309 matches
-
știe. Târgul este atacat și prădat de tâlharii lui Trestie (Corneliu Gîrbea), iar fratele geamăn al prințului, ajutat de Gorun, îi învinge pe tâlhari cu ocazia unei lupte care a avut loc în hanul din localitate, salvând-o pe tânăra hangiță (Simona Șomăcescu). La sfârșitul luptei sosește și căpitanul Paloș cu garda regală și crede că prințul era cel care i-a învins pe tâlhari. Între timp, adevăratul prinț a încercat să o violeze pe soția căpitanului Paloș, iar aceasta s-
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
un pumnal. Gorun îi spune prințului adevărul și amândoi se hotărăsc ca fratele geamăn să-i ia locul prințului. Nemulțumit de fetele de la curte, regele îl pune pe prinț să aleagă o fată din popor, iar acesta o alege pe hangița din Târgul Nuca. Fata provenea dintr-o familie de neam mare, dar părinții ei fuseseră uciși de tătari, ea fiind crescută apoi de hangiu. În dimineața de după nuntă urma să aibă loc un turnir între prinț și cavalerul Vartala. Gorun
Coroana de foc () [Corola-website/Science/312746_a_314075]
-
a făcut atelierul după venirea sa de la München. Pictorul a locuit un timp la Hanul „"La trei sarmale"” din Socola - Comuna Bucium, astăzi cartier al Iașiului. Aici a făcut Băncilă o serie de portrete la care a avut modele pe hangița Ecaterina Luca, soțul și pe mama ei. Ecaterina Luca a fost înfățișată și în câteva portrete de țigănci făcute tot în acea perioadă. Octav Băncilă își făcea vacanțele la Broșteni în casa sorei lui, Elena, căsătorită cu pedagogul Ion Teodorescu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
în țară. Pe când ieșea din oraș, el este oprit de Ibrahim (Colea Răutu), omul de încredere al pașei, care îi ia copiii. Auzind că copiii au fost urcați pe o corabie aflată pe Dunăre pentru a fi duși la Stambul, hangița Anița (Marga Barbu) se duce la Vidin și este găzduită de pașă în palatul său. Pretextând că vrea să deschidă un tractir la Viena și nu este mulțumită de calitatea fetelor din oraș, ea îl convinge pe pașă să o
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
și mii de spectacole. Un moment de referință în istoria teatrului băimărean l-a reprezentat activitatea lui Mihai Dimiu (devenit ulterior regizor și profesor de teatru la IATC), care a alcătuit o trupă de actori extrem de valoroși: Coca Andronescu (în "Hangița" și "Doamna ministru"), Ștefan Mihăilescu-Brăila (în Tache, Ianke și Cadâr), Tănase Cazimir, Lulu Savu (membră a trupei lui Constantin Tănase și prima artistă emerită din trupa băimăreană), Ion Săsăran. Semnificativ este faptul că marele actor și regizor Liviu Ciulei (distins
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
colectivului sibian, până în 1961 - printre cele mai importante spectacole puse în scenă în această perioadă amintim "Gaițele" de Al. kirițescu - în patru montări diferite, "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale - în trei montări diferite, "Hagi Tudose" de B. Delavrancea, "Mirandolina" (Hangița) de C. Goldoni etc. 1951, 9 iunie - se căsătorește cu Dorina Ghibu, actriță de la Teatrul Național din Cluj; este numit profesor la recent înființata Școală Populară de Artă din Sibiu 1952 - se decernează Premiul de Stat cls. III, pentru spectacolul
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
satele Dumeni și Vancicăuții Mici. Prima mențiune documentară a localității datează din anul 1619, când Costicenii făceau parte din Ținutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei. În acel an, boierul moldovean Gașpar a dat o parte din moșie hangiței Marica pentru construirea unui han. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, satul a devenit proprietatea boierilor Cerliu . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din
Costiceni, Noua Suliță () [Corola-website/Science/310992_a_312321]
-
că același autor mai scrisese Insemnările pădurarului Melinte, Prietenul meu Surdu (nuvele) și Pupăza (roman). Al.Ștefanopol fusese șeful ocolului silvic Horezu și profesiunea sa și-a găsit un puternic ecou literar. în 1970 a apărut la Editura Eminescu, volumul Hangița Tudora. Măria-Sa Burduja- Vodă, iar în anul următor, la aceeași editură, romanul In mahalaua Grant. Sunt cărțile sale cele mai reușite, iar aceasta din urmă constituie fără îndoială unul dintre cele mai izbutite romane ale Bucureștilor. De altfel, interesul
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
unul dintre cele mai izbutite romane ale Bucureștilor. De altfel, interesul său pentru oraș se oglindea și în faptul că în bogata sa colecție de tablouri, numeroase înfățișau peisaje din București. Cele două romane istorice reunite într-un singur volum, Hangița Tudora și Măria-Sa Burduja-Vodă, ar trebui și ele reașezate la locul lor într-o istorie a prozei românești. Impresionează frumusețea reconstituirilor de epocă, arhaismele evocatoare, folosite însă cu măsură. Nici urmă de dilentatism în această proză care, deși publicată
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
ana, Elena Badea Publicul bucureștean este așteptat, joi, 31 ianuarie, la Teatrul Nottara, sala "Horia Lovinescu", pentru a urmări, începând cu ora 19.00, unul dintre cele mai longevive spectacole, Hangița, de Carlo Goldoni. În compania actorilor, Constantin Cotimanis, Alexandru Jitea, Gabriel Răuță, Crenguța Hariton, Anca Bejenaru, Anda Caropol, Adrian Văncică, spectatorii vor avea ocazia să cunoască o hangiță frumoasă (Mirandolina), un marchiz sărac (dar mându), un conte bogat (care împarte
Teatrul Nottara te invită la "Hangița", de Carlo Goldoni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80218_a_81543]
-
urmări, începând cu ora 19.00, unul dintre cele mai longevive spectacole, Hangița, de Carlo Goldoni. În compania actorilor, Constantin Cotimanis, Alexandru Jitea, Gabriel Răuță, Crenguța Hariton, Anca Bejenaru, Anda Caropol, Adrian Văncică, spectatorii vor avea ocazia să cunoască o hangiță frumoasă (Mirandolina), un marchiz sărac (dar mându), un conte bogat (care împarte cadouri) și un cavaler misogin (care declară că nu se va lăsa prins în mrejele vreunei femei), într-un spectacol de Tino Geirun. Fără îndoială, este vorba despre
Teatrul Nottara te invită la "Hangița", de Carlo Goldoni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80218_a_81543]
-
Dar, cu siguranță, dragostea și viclenia femeilor nu s-a schimbat în ultimele două secole, drept urmare pare aproape imposibil să nu apreciem această piesă atemporală, privind-o pur și simplu ca pe o comedie de situație și de caracter. Despre Hangița, Carlo Goldoni scria în Memorii: „fără a o citi, n-ai crede că planurile, demersurile și triumful Mirandolinei pot izbândi într-un răstimp de douăzeci și patru de ore. Am fost poate lingușit în Italia, dar toți m-au încredințat că nu
Teatrul Nottara te invită la "Hangița", de Carlo Goldoni by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80218_a_81543]
-
spun eu?“ (ultimele două puneau la îndoială chiar judecata celui înșelat). Actoria continua până după miezul nopții, urmărindu-ne prin camere cu alte și alte roluri, pregătite să ne deschidă mințile și poftele: eu mi-o închipuiam pe Maria pionieră, hangiță, milițian, bucătăreasă pe-un vas (reminiscențe Julieta Szöny din copilărie); Maria mă făcea boxer, securist, patron, Mihai Viteazul (ca-n filmul unde, în lupta de la Călugăreni, sclipește un ceas electronic pe mâna călărețului). Aventurile noastre doborau paturi și fotolii, străbăteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ce se vedea în zare. La un moment dat, mi-am dat seama că respiram în același ritm cu mama. După ce-am terminat micul dejun, m-am apucat de treabă. Voiam să scap de grămada de lemne arse. Osaki, Hangița, și-a făcut apariția la poarta din grădină. — Ce s-a întâmplat? Mi-au ajuns niște vorbe la urechi. Îi sclipeau ochii în lacrimi. Îmi pare rău, am murmurat eu în chip de scuză. — Nu aveți de ce să vă cereți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
o lume ca asta. Mi se rupe inima numai când o privesc. — Dar eu? — Te-ai înăsprit. Arăți de parcă ai ține doi-trei bărbați. Ai saké? Vreau să mă îmbăt astă-seară. M-am dus la han și am rugat-o pe hangiță să-mi dea niște saké, în cinstea întoarcerii fratelui meu. Mi-a zis că, din nefericire, li s-a terminat. Când i-am spus asta lui Naoji, s-a făcut negru de furie. Nu-l mai văzusem niciodată în halul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Însăși noțiunea de "cinema X" datează din acei ani. Desigur, existau de mult filme pornografice (în 1908, descoperim un film francez de circa zece minute intitulat À l'écu d'or ou la bonne auberge [La scutul de aur sau hangița cu vino-ncoa']), dar difuzarea lor era ultraconfidențială. De acum, fenomenul ia amploare: cinematografia părăsește spațiul din spatele ușilor închise sau al asociațiilor masculine pentru a ocupa străzile marilor orașe. "Odinioară, pornografia constituia un artizanat, adesea tolerat cu condiția să rămână
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
el? Vrea să-i tulbure o situație în domeniu? Nu, nu-i asta, el este el însuși înstărit și duce o viață lipsită de griji. O iubește pe fata castelanului? Nu, nu, e la adăpost de această bănuială...". 581 Astfel, hangița, de exemplu: "Luă din nou fotografia, o privi, netezi și o puse sub pernă. Mișcările-i deveniră mai încete; dar nu era oboseală, ci povara amintirii" (109). 582 "Această fantomă care nu exista [...] care ar trebui să fiu eu și
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi rață
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiica ei cea mare, o fată foarte frumoasă, a avut nunta în ziua în care eu m-am născut. A fost directoarea Casei de cultură din Mediaș și artistă amatoare. A jucat în nenumărate piese: „Act venețian”, „Steaua fără nume”, „Hangița”, etc. și a avut un real succes. Are un fiu cu 9 luni mai mic decât mine cu care am copilărit și care îmi spunea când ne certam „mătușă”. Am copilărit cu el pentru că a fost lăsat aproape tot timpul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
ororile războiului. Acasă însă citeam drama “Act venețian “ care fusese jucată și în Tecuci, de verișoara mea Silvia, ea deținând rolul principal feminin. De fapt rolurile cele mai importante jucate de ea au fost Alta din “ Act venețian “, Mirandolina din “ Hangița “ de Carlo Goldoni și Mona din “Steaua fără nume” de Mihail Sebastian. Și exemplele ar mai putea continua. De fapt perioada copilăriei și adolescenței a fost cea în care am citit foarte mult atât datorită faptului că la școală era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din cea mai fină” - Prof. Vasile Coțofan Există „Iisus cu o mie de fețe”- Varujan Vozganian A plecat pe tăcute, prea devreme, în lumea gâzelor lui- Teodor Georgescu A fost elevul lui Octavian Bancilă și Nicolae Tonitza- Aurel Peiu O hangiță frumoasă (Mirandolina) - Silvia Ponciu “Trenule mașină mică, Unde-l duci pe Ionică..” -Maria Tănase Să treci demn în lumea celor drepți!- părintele Toma Oancea Trei lucruri spunea că nu erau posibile, când s-a născut: “Punte peste mare, Scară la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
femeii cucerite astfel. Cei doi încearcă să fugă cu sania peste Dunăre, dar gheața se rupe și sfârșesc înecați. Dragostea, dezlănțuită până la sfidarea tuturor limitelor, îi încearcă și pe bărbați, și pe femei, care se lasă orbește în seama patimii. Hangița Iana, din nuvela Pe drumul Bărăganului (1908), dominată sufletește de argatul Mitrea Cazacu, e o variantă feminină a lui Sima Baltag. Făptuiește împreună cu argatul uciderea soțului ei, dar, măcinată de gelozie, îl denunță pe Mitrea că face parte dintr-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289464_a_290793]
-
și supranatural, La Hanul lui Mânjoală îmbină realul cu magia și evidențiază faptele ciudate, inexplicabile rațional. Fănică se îndrepta spre casa viitorului socru, pocovnicul Iordache și se opri din drumul său, la Hanul lui Mânjoală. Aici a fost ospătat de hangiță, a trecut prin întâmplări stranii, a plecat prin ceață și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
viitorului socru, pocovnicul Iordache și se opri din drumul său, la Hanul lui Mânjoală. Aici a fost ospătat de hangiță, a trecut prin întâmplări stranii, a plecat prin ceață și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece hanul era bântuit de forțe malefice. Hangița "umbla cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
plecat prin ceață și ploaie, s-a rătăcit și a ajuns din nou la hangița care începuse să-i fie dragă. A fost luat pe sus de oamenii pocovnicului, închis într-un schit, deoarece hanul era bântuit de forțe malefice. Hangița "umbla cu farmece", avea un râs misterios, iar hanul părea invulnerabil, ocrotit de forța cucoanei Marghioala. Plecând la drum flămâd, personajul-narator, Fănică, se opri la han. Este atras de mirosul de mere și gutui, cafea, de senzația de căldură, de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]