200 matches
-
care vorbesc de faptul că Valahia era tributara otomanilor înainte de Rovine. La 1417, Sukrullah a consemnat că în urma unei demonstrații de forță a sultanului, au avut loc negocieri între domnul valah și sultan, astfel că Mircea a acceptat să plătească haraciul, să trimită ostatici și să îl însoțească pe sultan în expediții militare. În cele din urme a fost încheiat și un jurământ, care era valabil pe durata vieții lui Mircea ( era o pace temporară). Procesul închinării a început încă din
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
tătare îl reîntronează, alungându-l pe Șerban, care după moartea lui Rakoczy trece la cazaci, Ghica nu mai stă mult pe tron. Această pentru că vizirul Kupruli plănuia transformarea țării în pasalâc (dar nu reușește), în timp ce Ghica nu mai putea plăti haraciul, pentru că țara era săracă, bântuita de foamete și ciumă, oamenii fugind în toate direcțiile ca să scape. Ghica este prins, legat și dus la Adrianopol, de unde este mutat la Constantinopol. Moare în 1664.
Gheorghe Ghica () [Corola-website/Science/297381_a_298710]
-
Dar orice cestie, orice fleac de cestie devine în timpul guvernului roșiilor o întrebare de existență sau de neexistență a țării. Și bieții Domni din vechime cari, ca Petrea cel Șchiop, abdicau de la domnie ca să nu se sporească în zilele lor haraciul Porții cu o mie sau două de galbeni, sau Miron Costin cronicarul, care și-a pus viața la mijloc și a pierdut-o pentru că Vodă Cantemir sporise birurile! Un om care renunță la domnie pentru a scăpa țara de o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prin aventurierul grec Despot Vodă (1511-1563), ctitor al primului colegiu la Cotnari. Cu sprijin militar polonez și de la împăratul habsburgic, Despot a ajuns domn, sub numele de Ioan al II-lea, între 1561-1563 în Moldova. După ce a mărit impozitele pentru haraci, a lăsat și unele urme culturale prin Școala latină de la Cotnari, cu 150-200 elevi conduși de germanul Johann Sommer (1542-1574). Se pare că a pus în circulație primul taler moldovenesc, după model morav. Dar l-a turnat din odoare bisericești
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Magnificul îl ridică în Domnia acesteia pe Ștefan Lăcustă, pe care-l sili să accepte următoarele obligații impuse Moldovei: 1). Îndeplinirea obligatorie a tuturor firmanelor emise de Înalta Poartă Otomană și abținerea de la orice acțiune ostilă împotriva acesteia. 2). Plata haraciului să se facă la vreme, iar din doi în doi ani, Voievodul să se prezinte personal la Istambul, pentru reconfirmare. 3). Garda Domnului formată din ieniceri, rămânea la cetatea de Scaun a Țării, pentru apărarea Voievodului. 4). Răpirea părții de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Sultanul îi dăduse steagul de investitură, o gardă de cinci sute de ieniceri care aveau să rămână în preajma Voievodului la Suceava și o oștire formată din trei mii de ieniceri, toate pe cheltuiala Porții Otomane. Sultanul scutise Moldova de plata haraciului pentru zece ani, haraciul rămânând cel din timpul primei Domnii a Voievodului, făgăduise întoarcerea Tezaurului Țării, care fusese luat de Soliman în anul 1538, atunci când năvălise în Moldova și retrocedarea Bugeacului cu Cetatea Tighinei, din care turcii aveau să se
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de investitură, o gardă de cinci sute de ieniceri care aveau să rămână în preajma Voievodului la Suceava și o oștire formată din trei mii de ieniceri, toate pe cheltuiala Porții Otomane. Sultanul scutise Moldova de plata haraciului pentru zece ani, haraciul rămânând cel din timpul primei Domnii a Voievodului, făgăduise întoarcerea Tezaurului Țării, care fusese luat de Soliman în anul 1538, atunci când năvălise în Moldova și retrocedarea Bugeacului cu Cetatea Tighinei, din care turcii aveau să se retragă întorcând-o Țării
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
să fie străjuit de străini și nu de propriii săi oșteni. Țara Moldovei, precum și celelalte țări românești, Țara Românească și Țara Ardealului, nu făceau parte din Împărăția Otomană, ci se aflau sub suzeranitatea acesteia, care, în schimbul unei plăți anuale, numite haraci sau tribut, pe care aceste țări îl plăteau către Poarta Otomană, avea obligația să le apere împotriva altor năvălitori. Voievozii români nu se supuneau legilor otomane, turcii nu puteau să se așeze pe pământurile românești fără îngăduința Voievodului, Moldova, ca
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
numele de Capitulații, Voievozii români se ridicau la luptă împotriva dușmanilor lor, pe care, de cele mai multe ori i-au biruit și i-au azvârlit peste fruntarii, umilindu-i în fața Europei. De aceea sultanii otomani s-au mulțumit întotdeauna cu plata haraciului și cu liniștea de la hotarul Împărăției lor. Vreme de 274 de ani nici una dintre Marile Puteri ale Europei nu s-a mai atins de pământul Țării Moldovei pe care să-l cuprindă în hotarele sale. Imperiul Țarist, prin anexarea de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
lui Petru Aron, ucigașul, cel care a vândut Moldova și sultanului Mahomed, și craiului Cazimir al Poloniei, nu, vornice Isaia? Cel care, nu mai departe de acum doi ani, i-a jurat sultanului că Moldova va plăti două mii de galbeni haraci, Moldova, pe care bunicul meu Alexandru Vodă cel Bun o lăsase liberă și fără vreo apăsare din afară? tună Vodă, fără a se clinti din tron. - Nici În cea a lui Bogdan Vodă, tatăl Măriei Tale... spuse repede vornicul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
sau ucisese cu mâna lui boieri trădători. Sala tronului din Cetatea Sucevei nu auzise, până atunci, cereri precum acelea ale sultanului Mahomed. - Și mai poftește luminăția sa, stăpânul lumii de la deșerturile Asiei până În inima Europei, ca voievodul Ștefan să plătească haraciul cuvenit Împărăției pe trei ani Înainte și să Închine cetățile sale de la Dunăre, așa cum cu Înțelepciune a făcut voievodul Țării Românești, Laiotă Basarab. De asemenea, sultanul nostru voiește ca toți prizonierii luați anul trecut la Vaslui și pe teritoriul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
boierii nu primeau lefi pentru slujbele lor, cu toate că ei erau îndatorați să facă o parte însemnată în armată și să meargă la război cu cheltuiala lor, dar tot plăteau dăjdiile cele mai însemnate. Astfel ei au plătit în tot anul haraciul, ploconul bairamului, banii calului și oieritul la trei ani. Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pârcălabi ai cetății pe cumnatul său, Isaia, și pe Buhtea. Cucerirea Chiliei i-a nemulțumit atât pe regele Ungariei, cât și pe sultan. Pentru a potoli nemulțumirea sultanului, Ștefan i-a trimis daruri bogate și tot acum s-a mărit haraciul cu 1.000 de galbeni. Cum sultanul nu putea să treacă la represalii, s-a mulțumit cu darurile trimise. L-a dăruit, la rândul său, pe solul moldovean și l-a lăsat să plece. Dlugosz scrie că sultanul ar fi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu grijă sultanului disensiunile din sânul lumii creștine, îngăduindu-i să conceapă planuri și să pornească la acțiune cu sentimentul că nu va întâmpina energii capabile să se organizeze și să riposteze. Refuzul lui Ștefan de a nu mai plăti haraciul (de fapt o sumă simbolică, semnificând răscumpărarea păcii), amestecul în Țara Românească, din dorința de a pune în scaunul acesteia un domn, care să fie alături de el în confruntarea cu Imperiul Otoman, însemnau o provocare pentru turci. Dar, Ștefan știa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai alese epitete pentru a lăuda înțelepciunea padișahului lumii care o hotărâse. Sultanul i-a cerut lui Ștefan să se supună, să predea cele două cetăți din sudul Moldovei: Cetatea Albă și Chilia și să se prezinte el însuși cu haraciul, drept semn al credinței și al sentimentelor sale față de Poartă. „Necredinciosul acela, scrie cronicarul turc Kemal- Pașa-Zade, era un afurisit plin de trufie. Din revolta sa prea mare, neluând în seamă firmanul care cere ascultare, el și-a arătat răzvrătirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Caffa. La 19 mai, 1475, flota turcă părăsea Constantinopolul, iar la 1 iunie arunca ancora sub zidurile Caffei. După trei zile de asediu, locuitorii Caffei au hotărât să capituleze. Comandantul oastei turcești le făgăduise asediaților viața și siguranța personală în schimbul haraciului obișnuit, pe care trebuiau să-1 dea Porții. Dar turcii nu și-au ținut cuvântul dat. O parte dintre străinii aflați la Caffa au fost vânduți ca sclavi. Cât de mare era ura împotriva moldovenilor, în urma înfrângerii din iarna anului 1475
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bune, europenii au rezistat ofensivei otomane, oprind cele două campanii organizate de Soliman Magnificul sub zidurile Vienei. Cea de-a patra campanie sultanală, condusă de același sultan, împotriva Moldovei se va încheia cu alungarea lui Petru Rareș (1538), cu sporirea haraciului și cu întărirea suzeranității sultanului, ceea ce a însemnat o diminuare a independenței Moldovei, dar nu și lichidarea instituțiilor statului, fapt care a îngăduit continuarea unei vieți spirituale, a unei culturi naționale. Lupta pentru refacerea frontului dunărean După alungarea turcilor de pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fost încheiată pacea cu Imperiul Otoman. În lucrarea lui Theodoro Spandugino Cantacuzino (1460-1538), Patritio Constantinopolitano (Despre originile împăraților otomani), se menționează că, după încercarea nereușită a sultanului de a cuceri Chilia și Cetatea Albă, Ștefan a acceptat să plătească un haraci de două ori mai mic decât plătea domnul Țării Românești. Când și cum s-a ajuns la tratativele dintre Ștefan cel Mare și turci constituie „încă un mister” (Gorovei-Szekely). Documentul, o sulh-nâme („carte de pace”), a fost descoperit de Aurel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și turci constituie „încă un mister” (Gorovei-Szekely). Documentul, o sulh-nâme („carte de pace”), a fost descoperit de Aurel Decei și, neavând dată, turcologul român l-a plasat în anul 1479. Prin această „carte”, domnul se obliga să plătească anual un haraci de 6.000 de florini și să fie prieten prietenilor și dușman dușmanilor sultanului. Mehmed Mustafa și Mihail Guboglu au considerat că este vorba de un tratat încheiat în anul 1480. Neputând cuceri Moldova, sultanul s-a mulțumit cu această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și să fie prieten prietenilor și dușman dușmanilor sultanului. Mehmed Mustafa și Mihail Guboglu au considerat că este vorba de un tratat încheiat în anul 1480. Neputând cuceri Moldova, sultanul s-a mulțumit cu această carte a păcii, prin care haraciul Moldovei a fost dublat. S-a considerat că o scrisoare trimisă în anul 1481 regelui polon, care se afla la Vilna, ar sugera existența unui tratat între Moldova și Poarta Otomană. Scrisoarea se referă la pericolul turcesc din 1481, iar
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
creștinilor, din care putem să nădăjduim că va ieși ceva bun”. E posibil ca prezența unei solii moldovenești la curtea regelui să fi născut asemenea speranțe. Într-un document otoman se arată că la 31 octombrie 1481, sultanul a redus haraciul Moldovei de la 6.000 la 5.000 de ducați. Barbu Câmpina, în discuția pe marginea relațiilor româno-turce, a fixat pe baza acestui document reluarea plății haraciului de către Moldova și data la care a fost încheiată pacea. Și e posibil ca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Într-un document otoman se arată că la 31 octombrie 1481, sultanul a redus haraciul Moldovei de la 6.000 la 5.000 de ducați. Barbu Câmpina, în discuția pe marginea relațiilor româno-turce, a fixat pe baza acestui document reluarea plății haraciului de către Moldova și data la care a fost încheiată pacea. Și e posibil ca acum să fi existat o încercare de apropiere între cele două țări, Baiazid având el însuși nevoie de liniște pentru consolidarea tronului. „În anul 6990 (1482
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
turcești se orientau acum spre Orientul Mijlociu. De aceea, în anul 1486, se duc tratative pentru încheierea păcii care are loc în anul Hegirei 892 (28 dec. 1486-16 dec. 1487). Cronicarii otomani scriau că „a venit din Moldova un sol, cu haraci pe doi ani, și a plecat primind răspunsul de pace”. Comparând informațiile care s-au păstrat, S. Gorovei consideră că pacea dintre Moldova și Imperiul Otoman s-a încheiat în toamna anului 1486. Tahsin Gemil fixează luna aprilie 1486, timpul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de negustori, regimul fugarilor și al prizonierilor; 4) se reglementa regimul vamal, cu păstrarea clauzei națiunii celei mai favorizate pentru mărfurile turcești. Domnul era obligat să trimită anual la Poartă un haraciu, care, pentru dar-al-ahd, avea semnificația răscumpărării păcii. Cuantumul haraciului era redus de la 6.000 de galbeni la 4.000. Domnul trebuia să mai trimită sultanului 40 de cai și 24 de șoimi. E greu de spus dacă în tratat s-a menționat faptul că Moldova trebuia să acorde dreptul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
i-au adus în țară și au ziditu pre acei bani o Sfântă biserică în satu în Bălinești, ce iaste în ținutul Sucevii și trăiește până azi.” Biserica din Bălinești a fost zidită însă în 1499, deci nu din banii haraciului. Neculce înregistrează povestea cu descălțarea logofătului, când a fost poftit pe „măcat”, unde a sorbit cafeaua fierbinte, crezând că este o băutură obișnuită. Dimitrie Cantemir, în Descrierea Moldovei, afirma și el că Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, „a supus
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]