205 matches
-
veacuri întunecoase, ca mai la urmă (într-o mână cu crucea răbdării și resemnării, iar în cealaltă cu candela plăpândă, dar mereu vie, a speranței de mai bine) să mănânci coliva tuturor celor trei imperii megieșe, care de care mai hapsân și mai al dracului cu aceste meleaguri și cu tot ce mișca pe ele. Dar un popor fără idealuri, chiar și atunci când acestea au chipul neeroic al supunerii și îmbracă veșmintele nearătoase ale răbdării, este un popor muribund, care deja
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_idealurile_d_george_petrovai_1376727019.html [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
cuprindea somnolența și se simțea sleit de vlagă. Dar iată că într-o bună zi stăpâna conacului, de durerea soțului pierdut, se stinse și ea, iar la moșie se întoarse de la oraș unul din ginerii săi, un bărbat încrezut și hapsân. De cum sosi, acesta băgă spaimă în locuitori. Se plimba cu trăsura pe ulițele satului și pe moșiile socrului său, lovind nemilos cu biciul în stânga și-n dreapta în tot ce întâlnea în cale, bărbați, femei, copii. Într-una din zile
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
ei, de drag ce-i era. Și poate, cu timpul, spera ea, Nerun va ceda, va face după cum vroia ea! Nerun deveni și mai îngrijorat. În satul lui îl aștepta credincioasa sa Mona. Iar el muncea aici, la stăpâna aceasta hapsână, care mai și pusese ochii pe el și nici gând să-i răsplătească munca. Începu s-o urască. Ea deveni principala piedică în realizarea fericirii lui. Ba, se mai întâmplă ca, într-o zi, pe la poarta castelului să apară un
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1414299981.html [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
mult decât atât, pătrunde în esența vieții la nivel național, înțelege cu luciditate transformările sociale și se manifestă ca un adevărat român cu iubire de țară: „Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume, Un neam de trădători și de hapsâni. Ne-au murdărit, ca nație și nume, Din tot ce-am fost odată, ca români. (Lângă respectul nostru de români) Poetul-patriot nu se codește și critică decadența politică, fără a manifesta ranchiună, fără ură, căci este pătruns de sensul divin
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/_in_numele_iubirii_marian_malciu_1344537539.html [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
distreze pe seama voastră... Dar observ că sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei. Probabil au sosit ca să-mi transmită salutul cuvenit
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422549812.html [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
vost mormânt!/ Azi, cei ce mai suntem români/ Am plânge de un singur dor/ De dorul sfintei Unități/ Așa cu toții să luptăm/ Pentru mai bine, nu mai rău/ Așa să ne ajute Dumnezeu!/ Poporul e puterea-n stat/ Nu indivizi hapsâni și răi/ De-atâția ani am tot distrus/ Și sus, și-n față- sunt tot ei/ Ca unul să ne ridicăm/ Spunând-Ajunge! -Pân-aici! Noi vrem mai bine/ Că-i normal. / Pentru noi toți. Pentru cei mici/ Dacă tăcem/ Noi suntem
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2087 din 17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Cad trăsnete din cer, iar firul ierbii țipă, Căci grindina îl mușcă hapsân, clocotitor, Se zbate șoimu-n zbor și-și frânge o aripă, Natura revoltată așteaptă ajutor. Cazanele urgiei erup, dezlănțuite, Ceru-și sfărâmă poarta sub ropotul de ploi, Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim
FURTUNĂ AFARĂ ȘI-N NOI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1474108915.html [Corola-blog/BlogPost/380093_a_381422]
-
vioară Și mă agit ca-n cușca unui leu. Degeaba plânge dragostea sihastră, Mi-a tot zâmbit, a râs cu șiretlic; Nu pot iubi decât o floare- albastră Ce s-a ascuns în ochiul de șeic. Nu vreau să fii hapsân, dragă bădiță, Să mă întorci ca pruncul iar la sân; Când vei privi în flori de romaniță, Să-ți amintești că-ai fost și mi-ești stăpân. Citește mai mult Adio-ți spun, o dulce primăvară,Mi-a mai rămas
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
corzile de la vioarăși mă agit ca-n cușca unui leu.Degeaba plânge dragostea sihastră,Mi-a tot zâmbit, a râs cu șiretlic;Nu pot iubi decât o floare- albastrăCe s-a ascuns în ochiul de șeic.Nu vreau să fii hapsân, dragă bădiță,Să mă întorci ca pruncul iar la sân; Când vei privi în flori de romaniță,Să-ți amintești că-ai fost și mi-ești stăpân.... II. SINTAXA FLORILOR DE ROMANIȚĂ, de Elena Spiridon , publicat în Ediția nr. 2341
ELENA SPIRIDON by http://confluente.ro/articole/elena_spiridon/canal [Corola-blog/BlogPost/378269_a_379598]
-
o palmă în rotund dezmeticit de -ascuns... Fata îi stuche nesimțirea și lasă capu-n jos cu-un plan nespus. Apoi cei doi își râd agresiunea în feluri ne-nțelese de gândul în pitiș. - Dați de băut la toată lumea ! strigă hapsânul pofticios. Și băutorii amețiți de mult încep alt chef cu și mai mult... - Să cânte muzica și să gâlgâie vinul ! continuă cu râgâială în sughiț și strivit de perne... Cu opaițe și lumânări în pâlpăit, cu cât de-mbărbătat cadâne și-
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Feciuoara_rucareana_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]
-
titluri de ziare Că se mai construiesc zgârie-nori, S-a mai deschis un mall cu zarvă mare Și îmbulzeală de cumpărători. Dar trist e când citești despre-o bătrână, O văduvă de 70 de ani, Lovită crunt de o soartă hapsână, Rămasă-n drum pentru un pumn de bani. Pe ce drum să-și târasca greaua cruce Lovită fiind de-un nedrept hazard? Cum nu știa, ea, biata, pe-un' s-apuce, Dormea pe trei cartoane lâng-un gard. Unde să bați
FAPT DIVERS de ALIN ADRIAN CIOLOMPEA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alin_adrian_ciolompea_1479058443.html [Corola-blog/BlogPost/372943_a_374272]
-
invers s-a-ntâmplat: Găina tare s-a-ngrășat, Iar ouă nu a mai făcut, Pierzând și ceea ce-a avut. Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina. Totuși a învățat ceva: Că lăcomia-i tare rea! Morala: Nu fii niciodat` hapsân, C-o să ai și mai puțin! Nu spera la bogăție, Fără nicio garanție! Referință Bibliografică: GOSPODINA LACOMĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1471629113.html [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
vost mormânt!/ Azi, cei ce mai suntem români/ Am plânge de un singur dor/ De dorul sfintei Unități/ Așa cu toții să luptăm/ Pentru mai bine, nu mai rău/ Așa să ne ajute Dumnezeu!/ Poporul e puterea-n stat/ Nu indivizi hapsâni și răi/ De-atâția ani am tot distrus/ Și sus, și-n față- sunt tot ei/ Ca unul să ne ridicăm/ Spunând-Ajunge! -Pân-aici! Noi vrem mai bine/ Că-i normal. / Pentru noi toți. Pentru cei mici/ Dacă tăcem/ Noi suntem
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
pentru văzduhuri zurgălăi, Ce-n nopțile de vifor pline suna-vor vesel peste văi. În jocul iernii intră seara ca o măicuță obosită, Ea liniștește copilașii și-n case-ndată îi trimite... Iar iarna ca s-o pedepsească trimite crivățul hapsân, I-acoperă pe boltă luna cu norii ei ce-aduc furtuni. În case-acum e cald și bine, copiii s-au culcat de mult, Afară singur vântul bate , cu inima-mi eu îl ascult... Mă ninge-n suflet cu fantasme, iar
POVESTE DE IARNĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1481229675.html [Corola-blog/BlogPost/372927_a_374256]
-
Acasa > Poezie > Credinta > LEGENDA SFINTEI FILOFTEIA. Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului O veche legendă ne spune Că trăia odată, de mult Un om bogat și cu renume De om hapsân,de toți temut.. Nevasta-i era credincioasă Spre Domnul,ea rugi înălța Crescându-și fetița pioasă Credință în Iisus avea. Dumnezeu la El în cer o luă Iar fetița cea sfioasă, Singură cu tatăl o lăsă, Ea fiind bună și
LEGENDA SFINTEI FILOFTEIA. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1447262019.html [Corola-blog/BlogPost/384726_a_386055]
-
necaz. Alteori îi zăream cum încercau să vâneze câte un porumbel care se ascundea cu inima bătând să-i spargă pieptul, sub polata noatră în timp ce noi cărora nu ne scăpa nimic din toate aceste drame, ne puneam cu pietre pe hapsânul prădător încercând să salvăm pe cel mai slab și să echilibrăm un pic balanța, în lupta dintre buni și răi. Ne simțeam la noi acasă și cunoșteam plăcerile și neajunsurile ascunse ale lumii noastre izolate de civilizație, din cauza'drumurilor prost
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465236503.html [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
cel mai mare Domn creștin al dacoromânilor, reface unitatea marelui Regat al lui Decebal sub sceptrul Daciei Mari, unind la 1600, cele trei Principate române: Muntenia, Ardealul și Moldova. Așezarea geografică a Principatelor valahe între gurile flămânde și însetate ale hapsânelor imperii: otoman, rusesc prin Alexei Romanov și habsburgic, a determinat anumiți Domni români „să se facă frate cu dracul”,adică cu „Iuda cel creștin”, orientându-se spre sprijinul rusesc. Așa a fost Prințul culturii, dar șerbul diplomației, Principele Dimitrie Cantemir
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1427503296.html [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
și aburi care îs nevolnici; nu poți, cu arginți, s-o cumperi, căci te faci de râs. - Avem o surioară; sânii nu i-au dat încă; dacă-i dau ce facem pentru ea, - căci au s-o foarfece din greu hapsânii. Palancă de argint, în jur avem a-i pune, dacă-i mur; iar dacă ușă e, - cu lemn, o s-o-ntărim, de chedru demn. Îs mur, iar sânii mei de-oțel îs turnuri, tari cum carapacea țestoasei, - de-aia
Cântarea cântărilor by Șerban Foarță [Corola-website/Imaginative/8659_a_9984]
-
în conturi din străinătate, îndoindu-se de siguranța politică a soțului, moment surprins abil în romanul „Sărbătoarea Țapului” de Mario Vargas Llosa:”...îi ceruse lui Chirinos să-i transfere cinci milioane de dolari în Elveția; acum încă un milion./.../ Cotoroanță hapsână! /.../ De tânără fusese lacomă și, o dată cu vârsta, devenise și mai și. /.../ Banii fuseseră întotdeauna singurul motiv pentru care /.../ îndrăznise să sfideze autoritatea soțului. De două ori, doar săptămâna asta. Complota pe la spatele lui, nici mai mult, nici mai puțin. Așa
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/dan_matei_agathon_1427172156.html [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
mi- aș răcori năduful. Sunt Magdalena tristă, osândită ca și Tine, Dar piatra n- a lovit, de ce, știi bine: Că i- ai oprit din furie pe ticăloși Doar cu o vorbă tăioasă și-au fugit, câinoși. Învârtoșați, obtuzi si chiar hapsâni Văzând doar paiele din ochi străini. Am căzut iar, crucea a fost udată S- atârne și mai greu pe umere -nnodată. Suim cu greu, spre Golgota pornesc. Voi fi cu Tine...Tresar. Si mă trezesc. Sunt udă, iar pe frunte
CAND PIATRA N-A LOVIT... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dania_badea_1461685463.html [Corola-blog/BlogPost/380870_a_382199]
-
comandor de aviație a fost unul dintre marii Ași ai Aerului pentru care și-a manifestat întregul său curaj legendar. Grație demnității sale aureolate de curaj, credință, onoare și românism care, a zguduit temerea bolșevicilor mereu înfometați, violenți, cruzi și hapsâni a fost dat afară din armată. Irozii atei nu știu că Suferința pe creștinul ortodox îl reconvertește, îl înobilează, îl înalță. Suferința acceptată în veșmântul rugăciunii jertfelnice zguduie simțuri noi, propagă sensuri profunde, dă fioruri existențiale, ce reface viațaspirituală, mult
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1486516373.html [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
pe geam, Când roua, zăpada, lacrimă-s toate... Când zarea-i otravă și noxele regi Și pruncu-i ucis pân' să se nască, ( În pântec de mamă ), cum nu înțelegi, Că timpul prezent e-un hău ce se cască, Să-nghită hapsân tot ce suntem Cu rele, cu bune, fără s-aleagă... N-am timp să adorm, să visez, să blestem. E ora trezirii ! Iar zarea întreagă, Așteaptă destinul ce-i sorocim... Cu spaimă pândește Apocalipsa. Ne temem de mâine, nu vrem
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Neodihna_lucia_secosanu_1327774515.html [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
pe moment, anulate), cînd orice fir de fum era un semn de viață și o speranță pentru cel rătăcit. Și în care percepția vieții era tot una cu fragilitatea fumului care se risipește lesne ca și cum n-ar fi. Ce viziune hapsînă trebuie să fi avut cei care au inventat fumăritul - impozitul pe fum. plimbare în doi - ghiocelul înghețat în mâna caldă Patricia Lidia Nu știi dacă mîna caldă ocrotește ghiocelul sau în ea s-a revărsat emoția ce răsplătește gestul dăruirii
CORNELIU TRAIAN ATANASIU (COMENTARII ETAPA 222) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_traian_atanasiu_comentarii_eta_valeria_iacob_tamas_1329816746.html [Corola-blog/BlogPost/346804_a_348133]
-
fluturi pe rotunjimi, gura hulpavă iar pe buric să pun pecetea tânjirilor de foc și miere cu mult râvnita mângâiere iar vintrelor să le cresc setea tainic buric, de piatră sân și sfârcurile-n piept arsură mă ispitesc, iar eu hapsân le sorb dulceața pe măsură *** alint, răsfăț și iar alint alint, răsfăț și iar alint ochii și gura nu mă mint braț după gât, freamăt de pântec și între coapse ca descântec loc de păcate ce absoarbe pătrund adâncurile-i
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1424503097.html [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
urce pe bancheta din spate a mașinii. Dar acum, erau aproape treji și încercau să pătrundă cu privirea coclaurile prin care unchiul conducea mașina. - Ca să poți pescui, trebuie să plătești o taxă, pentru că lacul are acum un nou proprietar, cam hapsân, dacă mă întrebați pe mine. La ora asta, însă, nu vom găsi pe nimeni să ne încaseze nouă banii, așa că, trebuie să fiți atenți la mine și să mă ascultați bine. - Da, unchiule, răspunseră copiii la unison. - Bine, ne vom
UNCHIUL VICTOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1422779997.html [Corola-blog/BlogPost/376111_a_377440]