84 matches
-
potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel de rimă au versurile? 4. Găsește adjective pentru substantivele date: pantaloni, nevastă, croitor, băiat. 5. Memorează poezia Haplea. 6. Redă, pe scurt, conținutul poeziei. TESTUL NR. 12 1. Se dă textul: “Patria e aducerea-aminte de zilele copilăriei, coliba părintească cu copacul cel mare din pragul ușii.” (Alecu Russo) 2. a) Înlocuiește expresia “aducere-aminte” cu un substantiv b) Scrie
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Colomba, București, 1909; N.-P.-S. Wiseman, Fabiola sau Biserica din catacombe, București, 1911; Maurice Maeterlinck, Steaua, București, 1912; Henrieta Harkort, Califul Barză, București, 1921; Hans Christian Andersen, Prichindel închide ochii, București, 1925, Privighetaoarea și alte povestiri, București, 1926, Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926, Lebedele și alte povestiri, București, 1927, Zâna ghețurilor, București, 1929, Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928, Tovarășul călătorului, București, 1929, O poveste din țara dunelor, București, 1929, Crăiasa zăpezilor, București, 1929, Povestea vieții mele
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
să zâmbesc, să râd în hohote și să clatin din cap uluit. Mai bine las cititorul să descopere pe cont propriu. În fine, iată-l pe Ignatius Reilly fără seamăn în nici una dintre cărțile de care fi auzit eu - un haplea nemaipomenit, un Oliver Hardy nebun, un Don Quijote gras, un Toma d’Aquino pervers într-unul și același personaj, ce se revoltă violent împotriva întregii lumi moderne, lungit în cămașa lui de noapte din flanel, în dormitorul din spate al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
multor bătrâni din aceste sate au fost preluate de către descendenți, pe mai multe spițe de neam, fiind purtate și de către generațiile din ziua de astăzi. Enumerăm, spre exemplificare, o parte din poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Ștefănescu (Poznele lui Rică, D-ale lui Petruț, publicate în Ziarul copiilor).818 Cel mai mare succes l-a avut însă Marin Iorda, cel care începând cu 1936 realizează dimensiunea grafică a celui mai cunoscut personaj de bandă desenată românesc, Haplea, pe versurile lui Nicolae Batzaria, care semna sub pseudonimul Moș Nae (născut în Grecia în 1874, fost ministru al guvernului turc în 1908 și 1912, iar al celui român în 1920, avea să fie arestat în 1952 de către regimul comunist
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de către regimul comunist sub acuzația de spionaj în favoarea Germaniei, sfârșindu-și viața în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
spionaj în favoarea Germaniei, sfârșindu-și viața în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în captivitate).819 Cazul său este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este unul extrem de interesant, poate chiar emblematic pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pentru instabilitatea ideologică și incoerența organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești. În 1936 se
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
organică a vieții la jumătatea secolului trecut. După cele câteva albume Haplea cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești. În 1936 se mută în tabăra concurenței de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu succes răsunător la public (Haplea. Pățanii și năzdrăvănii în 1926, Haplea la București în 1928, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvănii în 1929, Haplea în străinătate în 1930, Haplea la școală în 1932, Coana Frosa la București în 1933 ori Haplea la stăpân în 1938), seria se stinge sub presiunea cenzurii regale, deoarece expunea o critică de stânga a societății românești. În 1936 se mută în tabăra concurenței de dreapta, la revista Universul copiilor a lui Stelian Popescu, de unde se retrage
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Dodo Niță. Astfel, foarte bine reprezentată în România este banda desenată umoristică, în care se mizează pe comicul de observație, atât a naturii umane cât și a relațiilor dintre personaje (cel mai bun exemplu fiind al creațiilor lui Marin Iorda, Haplea apărând ca exponentul unei pături sociale a primei jumătăți de secol; de asemenea, s-au bucurat de o bună receptare personajele antropomorfizate, ca Tom și Tic, Cuțu și Miau, dar mai ales creațiile Liviei Rusz: maimuța Kio, rățoiul Mac, maimuța
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a XVI-a, București, 2006, MJM, Craiova, 2006. ***, Termeni de etică pentru pionieri, Editura Politică, București, 1974. ***, Dicționar de etică pentru tineret, Editura Politică, București, 1969. ***, Cartea băieților, Editura Politică, București, 1982. ***, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Batzaria, Nicolae, Haplea. Pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1970. Batzaria, Nicolae, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1971. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, România
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Politică, București, 1974. ***, Dicționar de etică pentru tineret, Editura Politică, București, 1969. ***, Cartea băieților, Editura Politică, București, 1982. ***, Cartea fetelor, Editura Politică, București, 1977. Batzaria, Nicolae, Haplea. Pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1970. Batzaria, Nicolae, Haplea. Alte pățanii și năzdrăvanii (des. Marin Iorda), Editura Ion Creangă, București, 1971. Boia, Lucian, Istorie și mit în conștiința românească, Humanitas, București, 1997. Boia, Lucian, România, țară de frontieră a Europei, Humanitas, București, 2002. Boia, Lucian (ed.), Miturile comunismului românesc
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
postura de macho și am devenit doar un observator al celor cu care intram întîmplător în contact. Atunci, în restaurantul hotelului din aeroport, la micul dejun, le-am remarcat neutru pe cele două asiatice și am constatat că sînt două haplea ce n-a văzut Parisul. Nu am fost impresionat de ele ca femei, ci doar de imensele cantități de hrană care încăpeau în pîntecuțele lor mici și delicate, ascunse în niște corpușoare ca niște trestii. Amabilitatea și zîmbetele lor nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
acestei publicații, scoase înainte de război și un timp după, de N. Batzaria (Moș Nae), un scriitor și publicist astăzi uitat. M-a încântat cu revista lui de îndată ce am deschis-o, căci mă introducea, într-adevăr, într-un „univers“. Al lui Haplea și al Coanei Frosa, al Porumbiței și al lui Timofte, al lui Lir și Tibișir, cupluri de personaje comice ale căror peripeții le urmăream de la un episod la altul cu sufletul la gură. Imaginea lor se împlinea vizual în desenele
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
1954) Albă Iulia, str. Energiei, nr. 14, bl E1,ap.11 țel: 0258/825029; 0744572920 23085 GORDITA CARMEN MARIA (n. 1977) Albă Iulia str. Septimius Severus, nr 41, bl TOP 7 et 1, ap 6 țel: 0258/819711; 0729808451 25004 HAPLEA NICOLETA (n. 1971) Albă Iulia, B-dul Regele Carol I, nr 113 țel: 0258/813634; 0745822319 11154 HERLEA SIMION (n. 1960) Sebeș, str. Uniri, Nr. 2, jud. Albă țel: 0258/732286; 0258/731532 17459 HORSIA LUCRETIA (n. 1949) Samiclaus, str. Pompierilor
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
anul 1920, caricaturistul "Aurel Petrescu" realizează "primul desen animat românesc", numit ""Păcală în Lună"". Acesta nu s-a păstrat însă. Cel mai vechi film românesc de animație care a ajuns până la noi este cel creat în 1927 de către "Marin Iorda": ""Haplea"". De-a lungul istoriei "filmului românesc" s-au mai remarcat și alții, dar cel care aduce renume mondial "animației românești" este Ion Popescu-Gopo, părintele "Omulețului". "Omulețul" care prin "Scurtă istorie" obținea în 1957 la Festivalul Filmului de la Cannes ""Marele Premiu
Film de animație () [Corola-website/Science/300055_a_301384]
-
filmul "„Ecaterina Teodoroiu”" în care apar înregistrări filmate în timpul primului război mondial cu marile personalități ale epocii precum și "mama Ecaterinei Teodoroiu" în rol propriu. Producțiile sunt realizate în studiourile din Viena. Alte filme din această perioadă: "„Gogulică C.F.R.”" (1929) - neterminat, "„Haplea”" (Animație Marin Iorda) în 1928 - primul desen animat românesc ce s-a păstrat în arhivă ( A.N.F.). Realizarea acestor producții de film din punct de vedere tehnic a fost foarte dificilă. Dacă un aparat de filmat se putea găsi pe la
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
glosând în jurul unei entități abstracte, Nath. A murit la 2 septembrie 1962, la Tecuci în casa ei din strada George Coșbuc. Traduceri vol I, „Prichindel închide ochii, București, 1925 vol II, „Privighetoarea și alte povestiri, București, 1926 vol III, „Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926 vol IV, „Lebedele și alte povestiri, București, 1927 vol V, „Zâna ghețurilor, București, 1928 vol VI, „Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928 vol VII, „Tovarășul călătorului, București, 1929 vol VIII, „O poveste din țara
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria, Iordache a oscilat între proza cotidiană și desen. În anul 1924, odată cu lansarea revistei "Dimineața copiilor", Iordache (cunoscut sub pseudonimul Iorda) începe să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria (1874-1952). Începând din anul 1924, lucrează și ca scenograf și regizor de teatru, fiind adus de către Victor Ion Popa, care-l cunoștea pe Iorda. Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
lucrează și ca scenograf și regizor de teatru, fiind adus de către Victor Ion Popa, care-l cunoștea pe Iorda. Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Națională de Filme. Este vorba de "Haplea" (1927). Cu ajutorul unui aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat "Haplea", primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista "Dimineața copiilor
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]