205 matches
-
veacuri întunecoase, ca mai la urmă (într-o mână cu crucea răbdării și resemnării, iar în cealaltă cu candela plăpândă, dar mereu vie, a speranței de mai bine) să mănânci coliva tuturor celor trei imperii megieșe, care de care mai hapsân și mai al dracului cu aceste meleaguri și cu tot ce mișca pe ele. Dar un popor fără idealuri, chiar și atunci când acestea au chipul neeroic al supunerii și îmbracă veșmintele nearătoase ale răbdării, este un popor muribund, care deja
IDEALURILE DE AZI ALE ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364788_a_366117]
-
nr. 707 din 07 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Adevărat zice proverbul că sătulul nu crede flămândului. Tot așa, cu rare excepții, bogatul nu crede săracului. Ba cel mai adesea, cu cât cineva are mai mult, cu atât devine mai hapsân și mai fără inimă, iar nobile sentimente ca mila, iertarea, altruismul și iubirea semenilor, niciodată nu fac casă bună cu apucăturile celui pus pe căpătuială... Urcarea pe scara civilizației în decursul istoriei sale, nu l-a învățat pe om să
MILA – VALOROS SENTIMENT CREŞTIN SI ATOTUMAN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351678_a_353007]
-
mult decât atât, pătrunde în esența vieții la nivel național, înțelege cu luciditate transformările sociale și se manifestă ca un adevărat român cu iubire de țară: „Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume, Un neam de trădători și de hapsâni. Ne-au murdărit, ca nație și nume, Din tot ce-am fost odată, ca români. (Lângă respectul nostru de români) Poetul-patriot nu se codește și critică decadența politică, fără a manifesta ranchiună, fără ură, căci este pătruns de sensul divin
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
lasă dus, cuprins de vraja, Ci la împăturita glaja Privește el cu jind. - Ținutul Secuiesc primești? - O, Vodă, chiț de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela, Sau Hunor, tinerul acela Cu care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum, de-acum ei sunt bogați, Vor fi stăpâni peste Carpați, Nu slugă la români! Va fi ținutul lor de vis, Au pentru asta și zapis, Un El Dorado mult visat; E visul
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
doliu Imi văd glia mamă... în genunchi, oftează Lacrima o-neacă, grijile-o apasă! Unde-mi este Țara clădită din Lumină La jocul de noroc a fost pierdută-n van? Acesta-i viitorul firavelor vlăstare O lume otrăvită, coruptă și hapsână? Acolo Sus, din zarea de dincolo de Astre Ne-a fost dată Viața născută din iubire. Unde s-a ajuns, de om, pe om înșală? Unde-mi este cerul luminilor albastre? Ați înșelat poporul și ale lui speranțe Cum de mai
NICI LACRIMA, NICI VERSUL... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1649 din 07 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368913_a_370242]
-
distreze pe seama voastră... Dar observ că sunteți bravi oșteni de care vodă și țara au nevoie să biruie dușmanul ce-i calcă cu obrăznicie hotarele. Menirea voastră este acolo și nu după comori blestemate cu care să-i îmbogățiți pe hapsânii din neamul boieresc. Ca din senin, o pală de ceață se apropie de ei și se transformă într-o doamnă în straie împărătești. - Vezi, draga mea, zâmbi contele, ei sunt urmașii mei. Probabil au sosit ca să-mi transmită salutul cuvenit
XII. CASTELUL LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369401_a_370730]
-
Și vorbind cu gura plină, Ne spun vrute și nevrute Pe când încă le mai pute ? Toți o apă și-un pământ, Ei n-au obraz și nici cuvânt Și n-au nimic pe lume sfânt. Iți pui speranța-n ei în van, Hapsâni, cu suflet de golan Ei se-nchină doar la ban. In lupta lor pentru un os Din lumea lor coboară ... jos Și-ți vorbesc, te mint frumos. Iți umplu capul cu minciuni Că ei de mâine fac minuni. Doar vor
CIOCOII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370784_a_372113]
-
țipă durerea cu glas de fiara neîmblânzita, Isi zdrăngăne plânsul în timpanele-mi obosite de atâta liniște, de-atata somnolenta, de atâta moarte.... Te zăresc prins în gheare de plumb greoaie, În zborul sau frenetic, cineva mi te-a smuls hapsân și te duce în labirinturi întunecate, Ce poate face el cu un înger în adâncuri? Duce lumină ta diavolilor urâcioși să iși privească în cioburi de sticlă fetele hidoase? Mă strigi cu mii de voci și chemarea ta îmi sparge
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
să-l sperii. Nu reușesc. - Ăștia se pregătesc de plecare, nu-i așa? îl întreb. Aprobă din cap cu un zâmbet abia perceptibil. - Ar fi destul de riscant să mai rămână! - Au renunțat la bani? - Nici vorbă! Nu vezi cât de hapsâni sunt? - Sper să nu ia și ostateci? arunc o ultimă întrebare, care mă chinuie mai de mult. - Din câte știu eu, nu! Se vor mulțumi doar cu banii. Una peste alta, n-au fost băieți răi! - Se putea și mai
DRUMUL APELOR, 32 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362584_a_363913]
-
vioară Și mă agit ca-n cușca unui leu. Degeaba plânge dragostea sihastră, Mi-a tot zâmbit, a râs cu șiretlic; Nu pot iubi decât o floare- albastră Ce s-a ascuns în ochiul de șeic. Nu vreau să fii hapsân, dragă bădiță, Să mă întorci ca pruncul iar la sân; Când vei privi în flori de romaniță, Să-ți amintești că-ai fost și mi-ești stăpân. Referință Bibliografică: Când vei privi în flori de romaniță... / Elena Spiridon : Confluențe Literare
CÂND VEI PRIVI ÎN FLORI DE ROMANIŢĂ... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354014_a_355343]
-
în patru. * Dacă vrei să îndrepți un intelectual, trebuie mai întâi să-l îndoi (Mao Tze Dun). * Dacă latră cum trebuie, nu contează cât de lungă e coadă. * La început a fost flămând, apoi a devenit lacom și acum e hapsân... * Oare ce sfânt o fi murit azi, că nu scrie... (George Roca). * Dacă îți place să auzi minciuni, o să te mintă toți. * M-am făcut frate cu dracul, dar (încă) nu am trecut puntea. * La Londra s-a prăbușit balconul
ZICERI (65/66) -CAPRA & PUNTEA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353668_a_354997]
-
sac de portocale, harbuz și cozonaci Se satură doar câinii, noi n-am trecut la fapte. Săraci suntem cu duhul și vom muri săraci, Un ban l-am strâns în pumn trecând mai orbi ca orbii Pe lângă cel sărman, mușcând hapsân colaci Lăsându-i plini de poftă, să sature ei corbii. SURSA FOTO-INTERNET Referință Bibliografică: BLESTEMATA SĂRĂCIE / Ana Podaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ana Podaru : Toate Drepturile Rezervate
BLESTEMATA SĂRĂCIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354240_a_355569]
-
da... Iertare!... n-ar fi să-nlocuiască Iubirea mamei mele sau gândul ei curat... Și nu cred că vreodată va vrea să locuiască De mine despărțită!... Nu fac așa păcat!” Rănit cumplit de vorbe, se înroși la față, Se-nfurie, hapsânul, uitând de ce venise, Se aplecă spre Mara, de umeri o înhață Și o privi cu ură. Nechibzuind, decise Din brațele fetiței, păpușa să o smulgă, S-o rupă-n bucățele, s-o calce în picioare Să o arunce-n focul
MARA de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347074_a_348403]
-
în conturi din străinătate, îndoindu-se de siguranța politică a soțului, moment surprins abil în romanul „Sărbătoarea Țapului” de Mario Vargas Llosa:”...îi ceruse lui Chirinos să-i transfere cinci milioane de dolari în Elveția; acum încă un milion./.../ Cotoroanță hapsână! /.../ De tânără fusese lacomă și, o dată cu vârsta, devenise și mai și. /.../ Banii fuseseră întotdeauna singurul motiv pentru care /.../ îndrăznise să sfideze autoritatea soțului. De două ori, doar săptămâna asta. Complota pe la spatele lui, nici mai mult, nici mai puțin. Așa
LIDERI DE FILM – O CAPODOPERĂ SEMNATĂ DE PAUL POLIDOR de DAN MATEI AGATHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357799_a_359128]
-
-i înțelegi înveți/ Iar un zâmbet cald te face, dintr-o dată, să te-mbeți.// Când iubești, cu încântare poți ținti spre viitor/ Căci iubirea te preschimbă din pietroi în fulg ușor./ Într-un veac în care banul este un ciocoi hapsân -/ Vreau iubirea să-mi domine sufletul - ca un stăpân.” (Cântec despre dragoste) Amurgul și răsăritul, luna și soarele fuzionează în cel mai sfânt decor care descrie frumusețea răvășitoare a iubirii, sfințită cu rouă și senin. Se contemplă un peisaj divin
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
-nchipuiri mârșave Să tortureze fără scuze Să-mi slobozească dorul lup Să picure pofte profuze Când se cufundă-n al meu trup A lor nectar amețitor Desfrână-mi voia scandaloasă Cu gustul lor ispititor Trezească-mi râvna ticăloasă Ca un hapsân înfometat Să-ndestulez otrăvicios Și indignat să fiu când tu Le potolești necuviincios Vreau să le sorb fără răgaz Vreau focul lor ce mă asudă Iar când la patos pui zăgaz Vreau lipsa lor să-mi facă-n ciudă Dă-
VERSURI DE IUBIRE PERPETUĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350642_a_351971]
-
încă din grădiniță „Câțeluș cu părul creț” care fură fără a fi pedepsit. La vest de Carpați, în aceeași țară cultura este opusul „culturii”.”Ajută-te singur ca să te ajute și Dumnezeu” iar copilul învață încă înainte de grădiniță că vulpea hapsână care fură orătăniile este pedepsită de vânător. Cățelul este cuminte și eventual se întinde la un ou, cu pedeapsa corespunzătoare. Barza ne aduce pe lume ca să invităm altă barză să aducă și ea copii. Asta când pe căile învățăturii ajungem
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
el și Rom își plânge amarul la cârciumă unde se sprijină pe umărul tovarășului de suferință. Nici un pic de compasiune sau într-ajutorare. Guvernul a provocat viitura deci Guvernul trebuie să-l recompenseze altfel nu-l mai votează. Iar Guvernul, hapsân de voturi, se conformă alocând bani din cei publici încă nefurați. Aceeași țară dar 2 regiuni complet diferite. Ați observat că de mulți ani în Banat și Transilvania nu mai sunt inundații deloc. Nu știu dacă Dumnezeu chiar ferește aceste
NOI INTELECTUALII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350718_a_352047]
-
pe geam, Când roua, zăpada, lacrimă-s toate... Când zarea-i otravă și noxele regi Și pruncu-i ucis pân' să se nască, ( În pântec de mamă ), cum nu înțelegi, Că timpul prezent e-un hău ce se cască, Să-nghită hapsân tot ce suntem Cu rele, cu bune, fără s-aleagă... N-am timp să adorm, să visez, să blestem. E ora trezirii ! Iar zarea întreagă, Așteaptă destinul ce-i sorocim... Cu spaimă pândește Apocalipsa. Ne temem de mâine, nu vrem
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
Unele poezii transmit fiorul rece al unei lumi în care credința capitulează în fața tentațiilor josnice și intereselor mărunte. Cele două perspective asupra Divinității: cea a unui Dumnezeu care încearcă omul pentru a-l ajuta să se definească: „Ne încearcă Dumnezeu hapsân”( Vina nu se spală de rușine) și Deus otiosus: „Copii care mai tremură de foame/ Uitați de soartă, fără nici un nume/ Și chiar de Dumnezeul care doarme”( De realități e prea sătul săracul). Poetul incearcă să-și depășească sinele prin
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
jur, să-l strângă. coapsele, imaculate, mă îmbie la păcate și la cum te văd, ispită, iadul o să mă înghită; dar ce rumeni, obrăjorii! parcă sunt bobocii florii! de gânduri mă cam rușinez, deși sunt treaz încă visez: buzele mele, hapsâne, cum aleargă peste tine! sărutând, cu foc, genunchii, să oftezi din toți rărunchii, să-ți mușc lobul la ureche, sunt nebun, lovit de streche! gâtul să-l mângâi, agale, subsuoare, inghinale, să-ți văd sânii cum se-nfoaie, brațele cum
UITE, AI CRESCUT, LUCICA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345209_a_346538]
-
meu se cheamă haos, iar mama-i noaptea din adâncuri. Mă obosesc peste măsură acești tirani și asasini, ce teatru joacă-ntreaga viață cu perfidie de haini. Se laudă că-s democrați și binele îl au ca țintă, dar sunt hapsâni și inumani și se mândresc că știu să mintă. E drept, o fac politicos și fără urmă de regrete, cum numai niște inși școliți pun adevărul la perete. Bolnav e omul și din el s-a molipsit toată suflarea, încât
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
Acasa > Stihuri > Momente > LÂNGĂ RESPECTUL NOSTRU DE ROMÂNI ... Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 289 din 16 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-au sărăcit, ca peste tot în lume, Un neam de trădători și de hapsâni. Ne-au murdărit, ca nație și nume, Din tot ce-am fost odată, ca români. Dar nu ei sunt români adevărați. Nu ei se țin ca țara să nu piară. Noi stăm aici de griji împovărați Și suferim și ură
LÂNGĂ RESPECTUL NOSTRU DE ROMÂNI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342556_a_343885]
-
invers s-a-ntâmplat: Găina tare s-a-ngrășat, Iar ouă nu a mai făcut, Pierzând și ceea ce-a avut. Și de atuncea, gospodina Degeaba mai ținea găina. Totuși a învățat ceva: Că lăcomia-i tare rea! Morala: Nu fii niciodat` hapsân, C-o să ai și mai puțin! Nu spera la bogăție, Fără nicio garanție! Referință Bibliografică: GOSPODINA LACOMĂ / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2058, Anul VI, 19 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile
GOSPODINA LACOMĂ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342725_a_344054]
-
comandor de aviație a fost unul dintre marii Ași ai Aerului pentru care și-a manifestat întregul său curaj legendar. Grație demnității sale aureolate de curaj, credință, onoare și românism care, a zguduit temerea bolșevicilor mereu înfometați, violenți, cruzi și hapsâni a fost dat afară din armată. Irozii atei nu știu că Suferința pe creștinul ortodox îl reconvertește, îl înobilează, îl înalță. Suferința acceptată în veșmântul rugăciunii jertfelnice zguduie simțuri noi, propagă sensuri profunde, dă fioruri existențiale, ce reface viațaspirituală, mult
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]