106 matches
-
procedeele sale care amintesc de începutul de secol sincronizat cu tot ce avea Europa mai nonconformist. Poezia se numește La clubul socialist, este un fel de reportaj retrospectiv și începe așa: „Pe-atunci, clubul era într-o casă veche,/ O hardughie cu pereții coșcoviți de ani și ploi./ (Acolo-i azi un bloc cu nouă etaje/ În care locuiesc doar muncitori/ Iar la parterul cu pereții de cristal,/ Un iureș de miresme și culori:/ Garoafe, iriși, crini, bujori/ Tot pentru muncitori
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5296_a_6621]
-
un căutător al surprizei, poetul se dovedește, în fond, nu altcineva decît tradiționalul visător solitar, cu regim nocturn, încîlcit în firele inextricabile ale cunoașterii de sine: ,O casă pustie iarna,/ o casă pustie indiferent de anotimp,/ pe malul fluviului, o hardughie în fond/ în care un bărbat singur stă și fumează pînă noaptea tîrziu/ privind pe fereastră în gol,/ așezîndu-se și ridicîndu-se de la masa de scris/ nemulțumit fără să cunoască măcar motivul/ nemulțumirii sale. Poezia? Viața?" (Fumătorul). Alt clișeu resuscitat e
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
ni se arată ochiului privind Casa de cultură - municipală, desigur -, pe frontispiciul căreia e numele lui Mihail Sadoveanu, personalitate-simbol pentru pășcăneanul cu orgolii localiste? În dreapta imobilului cu arhitectură proletcultistă, mai precis, în interiorul său, o crâșmă și un magazin "mixt", în stânga hardughiei, o berărie, ca să nu-i zicem tot crâșmă, la demisol, niște birouri pentru lucrări cadastrale, la etaj, unde, cândva, era o bibliotecă cu destui cititori, pe care și noi am slujit-o o vreme, firma "Avon" și - scrie pe o
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
e nu o dată sfătos, marcat de reveria trecutului, intimizat, sensibilizat: "Ca vechi locuitor al Bucureștilor, unde în chipul cel mai firesc, dînd colțul unei străzi de patricieni ale căror case sînt în fapt rezidențe, nimerești într-o uliță gloduroasă cu hardughii ce te întîmpină stins și pierdut, nu m-am gîndit niciodată la un război între unele și altele, dus cu ură și fără de cruțare - oamenii în exclusivitate fiind cei ce se bucură de privilegiul mișcării. Tot astfel, zîmbesc cînd aud
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
mult pe Dunca. „Au fost șase zile îngrozitoare. Această etapă a 8-a a fost, cred, programată de organizatori, ca una de triere. Cazi, am făcut-o de nici nu mai știu de câte ori, te chinui să-ți ridici motocicleta - o hardughie de 220 de kilograme - și după ce, cu un efort teribil reușești s-o scoți din nisip și să o redresezi, încaleci pentru a cădea din nou, după numai 10 metri. La oboseala concursului - 660 de kilometri de probe speciale - s-
Agenda2005-04-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283313_a_284642]
-
întâmplat. - Ai zice că e original, dar originalitatea doctorului Tudurachi e o absurditate. - Asta îl și face simpatic. Și-ar da cămașa de pe dânsul ca sajute pe cineva. - Dar mai totdeauna e gazda eșecurilor. În sfârșit veni rândul lui Costică. - Hardughia de casă de pe Ruset, zise el, a fost naționalizată. Ce lume a început atunci să mișune prin încăperi... Într-o cameră ș-un coridor niște țigani s-au făcut, într-un an, din cinci șaptesprezece. Frați cu surori, cumnați, fete
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
dat cu caracter schimbător la nord de Voltera, de ambele părți ale Tibrului și în sectorul Citta di Castello. Inamicul a reușit unele neînsemnate câștiguri de teren..." Bătrâna lepădă cârpa și fărașul într-un ungher și, luând-o din fundul hardughiei, ocolind scaunele și mesele răzlețe, pierdute în întinderea aceea de dușumele și pereți albi de scândură văruită, începu să măture. Apoi așeză mătura de-a curmezișul, cu coada pe-o masă, și, târșâindu-și târlicii, se apropie și se opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
prin aer, vrând să se prindă de ceva. Ah, Doamne! Și eu stau și-mi prăpădesc vremea de pomană! Căută cu privirile dezorientată împrejur, neștiind încotro s-o pornească. L-a văzut la bal. Hei, madam! strigă Invalidul din fundul hardughiei, privind pe deasupra ziarului. Ce-mi complotați acolo? Intrați înăuntru. Ia să te văd, domniță, se adresă el Cerboaicei și bocăni nerăbdător cu bontul de lemn în tejghea. Ți-a priit noaptea? Ai dormit bine? Sunt fericită, papa! E un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
se vedea tot orașul. Piața și strada mare, cu maghernițe înghesuite unele în altele, într-o îngrămădeală de piatră, cărămidă și lemn afumat, acoperișuri de țiglă și tablă, burlane și ferestre înguste, oblonite, blocuri ridicate prin 1930, înaintea crizei, și hardughiile vechi, deșelate, legate în șine și scoabe, încinse cu balcoane și balconașe, cu drugi de fier și amorași de gips. Dumnezeule, ce-i cu liniștea asta? întrebă deodată Irina, și se opri locului. Parcă au murit cu toții. Nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
o ajute? Domnu! Domnu!... Dinăuntru nu se auzi nici o mișcare, nici o voce. "N-a venit încă, își spuse. Dar de ce? El vine devreme. Ce s-a-ntâmplat?" Clipi mărunt, să se deprindă cu umbra, și-l văzu singur în toată hardughia, părând și mai goală acum, dimineața, în harababura, dezordinea și murdăria de peste noapte, de la închidere, cu urmele proaspete ale celor plecați, și mai singur, ca un paznic al singurătății oarbe și deznădăjduite. Ridică fața spre ea, și-atunci văzu cana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
sta acolo de miros. Cu vreo două săptămîni în urmă, am făcut o vizită acolo. Avînd treabă la parter, am umblat, atît cît m-au ajutat picioarele - fiindcă la un moment dat oboseala devine mai puternică decît curiozitatea - prin labirintica hardughie. Las deoparte indispoziția pe care mi-o produce această infamie arhitecturală ori de cîte ori am de-a face cu ea. Nu intru în detalii care ar trebui să ne sperie ca plătitori de impozite. Mă opresc asupra "mirosului insuportabil
Tricolorul și gunoaiele Parlamentului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14155_a_15480]
-
și nici uneia nu prea îi plăcea cafeneaua. Devenise un obicei ca un client să-și pună jos ceașca de cafea și să spună: „Elite e un loc mizerabil. Nu știu de ce venim aici. Cafeaua e proastă, lumina e proastă, toată hardughia colcăie de poponari, gălbejiți și jidani. Haideți să schimbăm stilul și să mergem în altă parte“. Iar altul răspundea: „Nu mai e alt loc. Ceainăria Galloway’s e prea burgheză, plină de oameni de afaceri, suporturi de umbrele și capete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de-o funie, ca să pară că sosește în zbor din ceruri, stingând flăcările cu apa dintr-un val de cristal. În taină, mișcătorul tablou vivant era furat de la divinul Rafael, care și el înfățișase o dată fresca unui mare incendiu. Toată hardughia de șipci și mucava, înfășurată în limbi de pânză roșie, era așezată pe loitrele largi ale unui car tras de trei perechi de boi și se legăna atât de tare, că M-me Poppesco, ce trebuia să stea la catul de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
acum să văd de ce ești în stare, i a dat de înțeles lui Santinelă, nu mă interesează cum o s-o scoți la capăt, faci pe dracu-n patru, dar pînă se face noapte de-a binelea vreau să avem parcată hardughia aia uite-aici, și a indicat cu degetul latura Baricadei dinspre Dalles, pentru că acolo, într-adevăr, arhitectura părea să fie mai șubredă. Greșeala perpetuă a sitemului comunist, și apoi a Dictaturii, nu se va mai întîmpla de acum înainte. Nimeni
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
grăbit puțin, ați fi prins și voi spectacolul, le face Tîrnăcop cu ochiul lui Dendé și Gulie. Nici el nu știe ce l-a apucat în clipa aia cînd i-a trăsnit nitam-nisam prin cap să derapeze și să răstoarne hardughia aia în TAB-ul Armatei. Aveam eu de multă vreme un dinte împotriva lor, a ncercat să-și justifice cumva fapta necugetată, care a atras asupra noastră pînă la urmă un potop de gloanțe care i-a făcut pe mulți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
încep să-i lăcrimeze la colțuri din cauza frigului, și își trase batista din buzunar. Te-ai găsit tocmai tu să faci pe patriotul, se gîndește, ștergîndu-se pe furiș, începînd să țopăie ca să-și mai dezmorțească degetele de la picioare. A naibii hardughie, dom’ Președinte, nu mă mir că tocmai de aici v ați gîndit să trageți sforile, privește dintr-un capăt în altul al clădirii care seamănă cu o pușcărie imensă, dîndu-și seama că începe să amețească. — Ai văzut ce ochi a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Mai ai ceva din lefuri ? Morarul nu răspunse. Ghebosul tăcu și veni la locul lui de lângă fată. Aceasta se strânse, adunându-și poalele peste picioarele desculțe. încruntată, i se încrețise pielea pe frunte. SFATUL MORII Când apa năboia pe lăptoc, hardughiei îi cântau toate mădularele. Oblonul se crăpa, valul de apă umplea cupele și, mirată, roata se zmuncea cu stropi. Urnită, hurduca întreaga șandrama. Ca să ghicească metehnele morii, morarul asculta cu urechea aplecată viersul acesta al pornirii. Trimisese un țigan la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
stavile. Scăpat dintre năzi și prăvălit pe scoc, valul bubui în bulboană. Abia atunci, când liniștea fu spartă, morarul ridică în pripă oblonul. Bubuitura se tăie și zvonul măcinișului începu să bată în plin un ritm continuu. Odată cu el, toată hardughia tresări ; încet- încet intră într-o urducătură necontenită. Podurile pline de păienjeniș, lada vămii, cântarul, sacii și-n cele din urmă oamenii se prindeau în ritmul acela care înveselea lumea, zvonind că toate au pornit, iar ciclurile se întemeiază. Cărunțind
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mașini în față și-n spate, depășindu-se unele pe altele ca într-un fel de joc. La ca-setofon - dragul meu Joe Dassin. Și mereu aer proaspăt și rece pe obraz, de pe geamul întredeschis. Apoi orașul, anunțat de aglomerările de hardughii și gunoaie. Șoselele cu hîr-toape, blocurile, magazinele cu vitrine sărace. Oamenii mișunând peste tot, înfofoliți în șube și paltoane... Frâne din minut în minut, opriri la stopuri, înfundări pe străduțe încîlcite, atent să nu nimerești pe sens interzis... Apartamentul din
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
orașului, se agită steaguri, se țin discursuri. Apoi întreprinderea s-a desființat, s-a furat tot. Pe strada unde locuiește sor’mea au apărut viloanțe de te crezi pe Coasta de Fildeș. Casa unde trăgea Ceaușescu e o cocioaba față de hardughiile care răsar că bureții după ploaie. O colegă, Aurelia, s-a privatizat, are magazin în cartier. Ginerele ei are brutarie și o aprovizionează cu pâine. Adevărul e că pe langă calicia din jur, în comunism boieream. Dragoș, pila secretarului de
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
forme bizare din zahăr colorat, erau Moș-Crăciurri de turtă dulce și alții adevărați, adunând din loc în loc copiii și spunîndu-le basme. Trecând prin labirint nu te puteai rătăci, pentru că pe fiecare panou găseai o săgeată care-ți indica drumul. O hardughie lungă și vopsită țipător adăpostea balena Goliat, pe care am văzut-o și noi, înghesuindu-ne în mulțime: un cilindru nesfârșit, vânăt, ca de ipsos vopsit, cu imense înotătoare de pește și, în gură, cu fanoane stufoase. Balene se mai
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
deal. O scânteiere de rouă într-o plasă de păianjen. Un tril de mierlă. Adieri răcoroase. Foarte departe, în fundul văii, într-un amestec de aur și umbre, am zărit o casă. Pe măsură ce rnă apropiam, contururile îi deveneau mai ferme: o hardughie de lemn, cu etaj, dreptunghiulară ca o ladă, fără acoperiș țuguiat, fără ferestre. De aproape era sinistră: o mare cutie de scânduri date cu smoală. Avea la mijloc o ușă deschisă, în pragul căreia sfârșea și cărarea mea. Umbra mea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
trece prin dreptul unei case din vremea anului 1912 și se gândește el cam cum anume ar fi să fie povestea asta cu trecerea timpului; "o mai fi careva în viață de atunci", se întreabă Lomdepapie pe când tocmai trece pe lângă hardughia aceasta mirosind a ciorbă de varză amestecată cu mirosul ăstora de la echipele de dezinsecție care se arată la poarta imobilelor cu un fel de vermorel, adică un aparat din acesta pentru stropit via, cu mâner lateral ... Mă opresc din poveste
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
calcule, scrie pe margine câte ceva, cască, se ridică și se uită pe geam. Nu-i nimic de văzut, aceeași stradă, mărginită într-o parte de blocuri, și-n față, chiar în dreptul ferestrei lui, locul viran, împrejmuit cu sârmă ghimpată. O hardughie găurită de tinichea, un adăpost de când era aici capătul tramvaiului. Prin zidurile subțiri ale blocului se-aude un radio pus tare și vocile unora care se ceartă. Își ridică mâneca bluzei și-și stoarce mașinal de pe braț, cu două degete
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Nimeni nu a condus rabla asta pînă În Hollywood noaptea trecută. — Crezi? — Cred. — Ești sigur? — Da, sînt sigur. Denton conduse mașina pînă la adresa de pe South Duquesne - alt coteț acoperit cu carton și catran. Un Mercury mov trona pe alee - o hardughie tipică de cioroi, dotată cu ornamente pentru aripi și apărătoare de noroi. Pe o plăcuță montată pe capotă scria „Păgînii mov“. De tavanul verandei atîrna o combinație de sac de box cu minge de antrenament. Jack spuse: — Ăsta e luptătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]