călcându-mi pe inimă, căci nu mă despărțeam ușor de cărțile de pe raft, câteva volume din seria de „ediții definitive
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
între mori, într-o poziție frumoasă. E vorba să stăm o lună. Dar în vorbele femeilor și ale generalilor nu trebuie să te încrezi. În adevăr stăm abia o zi, 17, și azi plecăm iar cale întoarsă, la Zlatița, așa încât halimaua de dus și întors să fie complectă. Eri după amiază, la 16, pe vreme frumoasă am fost la Bunovo, unde am rechiziționat 20 de care pentru aducere de proviant de peste munte. Drumul, noaptea, în car, prin albii bolovănoase și prăpăstioase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a văzut și a auzit la țigani lucrurile ce i s-au povestit și Ianoș e de părere că tot aceștia sunt cei care au săvârșit fapta de demult. Șezători în care se spun povești Tatăl copilului povestește istoria din Halima cu cei patruzeci de hoți. De dimineață până la amiază soarele e tras la deal de patru tauri. De la amiază până în amurg de un iepure șchiop. Am fost la îngropăciunea mătușei Ruxanda care m-a crescut, Dumnezeu s-o ierte, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1840). G. a editat și unul dintre primele manuale de limba franceză (Dascăl pentru limba franțozească, 1832), a cărei învățare o recomanda pentru că este „rudă foarte de aproape cu limba noastră cea de obște”. Prin intermediul limbii franceze a tradus și Halima sau Povestiri mitologhicești arabești (I-IV, 1835-1838), dând o versiune care a fost mult citită în vremea lui. Ca în tot ce a scris, limba lui G. e neaoșă, firească, lipsită de franțuzisme stridente. Interesante sunt și notele, comentariile marginale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
Pompilie de Florian. Probabil că tot lui îi aparține și traducerea fragmentului intitulat Desfătările, după Fénelon, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1846) și semnată Gherasim. SCRIERI: Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, București, 1840. Traduceri: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, București, 1835-1838; ed. București, 1857; ed. Cluj, 1899. Repere bibliografice: Iorga, Ist.lit. XIX, I, 143-144; Adamescu, Ist. lit., 71-72, 346; Bogdan-Duică, Ist. lit., 223-225; C.M. Boncu, Școala prahoveană, București, 1976, 160-166; Dicț. lit. 1900
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
îi plasa foarte aproape de origine și chiar în centrul acesteia. Așa să fie! 13 august 2008 Amprenta țigănească în Forul lui Traian Motto : „În cort am vin și-aramă veche Și pui ciordiți în zarea dimineții... Și, dacă vrei, prin halimaua vieții Vom trece ca un vis, fără pereche !” (Ion Pribeagu, poet evreu de limba română) Chiar dacă Președintele, lepădând cizmele de cauciuc, a dat, mai săptămâna trecută, o fugă până la Roma, ca să nu se zică că primul om din stat nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
rece și categoric, atunci l-a tri mis după Schein și, pe când eram singuri, i-am explicat mirarea mea de lipsa de cuviință și de legalitate cu care procedau chiar gradele superioare. A devenit deodată blând și a reînceput eterna halima cu maltratarea internaților germani în timpul retragerii noastre. I-am demonstrat absurditatea acestei acuzații: „Nu te așteptai, domnule colonel, ca armata noastră să se oprească în dru mul spre Moldova pentru a se îngriji de ei, precum nici armata lui Mackensen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fundu-i toate argintăriile lui. {EminescuOpVII 107} Ca să petreacă, inventară un joc de cărți. Regii, reginele și fanții de pe cărți erau toți chipuri copiate din basmele ce și le spuneau serile. Jocul însuși era o poveste lungă și-ncurcată, ca din halima, în care reginele să măritau, regii se însurau și fanții îmblau înamorați, poveste căria nu-i mai dădeau de capăt până ce nu-ncetau, apăsați de somn. Dar somnul lor! Înainte de a dormi ea își împreuna mînile și, pe când stelele albe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
trebuit să insiste Lică a Lui Hușanu ca să fie instalat un post telefonic în centrul satului, mai că îmi vine a crede că tot oamenii din Cursești Vale au fost cei reticenți și la asfalt. Cu telefonul a fost halima mare, mulți bătrâni nu doreau acest lucru, spuneau să lase satul așa cum a fost din veac, fără nimic sofisticat. Până la urmă s-a instalat un post telefonic vizavi de școală, dar nu se știe dacă funcționează. Am plecat spre Cursești
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cu homo ludens, fiindcă se pare că nu numai atunci, ci și în zilele noastre, sunt destui din categoria homo ludens, care se joacă nestingheriți cu sorta oamenilor, sau chiar a popoarelor. Altceva m-a agățat de nas, în toată halimaua asta, și anume, voiam să știu momentul precis, când viitorul Gheorghe sau Vasile, s-au rupt definitiv de neamurile lor prea iubitoare de banane și au pornit pe două picioare, spre o lume bântuită de FMI și avioane cu reacție
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ci reifică propensiunea pentru exoticul oriental al Califului de la Fonthill, cum era poreclit autorul său. Publicată, inițial, în franceză, opera descrie aventurile rocambolești ale eroului eponim, nepot al lui Harun al-Rashid, și ale iubitei acestuia, Nouronihar. Setting-ul pare desprins din Halima, duhul Șeherezadei bântuind (și sădind, iată, semințe fertile ale epicului) întreaga adolescență a autorului. Mai mult, stilul contrapunctic al lui Beckford, precum și permanenta raportare speculară la tradiția narațiunii arabe conferă prospețime paginilor, care, glisând în trena exotismului asiatic, se particularizează
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
comuniste era imprimată, automat, și asupra clasicilor. Sub această directivă nescrisă, ei scriseseră despre o patrie și despre un popor mare, fără cusur. Cînd „Dilema” a propus, prin „dosarul Eminescu”, eliberarea autorului și a operei sale de prejudecăți, a ieșit halima, cum se spune. O analiză serioasă nu înseamnă, însă, căderea în extrema cealaltă, a injuriei și calomniei cu orice preț și numai de dragul de a fi, acum, invers. Altfel. Așa cum s-a întîmplat cu mari scriitori, după anii nouăzeci. În
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
Iorga porecla de "Cacaprostea" pe care o figurează într-un desen rebusistic: KK proŹ. Ricanînd, îi prezintă lui Rosetti noua stare a Fundației "mobilată cam țipător (stambă roșie, lumînări de seu, loji de scîndură). Pentru Caracostea e un interior de Halima: vine de la nouă și stă vrăjit pe fotoliu, ca într-un feredeu... și pute a ceapă". Dedicația pe volumul hărăzit editorului spune mult despre dramatica lor încercare: "Lui Al. Rosetti, iubit complice la această carte". Ar mai fi de menționat
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
același timp, o erotică saturniană, o fiziologie a mai tuturor acuplărilor imaginabile evocate cu un material lingvistic care șochează prima dată dar sfârșește prin monotonie din cauza repetitivității, o narațiune care își dezgolește, postmodern, propriile resorturi, încercând să rivalizeze cu celebra Halima arabă. Mai multe fire narative se întretaie, sunt întrerupte, reluate, cu dexteritate de autor. Dacă Șeherezada își salvează viața cu ajutorul poveștilor ei, la Soviany exercițiul narativ se face într-o altfel de cursă contra morții. Muribundul Kostas Venetis își obligă
Un roman saturnian by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/4491_a_5816]
-
la Alba- Iulia, dar evocarea are un ton de baladă duioasă, culminînd într-un strigăt amuzant, venit din rărunchii unui țăran pe care îl aude strigînd: „Trăiască România dodoloață!“ Apoteoza gravă a unui eveniment crucial e înfățișată în nuanțe de halima bufonă. Epitetul „dodoloață“ e nostim în raritatea lexicală a unui termen care azi nu trezește decît zîmbete, căci sensul de „rotund“ al regionalismului nu mai poate fi înțeles de nimeni. Totuși, cartea rezistă prin lexicul unui scriitor, care scrie impecabil
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]