89 matches
-
în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiind dat în exploatare în anul 1841. În trecut drumurile erau pe văile apelor și pietruite, dar din cauza terenului moale, piatra era îngropată. Acum drumurile sunt diferit de cele din trecut, mai întâi, nu mai sunt mijloacele de transport cu harabale, care, poștalioane, trăsuri, etc. Azi, drumurtile sunt înțesate de mașini, autobuze, tiruri, etc care necesită șosele drenate, cu o structură puternică ca și suprastructura lor să fie asfaltată, înregistrate și categorisite în: șosele județene, naționale, autoșosele s.a. În anul 1960
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în sâmbrie” cu un neam sau vecin, adică la ce munci era pusă vaca unuia, la aceleași munci era pusă și vaca celuilalt. Câțiva evrei și-au deschis prăvălii, iar Herșcovici, un mic depozit de cherestea. Familia Blum avea și harabale cu niște cai foarte bine întreținuți și transporta marfă spre și mai mult din Botoșani pentru mulți negustori din Sulița, Todireni și Hlipiceni. Un alt evreu, ce își zicea el „domnu’ Rusu” era un bun comisionar și măcelar ce aproviziona
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
fiind dat în exploatare în anul 1841. În trecut drumurile erau pe văile apelor și pietruite, dar din cauza terenului moale, piatra era îngropată. Acum drumurile sunt diferit de cele din trecut, mai întâi, nu mai sunt mijloacele de transport cu harabale, care, poștalioane, trăsuri, etc. Azi, drumurtile sunt înțesate de mașini, autobuze, tiruri, etc care necesită șosele drenate, cu o structură puternică ca și suprastructura lor să fie asfaltată, înregistrate și categorisite în: șosele județene, naționale, autoșosele s.a. În anul 1960
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
poartă turbane. Pe ulița plină de soarele darnic al dimineții trec în trap săltat câțiva călăreți răscolind colbul abia așezat în urma câtorva căruțe care au trecut valvârtej și încă se auzeau hodorogind în josul uliței. Boi nădușiți trag cu greu o haraba plină vârf cu baloți de marfă...Un târgoveț trece strigându-și marfa pe care o poartă într-o putinică...Se oprește în fața unei prăvălii, de unde iese un tejghetar care îi cere să-i dea din marfa pe care o strigă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
de la Chervăsărie”, cum i se mai spune. În timp ce bătrânul povestește și îmi arată unde se află „Chervăsăria gospod”, continuăm să urcăm pe Ulița Armenească. Abia acum bag de seamă că ulița începe să devie tot mai plină de chervane și harabale gemând sub povara încărcăturii. Ne apropiem de cele două chervăsării - a armenilor și a golăienilor - iar bătrânul îmi amintește de zapisul din 2 decembrie 1671 (7180), în care stă scris: „Adică eu Aishatîn, fămeia lui Bogdan armanul, și cu feciorii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
este frică să treacă în cealaltă parte...Un târgoveț - la rugămintea ei - o trece peste uliță. Glasuri în limbi diferite se întretaie în văzduhul care începe să se încingă, potopit de colbăria ridicată de copitele cailor și roțile trăsurilor sau harabalelor. „Ce bine ar prinde câteva picături de ploaie” - gândesc eu, privind curios la viermuiala din jur. Bătrânul își șterge fruntea nădușită cu o năframă cât o lume. Privirile îi fug de ici-colo. „A obosit bietul de el...La vârsta lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
le ai dar le dovedești. Și asta-i bine. Mă uit la călugăr cu băgare de seamă, ca să văd dacă nu-și râde de mine. Nu. Chipul lui era foarte sobru. În acest timp se aude huruit de căruțe și harabale încărcate cu poveri, venind sau plecând de la Chervăsăria domnească, iar pe lângă noi trece un rădvan în trapul cailor, urmat de doi călăreți. Oare ce se ascunde în spatele perdelelor rădvanului, părinte? Trebuie să fie vreo boieroaică din suita doamnei lui vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sale părintele patriiarhul de Ierusalim” și gata! Amuzat de spusele bătrânului cu ton hazliu, călcam leneș pe ulița colbăită, cu privirea zburătăcită dintr-un loc în altul. Multe lucruri mi se părea că se repetă necontenit; negustori strigându-și marfa, harabale doldora de marfă, trăsuri cu cai focoși, călăreți de tot soiul și târgoveți grăbind fiecare la treaba lui. Pe nesimțite, ne apropiem de poarta mănăstirii Barnovschi. Nu mă aștept să descopăr ceva nou în peisajul târgului, dar...privirea îmi cade
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
are de luat ceva parale, fără prea multă trudă - completez eu spusa bătrânului. Cât timp am vorbit despre Chirvasie, nu am stat locului și ne-am trezit în Ulița Fânăriei. Tot locul e plin de fân. Unii încarcă, alții descarcă harabale mari cât o lume. De peste tot ne învăluie un miros plăcut de fân proaspăt...Privesc spre bătrân și îl surprind umblând cu nările în vânt, ca un copoi de vânătoare. Unele stoguri sunt clădite cu fân abia adus de pe pajiște
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
urechea ciulită și ochii larg deschiși, pentru a nu scăpa nimic din ce îmi spune și arată. Hai să intrăm și în ograda Chervăsăriei, dacă pot spune așa. Numai să fii cu băgare de seamă, să nu te calce vreo haraba. Aici îi ca în Iad. O haraba sau o căruță iese și alte zece intră, toate învârfonate cu cine știe ce fel de marfă...Cele goale ori au lăsat încărcătura și pleacă după alta ori intră să încarce din magaziile sau pivnițele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a nu scăpa nimic din ce îmi spune și arată. Hai să intrăm și în ograda Chervăsăriei, dacă pot spune așa. Numai să fii cu băgare de seamă, să nu te calce vreo haraba. Aici îi ca în Iad. O haraba sau o căruță iese și alte zece intră, toate învârfonate cu cine știe ce fel de marfă...Cele goale ori au lăsat încărcătura și pleacă după alta ori intră să încarce din magaziile sau pivnițele Chervăsăriei. Ne întâmpină larmă mare...Carele și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
sau o căruță iese și alte zece intră, toate învârfonate cu cine știe ce fel de marfă...Cele goale ori au lăsat încărcătura și pleacă după alta ori intră să încarce din magaziile sau pivnițele Chervăsăriei. Ne întâmpină larmă mare...Carele și harabalele hodorogesc îngrozitor, glasul înalt al slujbașilor din Chervăsărie și al cărăușilor ne asurzește...Fiecare strigă în sânga și în dreapta, pentru a nu se încurca lucrurile: „Fereșteee! Fugi de-acolo! Mișcă-ți fundul, că dau peste tine! Cară-te din calea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
așa...totul e ca pe altă lume. Ici se descarcă butoaie pline cu vin sau cu untdelemn, dincolo se stivuiesc putini cu brânză sau cu scrumbie, acolo hamalii cu sudoarea șiroindu-le pe față și pe spinările goale încarcă o haraba cât ți-i malul cu niște baloți grei. Aici se opintesc în juguri patru boi ca să urnească din loc un car încărcat doldora cu saci de grâu, dincolo gem sub povară alte perechi de boi care se trudesc să urnească
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ți-i malul cu niște baloți grei. Aici se opintesc în juguri patru boi ca să urnească din loc un car încărcat doldora cu saci de grâu, dincolo gem sub povară alte perechi de boi care se trudesc să urnească tocmai harabaua pe care o încărcaseră hamalii...Nimeni nu șade în loc. Dacă îți mijești ochii și privești la mișcarea din Chervăsărie, ți se pare că te afli în fața unui mușuroi de furnici scormonit...Bătrânul, oprit în loc, mă privește amuzat, ca și cum ar spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
lui Petrea Păun, avusese burduhanul umflat, ca de ducă-se pe pustii, fiind bolnavă de dropică. Scoteau doctorii din ea, câte un lighean de zeamă roșie, în două cu cheaguri negre, ca sâmburii de pepene. Petrea Păun vindea câte o haraba uriașă, vârfuită cu ovale și verzi căpățâni de pepeni, îndesându-și bancnotele în chimir, până a le da doctorilor, care scoteau, iarăși, cu o siringă lungă, lichide roșii, din pântecele Iustinianei. Păun dădea și de pomană, totdeauna, mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Se va face întocmai, Măria Ta, să nu porți nicio grijă. PRICINĂ: Așa! În carte să nu se scrie, dar la curtea lui Zarvă-Împărat să se arate că, pe lângă chip slăvit, fata noastră Ana va aduce zestre soțului său trei harabale cu felurite feluri de straie și de sulimanuri, de mare trebuință unei domnițe, precum și o jumătate din împărăția noastră. Așa poruncesc! ANA (îngenunchează, sărută mâna împăratului): Iubite tată, îți sărut mâna cu supunere și sunt gata să-ți împlinesc vrerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
mea. Să se scrie deci carte și către aceștia, cum că așteptăm bucuroși pețitorii. Iară acolo să se arate, dar tot numai prin viu grai, ca și dincolo, că domnița Dana va primi de la noi, asemenea surorii ei mai mari, harabalele cu bulendre și cârmâzuri, precum și a doua jumătate din împărăția mea. Cartea și vorbele tot al treilea sfetnic al nostru le va duce, într-un singur drum, ca să mai tăiem din cheltuială. Așa poruncesc! LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
lui Lehamite-Împărat, ori Mârlete-Voievod, al lui Bolovan-Împărat, ca să nu mai vorbim de alții, mai depărtați. Alege, și-ți făgăduiesc să-ți fac pe voie. Cât despre zestre, ea nu va fi mai mică decât a surorilor tale: vei primi trei harabale ca și ale lor și a treia jumătate din împărăția mea. POSACUL (aparte): Cam multe jumătăți are împărăția asta... PRICINĂ: Aud? Ai zis ceva? POSACUL: Mă gândeam la partea din împărăție care-i va mai rămâne Măriei Tale... PRICINĂ: Mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
loc jâlțul cel alb! Bine-mi pare c-ai găsit adăpost și ocrotire la curtea cuscrilor noștri, și vă dau binecuvântarea mea ție și soțului tău. Osebit de aceasta, vei primi ca zestre, după cuviință și asemenea surorilor tale, trei harabale cu straie, dichisuri și sulimanuri, precum și a treia jumătate din împărăția mea. (rumoare, râsete) Degeaba râdeți domniile voastre, pentru că întocmai așa am să fac! Iară dacă mi-ți da și mie acuma un blid cu bucate omenești și-o ulcică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
august au fost aduși în continuu la Constanța, pe cai și catâri, 800 de bolnavi, ai corpului ofițerilor de artilerie. La 2 august, epidemia bântuia cu atâta furie, și numărul bolnavilor a crescut așa de mult, încît tărgile, căruțele și harabalele nu mai pridideau cu transportul lor; s-a făcut apel și la caii și catârii din slujba generalilor și ofițerilor. Generalul Espinasse, comandantul diviziei 1 și șeful de stat major al generalului Canrobert, și lt.-colonelul de Senneville, grav bolnavi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe litoralul Mării Negre între Constanța și Mangalia, generalul Yussuf a trimis merinde și ajutoare, apelând la lăncierii turci; de asemenea a fost expediat un escadron pentru a strânge holericii lăsați în urmă de generalul Espinasse și a-i duce cu harabalele 401. Navele venite la Constanța și Mangalia să încarce la bord bolnavii, spre a-i transporta în spitalele de la Varna, au fost și ele contaminate,. De la 31 iulie și până la 25 august, epidemia a început să secere viețile marinarilor și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pomenit Iașul pentru prima oară în documentele domnești. Prin Vadul Țuțorei de pe Prut trecea „Drumul mătăsii”, care apoi urma calea spre Iași pe valea Jijiei. Și fiindcă pe acest drum umblau rădvane purtând negustori sau boieri cu punga plină și harabale învârfonate cu mătăsuri, mirodenii și alte mărfuri, s-au aciuat și niscaiva bande de hoți. E drept că la început au fost mai multe cete, dar până la urmă a rămas doar una singură, cu un căpitan strașnic. Așa se face
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
călăreților în galop s-a stins, a răsunat limpede cântec de cucuvea... „Asta-i, fraților” - au gândit lotrii. Huruitul convoiului a umplut codrul încărcat de rouă... Iată și trăsura cu negustori. Vine în trap întins. La mică distanță, vreo cinci harabale scârțâie sub greutatea poverii. Dintr-un salt, lotrii sunt în mijlocul drumului! Unul înșfacă frâiele cailor trăsurii, ridicând durda la vedere. Caii se opresc sforăind amarnic. Doi lotri sunt deja la ușile trăsurii, de o parte și de alta, cu pistoalele
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
destul de bine. Și muierea, dacă umblă după el, n o pot păzi oricât aș vrea. Eu am atâtea treburi: să merg după vin sau rachiu, să aduc lemne pentru iarnă. Apoi, nu mai spun de nutreț, fiindcă aici poposesc atâtea harabale cu mărfuri și animalele trebuiesc hrănite. Nu mai spun de oameni... Și toate aestea înseamnă alergătură... Dacă muierea îl vrea pe hoț”... ― Aștept un răspuns, hangiule! Acesta a tăcut, plecând fruntea, ceea ce ar fi putut însemna o acceptare tacită a
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]