257 matches
-
autentic să oferi băștinașilor materiale de citit?" Nu știm nici noi. Dar observăm că prostia e uneori la fel de mare la New Orleans ca și la București. l Este înduioșătoare grija OBSERVATORULUI CULTURAL pentru moralitatea revistei noastre. Nu de azi-de ieri hebdomadarul dlui Lefter trage semnale de alarmă în privința abaterilor noastre de la, cum să zicem, corectitudinea politică. În nr. 165-166, revista găzduiește două texte ale poetului și jurnalistului Ion Zubașcu (faimosul cantautor de la Cenaclul "Flacăra" de pe vremuri), pe care ziarul la care
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
aer. Ca atare, renunț din capul locului la ce se cheamă o cronică. Nu din teama de a mă contamina de la frazele adesea cît se poate de dificultuoase ale textului de referință - legitime într-un volum, nu și într-un hebdomadar. Adevărul e că un simplu semnal de întîmpinare ar fi oricum tardiv: tomul de față a apărut cu doi ani în urmă. În plus, n-am citit nicăieri o analiză care să-i fi fost aplicată profesionist și nici precedentele
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
1964, numit redactor-șef al săptămânalului "Cultura", "timp de 12 ani a promovat valorile culturii naționale, susținând apariția unor articole care aveau să scoată din umbră evenimente și personalități ce erau lăsate sub tăcere" (p. 10). Sau: în 1977 "fondează hebdomadarul Literatura și arta, în care promovează valorile culturii naționale, care contraveneau politicii guvernanților în domeniul presei și literaturii în acel moment. În perioada în care a fost redactor-șef al săptămânalului Cultura/Literatura și arta, de câteva ori la plenarele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Ion Agârbiceanu, I. Scurtu, Corneliu Moldovanu (tustrei cu versuri). „Greutățile de editură”, cum va declara C. Rădulescu-Motru mai târziu, sau, mai probabil, slăbiciunile „programului”, în jurul căruia s-au raliat prea puțini dintre scriitorii de marcă ai vremii, au făcut ca hebdomadarul să-și înceteze apariția după doi ani. Inițierea celei de-a doua serii se produce însă într-un moment mai puțin favorabil. Existența „Sămănătorului”, chiar dacă intrat în declin, a „Vieții românești”, a „Convorbirilor critice”, alături de mai vechile „Convorbiri literare”, făceau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
care apar broșurile Ce vrem? Catehism pentru sufletele nehotărâte, Un apostol al vieții moderne: William James și Glossa spiritului cărturăresc. Încercare antiintelectualistă, scrise de C. Beldie și D. Ioanițescu), iar în vara lui 1919, prin editarea, în locul N. r. r., a hebdomadarului „Ideea europeană”. V.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
27 iunie 1910, având subtitlul „Revistă literară săptămânală”. Primii directori, Alexandru Vlahuță și George Coșbuc, vin la conducere ca răspuns la o inițiativă a lui Spiru Haret, promotor al unei vaste serii de acțiuni de culturalizare a satelor, și conduc hebdomadarul până la sfârșitul anului 1902. Din 1903 S. iese „sub direcția unui comitet”. De la numărul 23/1905 director devine N. Iorga, iar din comitetul de redacție fac parte St. O. Iosif, Mihail Sadoveanu și Ion Scurtu. După demisia lui Iorga din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
parte a presei a adoptat un ton mai liber, uneori incisiv, denunțînd practicile staliniste și criticîndu-i pe aceia care le-au tolerat: „Mai putem avea Încredere, se Întreba Zycie Warszawy, În cei care ne conduc treburile publice?”. În cîteva luni, hebdomadarul studențesc Po Prostu a devenit, prin directețea și prin reportajele sale realiste, unul dintre cele mai citite ziare. Toți aveau atunci sentimentul c... un „fior” str...bate Întreaga societate polonez..., de sus În jos. Manifestațiile muncitorești de la Poznan, de la sfîrșitul
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
parte din programul s...u - decolectivizarea satelor, reforma economiei, libertatea religioas... etc. - Gomułka nu a Întîrziat s... revin..., Încetul cu Încetul, asupra principalelor sale aspecte. Altfel spus, exceptînd m...șurile legate de agricultură privat..., el nu și-a respectat promisiunile. Hebdomadarul Po Prostu a fost Închis, autogestion...rîi i-a luat locul o centralizare tot mai accentuat..., Biserica a fost persecutat.... Împreun... cu echipa sa, Gomułka a evoluat spre un centralism care se dorea a fi opus concomitent dogmatismului și revizionismului
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
trebuie să spui nimic, ci să zâmbești. Comunicarea optimală este cea cu informație zero. Democrația nu înseamnă legea majorității (Hitler a fost ales democratic), ci respectarea minorităților. Imperialismul imaginilor întărește normalizarea majoritară. Concurența economică omogenizează mijloacele populare de informare (marile hebdomadare devenind interschimbabile, ca și marile canale private sau publice). Anunțat de Balzac, care reflecta la agenția Havas, faimosul "jurnal unic" a sosit: este jurnalul televizat. Canal unic, imagine unică. Fără îndoială, indivizii care se uită la aceleași programe nu văd
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de viață. Prin constituirea de noi apartenențe, acești oameni pot fonda noi interrelații, conexiuni, rețele. Sociabilitatea de proximitate poate fi înlocuită cu sociabilitatea în rețea, pot apare noi identificări și pot fi construite noi identități. Prin toate formele: deplasări cotidiene, hebdomadare, sezoniere, naveta între domiciliu și locul de muncă, deplasări pentru stagii de studiu, deplasări de plăcere, în scop de afaceri, vizite, excursii, dar și schimbările de reședință, migrația circulatorie, migrația internă și internațională etc., mobilitatea conferă persoanelor mai multe avantaje
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
lui John Dos Passos) ș.a. De remarcat, de asemenea, Camaradul Anton, un articol al seminaristului Valeriu Anania în memoria profesorului său Anton Holban, și o intervenție polemică a lui Mihai Șora, intitulată Poziția metafizică a tineretului român (1937). La impunerea hebdomadarului în presa culturală a epocii au contribuit esențial și paginile „Spectacolul” și „Cartea”. Cea dintâi cuprinde, pe lângă cronicile judicioase și articolele mai totdeauna tăioase la adresa diriguitorilor vieții teatrale, scrise de Ion Anestin, care răspunde de pagină până în 1938, numeroase anchete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
generație, precum și a revoltei față de represiunea violentă la care recursese puterea. În cursul anului 1938 revista arată simpatie mișcării legionare în forme mai mult indirecte, aluzive, atitudine impusă de cenzura din timpul dictaturii regale. În intervalul septembrie 1940 - ianuarie 1941 hebdomadarul plătește tribut conjuncturii legionare, căutând a-și face capital și din poziția adoptată anterior. Un spațiu larg au textele consacrate ideologiei mișcării legionare, trecutului ei, îndeosebi „prigoanei” și celor care i-au căzut victime, texte iscălite de colaboratori mai vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Turnu Severin. Profesează doar șase luni, principala ocupație fiind cea de expert oenologic. În 1930 fusese cooptat în conducerea Teatrului Național din Iași și în 1934 se angajează ca funcționar la Fundațiile Regale. Debutează în 1916, cu versuri, la „Capitala”, hebdomadarul lui Ion Th. Florescu, devenind apoi unul din principalii colaboratori ai revistei „Viața românească”, din al cărei cerc face parte, nutrind pentru „domnul Ibrăileanu” un adevărat cult. Mai scrie la „Versuri și proză”, „Însemnări literare”, „Adevărul”, „Adevărul literar și artistic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
SĂPTĂMÂNA, revistă apărută la Craiova din 18 ianuarie 1931 până în septembrie 1932. Director: Al. Popescu-Telega. Articolul-program, Sub semnul demoralizării, semnat de director, afirmă răspicat nevoia întăririi climatului de moralitate a muncii intelectuale, necesar pentru constituirea unui stat românesc modern. Rubricile hebdomadarului sunt bine constituite dintru început, mai ales acelea cu caracter literar: „Prin gaura cheii”, „Curier literar și artistic”, „Cărți și reviste”, „Informații”. La capitolul poezie, alături de Nicu C. Pavel, un colaborator constant se va dovedi Alexandru Marius (Sunt ultimul pescar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289485_a_290814]
-
devine mai intensă din 1894, când câștigă, prin votul cititorilor, concursul pentru postul de secretar de redacție la revista „Vieața” și este din ce în ce mai solicitat în calitate de secretar de redacție la „Vieața nouă”, iar în 1899-1900 - ca redactor, împreună cu Artur Stavri, la hebdomadarul „Pagini literare”. Din martie 1905, timp de doi ani, lucrează alături de soția sa, Constanța Hodoș, care întemeiase publicația bilunară „Revista nouă”. În 1906 devine, împreună cu G. Coșbuc, director al revistei „Vieața literară”, de care amândoi se despart un an mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar, anual) ritm muzical, al mișcărilor și altele. Ritmul are drept caracteristică principală: periodicitatea repetării fenomenului, succesiunea intervalelor de timp și accentele rezultate din desfășurarea lui. Ritmul mișcării definește efectuarea unui efort în timp și spațiu, precum și raportul dintre
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
avea un tempo mai crescut decât mișcarea trunchiului sau a corpului întreg). Ritmul este o noțiune folosită pentru a caracteriza cele mai diferite fenomene și desfășurarea lor în timp. Astfel se vorbește de ritmuri biologice, astronomice de tip circardian (zilnic), hebdomadar (săptămânal, lunar, anual) ritm muzical, al mișcărilor și altele. Ritmul are drept caracteristică principală: periodicitatea repetării fenomenului, succesiunea intervalelor de timp și accentele rezultate din desfășurarea lui. Ritmul mișcării definește efectuarea unui efort în timp și spațiu, precum și raportul dintre
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
ar proclama că Dumnezeu nu există. Dacă baza muncitorească și populară a PC puțin perturbată de aceste revelații, tulburarea intelectualilor este imensă. Orbirea voluntară asupra sistemului concentraționar* sovietic, care s-a manifestat în Franța în timpul procesului intentat de David Rosset hebdomadarului Lettres franșaises în 1950, sau în America Latină în momentul „Raportului asupra lagărelor sovietice” publicat de mexicanul Octavio Paz în revista Sur în 1951, își primește atunci meritata sancțiune morală. Unii, printre care Sartre, regretă sinceritatea prematură a acestor dezvăluiri: „Din
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lămuriri despre geneza poeziei sale Melița (10/1955), tonul general al dezbaterilor suferind de un dogmatism rigid. În numărul 16/1956, Savin Bratu comentează recent apărutul volum al lui Tudor Arghezi, 1907, punct de la care debutează o nouă relație a hebdomadarului cu marele scriitor și se manifestă o nouă atitudine oficială față de opera sa. Tot acum încep atât publicarea unor tablete argheziene în G.l., cât și campania de atragere a poetului în structurile de conducere ale Uniunii Scriitorilor, care își pregătea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
am tot respectul, însă domnia sa a dovedit în acești ani că este un diriguitor mai puțin inspirat al treburilor Uniunii Scriitorilor, incapabil să-și aleagă o echipă care să redreseze situația grea din breasla scriitoricească. Articolul lui Dinu Mihail din hebdomadarul Săptămâna, pentru a răspunde într-un fel îngrijorărilor prietenilor revistei noastre, în partea unde este vizată US, este corect și adevărat. În biografia recentă a US a existat un personaj numit Vasile Caras, care a maculat tâlhărește tot ce a
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
legate de profesiunea sa. P. a urmat școala primară și cursurile secundare în București, înscriindu-se tot aici, după trecerea bacalaureatului în 1925, la Facultatea de Drept, absolvită în 1928. Debutează târziu, cu o schiță, la „Vremea” (1937), în editura hebdomadarului apărându-i în cursul aceluiași an și romanul Fapt divers. Până la încheierea războiului va mai publica în „Vremea”, la intervale destul de mari, reportaje și însemnări de drum, precum și al doilea roman, Joc de oglinzi (1943). După aproape cincisprezece ani izbutește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
de redacție la cotidienele „Moldova nouă” și „Opinia”, unde își face mâna, între 1954 și 1966 îndeplinește, cu profesionalism, funcția de redactor-șef adjunct la „Iașul literar”. După înființarea revistei „Cronica” (1966), trece cu bagajul său de experiență la noul hebdomadar. În afară de periodicele ieșene, în care a semnat sute de cronici teatrale, studii de istoria teatrului, comentarii literare, uneori cronici plastice, B. a mai colaborat la jurnale („România liberă” ș.a.) și la reviste de cultură („Contemporanul”, „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul” ș.a.); a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
1862 și de la 6 septembrie 1862 la 17 martie 1863. Pentru a continua propaganda în sprijinul efectuării reformelor sociale favorabile țărănimii, redactorul responsabil, Ion Ionescu de la Brad, editează, în linia altor gazete la care colaborase („Tribuna română”, „Independința”, „Reforma”), acest hebdomadar, susținând împroprietărirea țăranilor și o lege electorală care să dea dreptului de vot un caracter cât mai larg. În deplină consonanță, partea literară este ilustrată cu scrieri din Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, Ion Ghica, Gh. Sion, Nicolae Filimon, Pantazi Ghica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290154_a_291483]
-
Indépendance roumaine”, „Naționalul”, „Adevărul”, „Izbânda”, „L’Orient”, „Rampa”, „Aurora”, la care a lucrat ca redactor, „Propilee literare”, „La Nation roumaine”, „Vremea”, „Politica”, „Șantier”, „Cuvântul liber”, „Gazeta” ș.a. A condus publicațiile „Se zice...” (1922- 1923), revistă săptămânală ilustrată, și „Bucarest” (1932-1933), hebdomadar politic, literar, social. C., care nu s-a simțit niciodată scriitor, a fost un gazetar de luat în seamă. A și ajuns, de altfel, președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Scria bine, cu incisivă dezinvoltură, întotdeauna informat și păstrând în genere o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286293_a_287622]
-
care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei mai reprezentativi scriitori ai epocii. Lirica publicată este, în general, de factură preromantică (C. Negruzzi, Ionică Tăutu ș.a.
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]