108 matches
-
judecători ai vechimii, secretul întocmirii noului prin distrucție și întinsul pamflet din primele cincizeci de capitole ale romanului e Apocalipsa lui. Mișcarea sarcastic panoramată se dezvoltă în dublu sens: augmentează, în portrete, monstruozitatea și viciul, reducând apoi totul - când teribilul halucinează și sparge limitele - la materia joasă, supusă distrugerii. Ipostazele proliferante ale stricăciunii, enormul lor compun carnavalescul spectacol al unei sacralități pierdute, trista ei parodie. Chemat de această infinită degradare, evenimentul salvator, Învierea, irumpe, instaurând dimensiunea lui miraculoasă. Paradoxal, extraordinarul coexistă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
dinte”, tot nu a știut exact cine a smuls primul „dinte” și nici de ce s-a întâmplat acest lucru. Din păcate, omenirea se află încă la dispoziția deciziei unor persoane singulare și însingurate, ca să nu spun dezechilibrată psihic, care-și halucinează un viitor amenințător pentru a justifica agresiunea. Din punctul meu de vedere, nici o schemă ideologică nu poate explica moartea sau suferința unui om și este pervers ca ea să fie justificată prin sentimente patriotice sau strategii de tipul „atacul e
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rău, să nu se sufoce În somn la douăsprezece mii de metri deasupra Oceanului Pacific. Din cauza escalelor la Seul, Bangkok și Kunming i se părea că nu mai dormise de secole, iar când avionul aterizase În sfârșit În Lijiang, Începuse să halucineze și i se părea că era Înapoi pe aeroportul din San Francisco și ratase plecarea. Acum că se afla În siguranță la hotel, Își pusese masca de somn pe ochi, Își reglase aparatul de ventilație pe programul pentru altitudine Înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care trăisem, amorul propriu ce pretindea să aibă din nou ceea ce pierduse, gelozia cătând o răzbunare împotriva celuilalt, toate la un loc - și e imposibil de a face o discernere pentru a vedea partea fiecăruiadintre aceste instincte. În timpul reântâlnirii eram halucinat. Disperarea cea mai cumplită, când nici nu te mai vaieți, iar unui străin i-aș fi făcut impresia de cârpă, răspunzând la vreo întrebare naiv, dispărând și apărând fără nici un sens. Deci prea lipsit de voință ca să nu mă întorc
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
problema rămânea indecisă, iar În ce privește confiscarea banilor și obiectelor, rămâne la aprecierea anchetatorului...! Tony Pavone se amăgise zadarnic. Sperase să opțină dreptate dar În schimb reuși prin reclamația făcută Împotriva lui, să-l facă pe Lct. Col. Tutose Ion să halucineze Înăsprind persecuția: reclamația Îi fusese trimisă lui spre rezolvare...! Mai hotărât ca oricând, Lct.Col.Tudose Ion, văzând negru În fața privirilor sale bolnave pornind o extraordinară campanie de calomniere a lui Tony Pavone, Înfricoșând beneficiarii să sisteze orice contact profesional
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cuvenită. Aceste pirite de fier, ce-și aveau locul pe fundul Mării Moarte. — Și ce e asta, Eisen, un tanc, să Înțeleg, un tanc Sherman? — O metaforă pentru un tanc. Nimic nu e literal În creația mea. — Nimeni nu mai halucinează pur și simplu, spuse domnul Sammler În poloneză. Remarca trecu neobservată. N-ar trebui șlefuite mai neted? spuse Wallace. Și ce cuvânt e ăsta? — Hazak, hazak, spuse Sammler. Porunca dată de Dumnezeu lui Ioșua În fața Ierihonului. „Du-te de te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
nu exist" și "exist". Alunecam parcă mereu din realitate în vis și din vis în realitate. Nu mai puteam fi sigur de nimic. Treptat, am început să mă îndoiesc și de faptul că am fost dincolo de pădure. Uneori, în zare, halucina o mare pată galbenă și mi se părea că recunosc umbra fierbinte a deșertului. Pe urmă pata dispărea. Nu mai făceam aproape nimic toată ziua. Păream învinși amândoi. Am recăzut în starea de larvă de la început, iar Eleonora îmi semăna
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
m-a vrăjit aproape cât Siena), după Anne Frank în Amsterdam și Hans Memling prin Bruges. Am încasat din plin șocul uluitoarei picturi flamande timpurii (năucit de Petrus Christus, Simon Marmion, Gerard David, Jan Provoost și mai mulți Anonimi!), rătăcind halucinați prin „Groeningemuseum“. Ne-a uluit splendoarea (cu subtil duh oriental) a catedralei „Sfântului Sânge“ din Brugge, am urcat în befroy-uri de 367 de trepte (cu gândul la Pisa ori la campanila lui Giotto din Florența), ascultând vrăjiți cum sună bronzul
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
să comenteze orice, în afară de munca lui. Oare muzica clasică îi făcea într-adevăr mai deștepți pe copiii mici? Cât de aproape ne aflam de descoperirea unor medicamente care să stimuleze cunoașterea? Weber era atât de obosit după zbor încât practic halucina. Auzea cum frazele sale devin mai lungi și mai puțin gramaticale. Când jurnalistul australian întrebă dacă America putea într-adevăr spera să câștige războiul împotriva terorismului, începuse deja să spună inepții. În noaptea aceea fu prea obosit ca să doarmă. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
cerebral. Mormăi ceva despre cărțile sale care combăteau ideea „suferinței“. Orice stare mentală era pur și simplu un mod de a trăi nou și diferit, care se deosebea de al nostru doar prin grad. —O persoană care are amnezie sau halucinează nu suferă? întrebă bărbatul pe un ton jurnalistic, dispus să se instruiască. Și totuși tonul lui conținea un mugure de sarcasm, gata să înflorească. — Păi, să luăm, de pildă, halucinațiile, spuse Weber. „Să luăm“ sună mai degrabă ca „salam“. Descrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu s-a mai schimbat nimic de pe vremea lui Roosevelt. Teddy. El se strâmbă de parcă i-ar fi tras un genunchi. —Glumești, nu? Se uită în jur, către trei puncte cardinale, de parcă ar fi fost posibil ca el însuși să halucineze. Orășelul cu cea mai rapidă dezvoltare din Nebraska. Poate din toată regiunea câmpiilor de est! Ea își înghiți râsul în sughițuri. — Îmi pare rău. Sincer... Am remarcat câteva... lucruri noi. Mai ales lângă autostradă. —Ești incredibilă. Locul ăsta trece printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și în odaia sa înfierbîntată pe iarna cea mai geroasă, el gustă ciudata plăcere de a se tolăni gol pe învelitoarea roșie a patului său și de-a urmări — și mai intensă astfel, reveria sa grozavă și copleșitoare”. Personajul — un halucinat desprins parcă din Demonii lui Dostoievski, un anarhist utopic în embrion — este emblematic pentru imaginarul apocaliptic al epocii și, în termeni freudieni, pentru pulsiunile ei către moarte. Falsificarea, compromiterea idealului patriotic, relativizarea sa mercantilă, este denunțată cu o violență extremă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Soția dumitale a revenit asupra mărturiei, a spus că nu te aflai la castel În nopțile acelea, i-o trînti calm Lucas. Argumentul Îl făcu pe PM să sară În sus. - Armelle?... Nu, nu ea, nu!... Ridică atunci o privire halucinată spre fratele lui. - Era În cîrdășie cu tine? SÎnteți cu toții Înțeleși Împotriva mea? Armelle, tata și cu tine, așa e?... Asta era? Știam eu! Tata e un monstru! SÎnteți cu toții niște monștri! Eu unul n-am făcut nimic! N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-mă la ușă și m-am uitat pe coridor, mi se pare că a durat o veșnicie. Când am văzut că nu e nici Carmen, nici scrumieră, nici om în negru m-am gândit că poate am visat sau am halucinat. Am ieșit din cameră luptându-mă cu impresiile și cu gândurile, m-am îndreptat spre scări ca să urc la 433 - și atunci am văzut că lumina venise iar: o grămadă de oameni se strânseseră din nou lângă geamuri, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
doi albi. Am știut de când au ieșit de pe râul San Pedro, dar știm și că nu ei sunt oamenii cu mașina... Ambarcațiunea lor nu e verde. Care este mașina verde? — Cum poți să crezi lucrurile astea? Sunt închipuiri! Închipuiri de halucinat... Îi îngădui lui Xudura să drogheze un biet băiat și vrei să accepți toate coșmarurile lui. Indianul se ridică în picioare și se îndreptă către cea mai îndepărtată colibă. — Vino! îi ceru el. Îl urmă în tăcere. Coliba, mică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mele au mers pe deal, prin pădure, de-au cules ceva bureți. Când aceștia Încă mai fierbeau, Înnebunit de foame, am luat câțiva și i-am mâncat cu sare. S-a Înnoptat, am intrat În pat și am Început să halucinez. De la picioare, urcând la genunchi, apoi sus, până la coapse, Îmi simțeam corpul cum răcește și aveam senzația că sunt paralizat. Ai mei nu știau ce să-mi facă. Mi-au dat laptele, care se mai afla În casă, apoi au
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se simte omul bătrîn, foarte bătrîn și ar vrea să moară. E mult de-atunci, Harietă, de cînd eram copii mici de tot și ne spuneau moșnegii povești. Povești sunt toate, în lumea asta..."221 La 24 iunie 1880, fiind halucinat din nou de chipul Casandrei și de locurile dragi, de la Ipoteștiul pierdut, a improvizat, cu creionul, versurile care urmează, pe un afiș scris de mînă, pe care se anunța o reprezentație, cu piesa Trei pălării, de Malla, în grădina Orpheu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pacientul este încurajat să găsească experiențe pozitive din trecut pe care să le ia în viitor. În acest fel pacienții pot experienția felul în care s-au descurcat cu problemele curente, trăind de asemenea și împlinirea scopurilor terapeutice la o dată halucinată din viitor. Ajutarea pacientului pentru a stabili scopuri prin această metodă este un aspect important al întăririi eului, precum și în luarea deciziilor și managementul stresului. Această metodă de lucru poate fi intercalată în secvențe simple sau complexe de imagerie în
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
la un punct în timp pe care îl indică ideodinamic prin ridicarea degetului „da” atunci când mintea lor inconștientă le poate permite să se elibereze de problemă într-un anumit moment viitor. Pacientului i se poate cere apoi să încerce o dată halucinată din viitor când va fi eliberat de problema actuală și când nu îi mai este teamă că problema ar putea reapare. Fiți foarte atenți la modul în care este formulată cererea. Pacientului s-ar putea să i se fi spus
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și să dispară, pentru că ele nu reprezintă o experiență cu adevărat semnificativă pentru pacient, indiferent dacă din trecut sau din prezent și în terapia continuă cu multe ședințe terapeutice ficțiunea tinde să fie separată de fapte. Adesea folosesc o încăpere halucinată în care pacientul hipnotizat stă pe scaun sau canapea și pacientul se uită spre ușă să vadă dacă intră „cineva”. Există sugestia implicită că „cineva” va intra, dar nu există cererea de a face acest lucru. O modalitate chiar mai
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pentru încurajarea ventilării emoționale, deși acestea ar fi putut fi opțiuni viabile. După trei „cicluri” de chestionare ideodinamică John a semnalizat „da” în mod inconștient referitor la faptul că putea merge în viitor (la o anumită datăă fără problemă. A halucinat o dată la care se putea întâmpla aceasta, la aproximativ patru săptămâni de la data ședinței de terapie. A fost apoi progresat până la data aceasta și a experiențiat răspunsuri pozitive intense. În hipnoză i s-a spus: Ai resursele pentru a lăsa
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
remarcat și comentat într-un studiu de Pierre Ouellet)51 și constă în interpolarea unei realități iluzorii esențializate. În literatura universală, cel care a inaugurat acest artificiu narativ a fost Henry James, în nuvela 0 coardă prea întinsă: "Mă gândesc halucinat că aș fi putut ucide pentru femeia asta... că aș fi fost închis din cauza ei, pentru crimă: "Vezi, aia blondă de acolo...? nu... ailaltă mai grasă puțin, de la masa cu cei doi domni și două doamne... Ei? E nevasta lui
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
nouă pace va fi acum și un nou război aproape va fi"); bătaia în poartă a Omului cu lampa înnegurată, al cărui cântec "mi-a fost iubita în giulgiu o noapte" etc. etc. Un punct de maximă intensitate a percepției halucina(nt)e este propriul ritual sepulcral; strania dedublare postthanatică, amintind pe undeva de postuma eminesciană Ioan Vestimie sau de A treia resemnare a lui Márquez, păstrează totuși marca indiscutabilă a halucinantei transfigurări aruștiene. O mână (desigur) picturală și o sensibilitate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
postthanatică, amintind pe undeva de postuma eminesciană Ioan Vestimie sau de A treia resemnare a lui Márquez, păstrează totuși marca indiscutabilă a halucinantei transfigurări aruștiene. O mână (desigur) picturală și o sensibilitate hipertrofiată efasează contururile realului, le întunecă și le halucinează până la dizolvare sau la aglutinarea într-o pastă din care nu lipsește oniricul de coșmar, și nici cromatica expresionistă: pământul e "roșu ca ploaia și păsările de vară", căci ‚fântânile sufletelor noastre picături de sânge" curg, poetul stă "întins ca
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în-spre-pământa". (Meditație) sau: " Nostalgia întâia prejudecată din De-o-ființa unui poet" (Facere I). Absolvent al Filosofiei ieșene, Bogdan Baghiu preferă totuși, de cele mai multe ori, formele discursive în care pe (sub)stratul metafizic se inervează accente ironice sau parodice datorate unei percepții halucinate asupra realului aproape agonic : Mai devreme cu un apocalips,/ morții pleacă să-și colinde viii/ patern și autobiografic./ (...) Mitice timpuri, cu fața desfigurată/ de virusul străinului,/ se tămăduiesc/ în clepsidre de/ chilie zdrențuită./ Pâinea și vinul altarelor,/ ghemuite spasmodic/ la
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]