437 matches
-
a dat pe spate. M-ar fi durut prea mult să o fac singură. Mi-am pus pantalonii de piele, în ideea că erau deja mult prea strâmți ca să-mi permită mișcări bruște care m-ar fi durut. Apoi un hanorac și o vestă căptușită pe deasupra. Gata de acțiune. Atâta timp cât e la viteză redusă. Nat mi-a spus că ar fi trebuit să rămân în pat. El era mai rău ca mine; clavicula îi era plină de vânătăi și răni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
unde calcă. Camionul rămăsese mult în urmă când începu ploaia. Picura mărunt și des, semn că nu avea de gând să se oprească repede. Se bucura că dimineață, ca să scape de gura lui maică-sa, își luase de acasă și hanoracul. Acum îi prindea bine, își trase gluga peste cap și închise fermoarul până la gât. Praful de pe drum se transformase într-un noroi moale ce se lipea de tălpi. Ținea lanterna tot mai mult aprinsă, ca să poată ocoli apa adunată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nevastă-sa insistase să vină și ea cu el dar inspectorul o refuzase ferm. Dimineața era aproape și nu voia ca socrii lui să intre la bănuieli negăsindu-i acasă pe nici unul dintre ei. Zgribulit, Cristian Toma își trase fermoarul hanoracului până sus. Era multă umezeală și i se făcuse frig. Se retrase în umbra copacilor și porni să dea ocol împrejmuirii. Nu mai avea ce să facă acolo, deocamdată se lămurise cum stăteau lucrurile. Cei doi bărbați pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se aflau containere înșiruite de-a lungul împrejmuirii. Ciuli urechile încercând să audă dacă nu cumva se apropie cineva. Liniștea muntelui nu era tulburată de nici un zgomot. Se luminase bine de acum, dar încă era foarte frig. Din cauza ceței, avea hanoracul umed iar pantalonii îi erau plini de apă de la roua depusă. Picături condensate din ceață se scurgeau de pe ramurile copacilor, scoțând un sunet slab. Porni hotărât pe marginea ravenei, având grijă să nu calce cumva greșit și să alunece în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
întâmplă ceva. Nici pe departe nu era vorba de frica pe care și-o amintea. De data asta lucrurile stăteau cu totul altfel. Se făcuse cald, aici, pe platou, soarele bătea puternic, făcându-l să transpire. Își dezbrăcă din mers hanoracul, în timp ce își continua drumul. Pe măsură ce mergea, privea țintă spre stânca cenușie din fața lui. Ceva în sunetele din jur se schimbase. Vântul continua să sufle destul de slab, numai cât să facă ierburile să unduiască ușor. Se auzea un fâșâit continuu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de corpuri, care luate separat sunt la fel de urâte, și unde nu se vede nici intrarea nici ieșirea. Ești înăuntru o dată pentru totdeauna și trebuie să călătorești împreună cu alții. Înghesuit în ei, ascuns între paltoane de iarnă mirosind a naftalină și hanorace de dinainte de război. Dar undeva - nu ești scutit de nimic - iată doi tineri arătoși, cu siguranță studenți, ai căror tați dispun de autoturism, dar n‑au astăzi timp să‑și ducă fiica sau fiul cu mașina; totuși mașina există, există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
erau Îngrămădite cioburi de sticlă și gunoaie menajere. La Început nu mi-am dat seama că mi-a vorbit În japoneză. Era un bărbat cu plete foarte lungi, Îmbrăcat În blugi și În bluză de trening, peste care purta un hanorac pe care scria Nihon Terebi. Îmi făcea semn cu mâna să mă apropii. Nu era Yazaki. — Ești japonez? m-a Întrebat. Am dat din cap În semn că da, la care el m-a Întrebat cu un accent din Kansai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nu a lăsat să-i scape ocazia de a-și întâmpină iubita cu sărutări și mângâieri de cum au închis ușa cabanei după ei. Și-au aruncat gențile de mână în care aveau câteva lucruri de igienă personală pe un pat, hanoracele peste ele și ca niște lupi flămânzi s-au luat în brațe începând să se sărute și să se strângă în brațe. Irina aștepta de mult aceste clipe și era în stare să sară pe el acolo pe munte în
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
folosirea echipamentului adecvat urcării pe munte. Mircea abia își cumpărase din Galați câteva lucruri noi de îmbrăcat plus bocancii săi rodați printre pietrele din traseele montane. Săndica avea și ea ghete pentru urcat pe munte, pantaloni din tercot și un hanorac impermeabil bun și pentru condiții de vânt sau frig. Nu uitase să-și îmbrace costumul său de plajă, destul de minuscul. De acest detaliu Mircea nu știa, deoarece se îmbrăcase în baie fără să fie văzută. Dorea să-I facă o
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
Bate un pic vântul și se formează un curent care îți face pielea de găină, spuse fata, părând că nu a auzit remarca despre înclinația femeilor de a rupe florile montane. - Dar în telescaun cum crezi că va fi? - Luăm hanoracele pe noi la nevoie, dacă puloverele nu ne mai sunt suficiente. - Mâncăm la 2000 câte o pastramă cu mămăliguță? - Cum vrei tu. Eu nu prea mă dau în vânt după carnea de oaie. Poate pentru că lucrez printre ele. Nici nu
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
urcau muntele pe propriile picioare. Doar femeile și copiii mai apelau la telescaun și câțiva leneși ca și ei. - Este cam răcoare în telescaun. Bate vântul mai puternic decât pe terasă. - Aici ești în spațiu deschis, nu la adăpost. Îmbracă hanoracul. Nu vreau să te îmbolnăvești tocmai acum când ai atâtea de rezolvat. - Nici nu mă gândesc. Ce minunăție și câtă măreție? Cum se văd munții în zare. Cărările parcă ar fi niște șerpi printre văi. - După ce mâncăm mai coborâm la
PLAJA LA COTA 2000 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364119_a_365448]
-
merge la magazinul universal. La etajul doi, mama sa s-a îndreptat direct la raionul de sport. Privirile îi alergau în zona cu îmbrăcăminte de sport - turism. Dorea să-i cumpere o pereche nouă de bocanci pentru munte și un hanorac, știind cât îi plac fiului său drumețiile. - La ce te uiți, mami, că doar nu vrei și tu să mergi la munte? - De ce nu? Nu mă iei și pe mine? - Da... dar... eu vreau să plec cu cineva și nu
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
raion? Am glumit că vreau să te însoțesc la munte. Poate înainte de a începe cursurile la Universitate, fug cu tatăl tău câteva zile la munte să ne încărcăm bateriile. Ziceam să probezi o pereche de bocanci pentru munte și un hanorac.. - Cred că vechii mei bocanci sunt încă buni, am fost doar de două trei ori cu ei la munte. Haina mea de vânt este adevărat că s-a cam învechit. Mi-ar plăcea cea kaki dacă este mărimea mea. I-
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
oferit să facă cinste cu prânzul. Timpul era frumos, soare și cald. Băieții când au părăsit restaurantul, s-au dezbrăcat la bustul gol să facă puțină plajă sub soarele plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
sau scria poezii cum a mai surprins-o și altădată. Nu avea chef să-i bată la ușă, așa că după ce mâncă ce găsi prin frigider, hrană rece, fiindu-i lene să încălzească mâncarea, își luă blugii pe el și un hanorac și-l sună pe Marian. Au stabilit să se întâlnească la o bere la Elice. Când s-au așezat la masă cu berile în față, au constatat că nu prea mergea și că se simțeau amândoi încă obosiți după noaptea
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
în urma grupului, până când am intrat într-o pădure cu teren atât de înclinat, încât ți-ar fi trebuit un lift să îl poți urca. -- Unde mergem? Îndrăzneala mea nu făcu decât să atragă toate privirile spre mine. Mara purta un hanorac verde, care se asorta minunat cu ochii de culoarea dolarilor. M-am pierdut efectiv în ei și nu am procesat pe moment informația pe care mi-o aruncă în vârful buzelor: -- La Duruitoarea, bineînțeles. -- Bineînțeles, am suspinat. Din doi pași
EXPERIMENT DE BURLAC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348699_a_350028]
-
oferit să facă cinste cu prânzul. Timpul era frumos, soare și cald. Băieții când au părăsit restaurantul, s-au dezbrăcat la bustul gol să facă puțină plajă sub soarele plăcut de aprilie. Adia un vânt călduț de primăvară. Fetele, cu hanoracele legate în jurul șoldurilor, în bluzițe tip maieu lăsând sânii lor pietroși să zburde liberi sub pânza subțire la orice mișcare și în pantaloni scurți, se zbenguiau pe alee gălăgioase ca două vrăbiuțe gureșe. - Cine ne prindee... strigau ele vesele rupând
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
așa lungi, obosește, nu mai vede bine... - Da, așa este. Noi am fost la Gârboavele, vreme frumoasă, pădurea înfrunzită. Am făcut și un pic de plajă... - Cum! V-ați despuiat în pădure în văzul lumii? - Nu, buno, am scos doar hanoracele de pe noi și am stat în maieuri. Băieții au stat la bustul gol. Nu-l vezi pe Cris ce roșu este pe brațe și pe obraz? În acel moment doctorul Ștefan Trăistaru tocmai pășea pe veranda de la intrare. Deea fugi
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
Avea să le afle pe fiecare la timpul ei, de asta putea să fie convinsă! Important acum era să ajungă pe celălalt mal cu bine, înainte ca una dintre caprele care urcaseră odată cu ei să îi roadă de tot marginile hanoracului prins peste șolduri cu mânecile și înainte de a se face de rușine golindu-și pe punte conținutul stomacului. Mâna soțului ei îi coborî pe spate susținând-o. I se făcuse milă de suferința ei? Mai mult ca sigur că se
OMUL DE PE ALT TĂRÂM (II) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350143_a_351472]
-
ceva. - Bine, atunci merg să termin cu îmbrăcatul și te aștept pe terasă. - De ce să stai afară? Poate fi răcoare. Când sunt gata, bat eu la ușa ta. - Bine atunci. Amândoi se retraseră în camere. Sebastian își luă din dulap hanoracul matlasat, știind că vor asculta slujba din curtea mănăstirii, nu avea cum să mai poată intra în interior la acea oră și apoi afară era aerul curat. Nu suporta prea bine mirosul de lumânare și mai ales pe cel de
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
oră și apoi afară era aerul curat. Nu suporta prea bine mirosul de lumânare și mai ales pe cel de tămâie. Simțea cum se sufocă. Își încălță bocancii de munte. Prefera să fie mai precaut. Rămânea doar să-și tragă hanoracul pe el și s-o întâmpine pe Adriana. Deschise fereastra și privi afară. Natura întreagă dormea tulburată doar de zgomotul curgerii Oltului. Era liniște și pace între munți. Parcă era liniștea și pacea din pântecul unei mame gravide care-și
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
merge la magazinul universal. La etajul doi, mama sa s-a îndreptat direct la raionul de sport. Privirile îi alergau în zona cu îmbrăcăminte de sport - turism. Dorea să-i cumpere o pereche nouă de bocanci pentru munte și un hanorac, știind cât îi plac fiului său drumețiile. - La ce te uiți, mami, că doar nu vrei și tu să mergi la munte? - De ce nu? Nu mă iei și pe mine? - Da... dar... eu vreau să plec cu cineva și nu
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
raion? Am glumit că vreau să te însoțesc la munte. Poate înainte de a începe cursurile la Universitate, fug cu tatăl tău câteva zile la munte să ne încărcăm bateriile. Ziceam să probezi o pereche de bocanci pentru munte și un hanorac.. - Cred că vechii mei bocanci sunt încă buni, am fost doar de două trei ori cu ei la munte. Haina mea de vânt este adevărat că s-a cam învechit. Mi-ar plăcea cea kaki dacă este mărimea mea. I-
PE FALEZA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1261 din 14 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365479_a_366808]
-
nu a lăsat să-i scape ocazia de a-și întâmpină iubita cu sărutări și mângâieri de cum au închis ușa cabanei după ei. Și-au aruncat gențile de mână în care aveau câteva lucruri de igienă personală pe un pat, hanoracele peste ele și ca niște lupi flămânzi, s-au luat în brațe începând să se sărute și să se strângă în brațe. Irina aștepta demult aceste clipe și era în stare să sară pe el acolo pe munte în drum
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. IX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361602_a_362931]
-
fapt cuvântul chinezesc se compară cu i.e. *uen-t „vânt“ cu u>v în latină și alte limbi indo-europene, iar f în chineză, de la *an- „a sufla“ → vânt, pe care îl găsim la greci, indieni și chiar eschimoși anore „vânt“, de unde hanorac! Și iarăși să ne amintim că etruscii au similitudini cu lumea altaică, chinezească, japoneză etc. O altă coincidență sino-latinească este sin „inimă“, exact la fel și în chineză. Și mai interesante par etimologiile următoare. Să luăm, de exemplu, adj. „lung
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]