121 matches
-
care stopează din start energiile creatoare, obligând pe mulți dintre marii regizori (Ciulei, Esrig, Vlad Mugur, Penciulescu, Pintilie) să plece din țară, Dumnezeul teatrului se arată a fi unul din cale afară de generos cu noi. Alături de câțiva profesioniști cu vechime, Harag, bunăoară, care se încăpățânează să reziste și să producă spectacole, viața teatrală la zi va fi dominată și dinamizată cu precădere de regizori tineri. Deștepți și ambițioși, promoție după promoție, aceștia pășesc în teatre cu entuziasm și exaltare, dezlănțuiți, instaurând
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ale acestei reprezentații probabil că nu le-aș mai putea repeta acum. Nu mai am inocența atât de necesară acestui text. Eu fac spectacolele dinlăuntrul meu. Eroii lor seamănă cu mine, dar ei nu sunt eu... Curând după absolvire, Gheorghe Harag te-a invitat la teatrul din Târgu Mureș, unde ai pus în scenă Procurorul de Djagarov. Critica și publicul l-au calificat drept un spectacol-eveniment. Ce semnificație a avut pentru tine acest succes? Erau acolo Dan Micu și alți colegi
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de Întîlnire ale Îndrăgostiților. Exemplificăm : ,, Hai puică pe deal, pe deal Să tăiem iarbă de cal Costree pentru cîrlan. Calul să ni-l priponim Și-amîndoi să ne iubim. Hai puică pe deal În sus C-a făcut făsuiul fus Și haragii nu i-am pus. Hai puică să-l hărăgim Și-amîndoi să ne iubim. ” -//,,Frunză verde de trei mure Pădure, dragă pădure Să nu mai spui la lume C-am intrat cu mîndra-n tine Și-am iubit numai copile. Las să
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
mai cultivată este fasolea pitică, numită și oloagă. Tipurile cu păstaie cilindrică se mai numesc fideluțe, iar cele cu păstaia galbenă, fasole țucără; varietatea cu o cultură mai greu mecanizabilă este fasolea urcătoare, numită și lată, grasă, sau de arac (harag). Păstăile conțin în medie 90 % apă, 4 % glucide, peste 2 % protide, fibre 3 % (celuloză 1 %). Conținutul în substanțe minerale este de 1 g%, din care K 250 mg, Ca 50 mg, Mg 30 mg și P 50 mg %. Vitamina C
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cu mulți martori, el având și palmacul acceptat, adică măsura oficială, din distanța de la unghia degetului mic, la cel mare îndoit cu o falangă. Se utiliza și cotul pentru măsurători, dar stânjenul se fixa cu palmacul, fiecare păstrându-și și „haragul” ca unitate de măsură pentru cearta cu vecinul. Împrejurul bisericii, pentru subzistența preotului trebuia să existe „pământul bisericii”, în 1877, 19 pogoane (8,5 ha). Nu știm acum cât a donat boierul Ghioca și cât obștea răzeșească. Dreptul bisericii asupra
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și măsură, și instrument la bătaie; răpăguș derdeluș (răcuș); sărbușcă hrana săracului
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
mai frumos decât săți poți ține copii în brațe, chiar dacă ai avea o sută de ani. Da’ să ai grijă ce bărbat ăi lua, fata tatii, că ești ca roua de dimineață curată la față, ‘naltă ca vița pe harag, bălaie ca soarele de vară și cu inima ca pâinea caldă. Să ai grijă, să nu te lași dusă de vorbele ca zaharul a primului flăcău mai îndrăzneț. Da’ lasă, că ți-oi mai spune, mergi de zi-i mamă
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vorbești cu boii? Hai da, adu-i la car și înjugă- i, că ne apucă seara. Tata zâmbea. Hai, că suntem gata și caru-i plin. Să te văd de acum cum ai să mai stai în car pe schini sau haragi, da’ să nu-i rupi. - Lasă că merg pe jos. - Ai să mergi și pe jos. Hai azi, nu le mai sufla atât în coarne, că tot nu o să-ți răspundă. Tata își iubea mult boii, ca de altfel
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
un antroponim neatestat, a cărui rostire literară ar fi *Sălbăgel (<Sălbag-, *Sălbağ+ sufixul diminutival -el). Antroponimul presupus ar fi format din tema Sălb(<Salbu, Salbea, derivate cu sufixul -bdin Sala) și sufixul -ag, -ağ (ca Bușag din Bușu, Bușa; Bușe; Harag > Haraga din Harea, Hariu). V. Frățilă crede că de fapt formația, într adevăr diminutivală, cu sufixul -el are la bază un toponim *Sălbagi (< Săldbağ < Săldăbağ) care desemna în documente, sub formele Zoldbagh, Zolobah, Zoldobag, Zoldobagh, un sat astăzi dispărut, localizat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dacii au avut pe gordin, varietate de struguri albi și dulci”, cuvânt care ar fi trecut la sud de Dunăre unde slavii au format din el grozden, și pe ravac, „împrumutat de la români de sârbi”. Alte etimologii propuse de Hasdeu: harag „ne vine directamente de la greci”, la fel bute, putină și strachină; prima origine a cuvântului butaș ar fi germană, dar „el a trebuit să pătrundă la români prin intermediul unei limbi neolatine, probabil a celei italiene; liurcă (vin rău și stricat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
grăunte”, gruntas „grunt”, visl. griot „pietriș”, sl. gruda „grămadă, morman”. Ravac, mustul sau vinul care se scurge fără a fi presat, este o creație românească cu suf. -ac de la rădăcina pe care o întâlnim în reavăn, râu, rouă, auă etc. Harag, arac „par ce susține plantele agățătoare (vița-de-vie, fasolea)”, considerat achiziție recentă (din greaca medie, din turcă sau bulgară), este rezultatul românesc al unor îndelungate evoluții fonetice datorită cărora putem identifica structura a r/l-ac asemănătoare cu alac, clacă, colac
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gospodar, 137 grajd, 43 grădină, 43 a grăi, 103 grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Își Împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul. Pe drum se Întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea haragi pentru vie. Află că s-a născut În ziua celor ce au să trăiască trai de bordei și nu a celor care să trăiască În curțile Împărătești. De asta n-avea noroc. Se Întoarce la tatăl său și, după ce-i
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
își împarte averea la cei trei feciori. Cel mai mic dintre feciori pornește să-și caute singur partea, "dacă pustiul de noroc n-a știut să-l găsească pe dânsul". Pe drum se întâlnește cu un moș (Dumnezeu) care făcea "haragi pentru vie". Află că s-a născut în ziua "celor ce au să trăiască trai de bordei" și nu a celor care să trăiască în curțile împărătești. "De asta n-avea noroc". Se întoarce la tatăl său și, după ce-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Se vede treaba că’s În plus. Cum În plus Îmi sunt și frunzele, care Încep să se usuce una câte una; În plus e și merișorul, care Începe să se sfarogească. Cu siguranță, nu peste multă vreme, voi ajunge harag la fasole; acum abia Înțeleg de ce m’au educat să am tulpina așa dreaptă și Înaltă, atunci, la „manichiură“; sau, la iarnă, Într’un cuptor din sat, unde să mă Întâlnesc cu ramurile retezate mai an. L-aș ruga pe
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
locurilor, bunătatea oamenilor și iubirea cu care am fost înconjurată... Pe ulița ce ducea spre locuința bunicii mele drumul era împodobit de o parte și de alta cu un gard viu din lemn dulce înflorit și din spatele lui se vedeau haragii cu fasole înflorită, de toate culorile. Din capătul aleii mă întâmpina bătrânul felinar cu gaz al bunicului, iar pe cerdac mă așteptau florile de trifoi și câteva țesături neterminate ale bunicii. Lord păzea nerăbdător poarta, parcă înștiințat de venirea mea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Simpozionul: Bibliografia națională retrospectivă, obiectiv major al progresului științelor filologice (Alba Iulia, 1 - 2 decembrie 1981). în: BulSȘF, 1982, p. 147-149. [132] HANȚA, AL., Studierea limbii naționale: implicații educative și social-patriotice, RLib, 40, nr.11774, S sep,1982, 2. [133] HARAGI, ELISABETA, .[La rubrica - învățământul primar] Predarea gramaticii. Tipuri variate de exerciții, Tribșc, .26, nr. 244, 1982, 5. [134] ILIE, AURORA, îmbogățirea vocabularului activ al copiilor de vârstă școlară mică, în Cl, I-IV, 1982, 80-85. [135] IONESCU, CRISTINA; LĂZĂRESCU, GHEORGHE
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub din lemn tare, iar afară haragii pentru vie și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
instituțional ungar și urmând modelele ungurești, fuseseră deportați din acest oraș, asemenea celor din Satu Mare sau din Cluj (câte 18 mii). Dacă ne aducem aminte de supraviețuitorii care, mai apoi, au îmbogățit cultura maghiară, cum au fost regizorul de teatru Harag György, actorul Kovács Görgy sau scriitorul și redactorul Gáll Ernő, atunci trebuie să ne aducem aminte și de cei pe care acestă comunitate culturală i-a pierdut atunci definitiv. 12. Trecerea frontului Niciuna din țările care își revendicau Transilvania nu
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ocupăm de prinderea nemților care, eventual, s-ar fi salvat și s au ascuns în pădure. Pădurea de brazi din jurul localității luate sub observație fusese și ea bombardată, copacii, care aveau o grosime de 30-50 cm. circonferință, rămăseseră ca niște haragi pe care îi întrebuințăm noi la fasole, mai mare jalea, ne plângeau inimile. Spre seară am ajuns în localitate. Casele toate erau distruse, rămăsese doar un foișor, construit din lemn, unde duminica cânta echipa de muzicanți pentru populația adunată să
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
locurilor, bunătatea oamenilor și iubirea cu care am fost înconjurată... Pe ulița ce ducea spre locuința bunicii mele drumul era împodobit de o parte și de alta cu un gard viu din lemn dulce înflorit și din spatele lui se vedeau haragii cu fasole înflorită, de toate culorile. Din capătul aleii mă întâmpina bătrânul felinar cu gaz al bunicului, iar pe cerdac mă așteptau florile de trifoi și câteva țesături neterminate ale bunicii. Lord păzea nerăbdător poarta, parcă înștiințat de venirea mea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
foarte puțini meri), uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satului). Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi ! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învățămîntului Spiru Haret. O clădire mare, impunătoare
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dar și acasă creșteau păsări și cultivau grădina cu legume. Eram impresionat de dexteritatea cu care împleteau ciorapi, flanele și mănuși, sau cu care foloseau acul de cusut. Eram impresionat de transformarea cânepii, plantă verde, mare și bățoasă ca un harag, în fir subțire de ață și apoi în pânză pentru lenjerie de corp. Cam la aceiași metamorfoză era supusă și lâna tunsă de pe oi. Iarna, femeile țeseau și covoare cu modele naționale, pe care le numeau scoarțe. Opincile erau încălțămintea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Scripcaru. Ca și ceilalți soldați pe care îi comandam, aveam obligația să ne facem masca individuală, scut de moarte, scut de pământ. Făcusem groapa individuală, adăpostul, și acum, minte razna de om, mă jucam cu lunetiștii, ridicând casca într-un harag. Când s-a întețit bombardamentul dau să mă retrag în groapa individuală. Aici, locotenentul Scripcaru. - Domnule locotenent, vă rog să treceți alături și să vă faceți singur adăpostul. - Fă mi-l tu. Eu sunt ofițer activ. - Dacă sunteți atât de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
foarte puțini meriă, uneori viță de vie, (dar cei mai mulți gospodari aveau vie plantată la pământul arabil din afara satuluiă. Cel mai mult teren, din grădina din spatele casei, era rezervat pentru pepeni și legume. Se cultiva în grădină fasole oloagă și de harag, castraveți, varză, pepeni, ceapă, morcov, țelină, usturoi, praz și mărar. Pe lângă gard creșteau napi și leuștean. Nu se cultivau cartofi! Școala era situată în mijlocul satului și păstrează aducerea aminte de fostul ministru al învăț ămîntului Spiru Haret. O clădire mare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]