239 matches
-
35. Mulți observatori politici americani sunt Îngrijorați ca acest gen de comentarii semnalează o nouă eră de confruntare Între Europa și America și atenționează că Statele Unite ale Americii trebuie să rămână vigilente, altfel că Europa ar putea deveni un nou hegemon și o amenințare pentru interesele vitale ale Americii. N-au Înțeles semnificația pe care domnul Prodi o dă cuvântului „superputere”. Europenii au o concepție foarte diferită despre cine trebuie să fie o superputere În societatea globalizată. Să vedem cum explică
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
unipolară, dominată și controlată de Statele Unite ale Americii, s-ar putea dovedi În final un loc mai puțin sigur pentru toți - nu pentru că America ar avea intenții rele, ci, mai degrabă, deoarece ori de câte ori o singură putere poate acționa ca un hegemon, indiferent cât de nobile ar fi intențiile ei, atrage contramăsuri și răspunsuri punitive. Președintele francez Jacques Chirac a exprimat preocuparea multor altor lideri mondiali atunci când a avertizat că „orice comunitate cu o singură putere dominantă este Întotdeauna periculoasă și provoacă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
căci el singur nu generează și nu poate fi generat prin firea lui. Or, ceea ce nu generează și nu este supus generării rămâne imobil. Tocmai așa este zeitatea, după cum afirmă retorul din Tarent. El rostește după cum urmează: «este numărul șapte hegemon și conducător al tuturor lucrurilor, unul, cel ce ființează în veci, Dumnezeu, statornic, nemișcat, mereu identic și egal cu sine» ș...ț. Din cauza aceasta filosofii compară hebdomada cu «Nike fără de mamă» și cu «Fecioara» care, precum povestește legenda, se ivi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nemișcat, mereu identic și egal cu sine» ș...ț. Din cauza aceasta filosofii compară hebdomada cu «Nike fără de mamă» și cu «Fecioara» care, precum povestește legenda, se ivi dintr-odată, zămislindu-se din creierul lui Zeus; iar pitagoreii o compară cu hegemonul tuturor lucrurilor ș...ț, hegemon a cărui icoană, pe bună dreptate, s-ar putea numi hebdomada” (Filosofia greacă până la Platon, ediție îngrijită de I. Banu și A. Piatkowski, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979-1984, vol. II, partea a II-a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu sine» ș...ț. Din cauza aceasta filosofii compară hebdomada cu «Nike fără de mamă» și cu «Fecioara» care, precum povestește legenda, se ivi dintr-odată, zămislindu-se din creierul lui Zeus; iar pitagoreii o compară cu hegemonul tuturor lucrurilor ș...ț, hegemon a cărui icoană, pe bună dreptate, s-ar putea numi hebdomada” (Filosofia greacă până la Platon, ediție îngrijită de I. Banu și A. Piatkowski, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979-1984, vol. II, partea a II-a, p. 95). Capitolul VItc "Capitolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
construiască o relație apropiată și solidă cu puterile vestice - Îndeosebi cu Franțaxe "Franța", care urma să devină garanta securității naționale În anii până la izbucnirea celei de-a două conflagrații mondiale (1939). Odată cu ascensiunea Germaniei naziste (1933-1938) până În postura de potențial hegemon, sistemul internațional și subsistemul de relații internaționale al statului român a suferit o serie de schimbări la care România a răspuns formulând o nouă strategie de securitate. Subsistemul de relații internaționale din centrul și sud-estul Europei era unul multipolar: cu
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
care România a răspuns formulând o nouă strategie de securitate. Subsistemul de relații internaționale din centrul și sud-estul Europei era unul multipolar: cu Germaniaxe "Germania" nazistă, Italia, Uniunea Sovietică, Marea Britanie și Franțaxe "Franța" ca mari puteri și cu un potențial hegemon - Al treilea Reich. Decizia de intrare În război (1941) s-a manifestat ca o decizie de aliniere, date fiind noile coordonate ale subsistemului est-european. Odată cu semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov (1938), Europa de Est rămâne practic fără apărare În fața Germaniei naziste. Încercarea autorităților de la
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
fără aliați, posibilitate mai degrabă suicidară având În vedere capabilitățile și pregătirea armatei române. Prin urmare, nu existau opțiuni de alianță ale României În 1940, iar singura decizie coerentă În ansamblul mai larg al unui subsistem hegemonic era alinierea cu hegemonul. Schimbarea balanței de putere odată cu intrarea URSS și SUA În război (1941-1942) au determinat, În cele din urmă, o nouă schimbare a strategiei României care, la 23 august 1944, Întoarce armele Împotriva Germaniei și aliaților săi de până atunci - o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
a URSS. Deși Mearsheimer aprecia că, la nivel sistemic, bipolaritatea este mult mai stabilă datorită simplității - număr redus de diade conflictuale posibile și, de aceea, predicticilitate crescută - la nivelul subsistemului hegemonic stabilitatea era dată numai de puterea covârșitoare a URSS, hegemonul subsistemului, care amenința și ținea toate statele din sfera sa de influență În șah (Mearsheimer, 2003). În toată perioada dintre 1945-1991, politica de securitate românească a fost gândită pe trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nealiniate. Politica de securitate, așa cum a fost ea articulată În perioada regimului comunist, a fost, În realitate, un compozit de factori: reacționară, defensivă, dar și asertivă. Astfel că, securitatea și integritatea teritorială a României În această perioadă sunt garantate de hegemonul la a cărui politică se aliniase statul român, URSS. Intrată sub „umbrela” de securitate nucleară a URSS, România se găsea astfel Într-o zonă gri, În care amenințările convenționale erau Încă prezente din vest. Totuși, capacitățile similare de distrugere de
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
nivel internațional să fie expresia nemijlocită a propriilor interese naționale. Începând cu instaurarea hegemoniei sovietice În Europa Centrală și de Sud-Est, politica externă și de securitate a României va fi În mod vădit Îngrădită și limitată, iar dependența acesteia față de hegemonul subsistemului va tinde să fie din ce În ce mai profundă. Deciziile majore asupra politicii externe de securitate nu se mai iau strict la nivel intern, ci și la Moscova. Principalul mijloc prin care URSS a limitat capacitatea României de a acționa pe scena
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
acest domeniu, compromiterea putând fi de fapt acceptată și ca o alegere utilitaristă sau ca o simplă conviețuire. Sub acest profil discursul nu se schimbă prea mult dacă în locul principelui, monarh sau tiran, punem principele ca partid, tendențial și efectiv, hegemon. Un caz limită este cel ilustrat de Sartre în Mâinile murdare: intelectualul care găsește în partid, sau gândește că va găsi în el, răscumpărarea de ambiguitatea sa burgheză, și care, după experiența concretă și dramatică de militant, își redobândește libertatea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
animat de visul nașterii unei noi seminții robotice înzestrate cu rațiune. Fiecare dintre actele de piraterie comise de acoliții săi este o ofrandă pe altarul acestui proiect luciferic, ce evocă scenografia expresionistă a lui Fritz Lang din Metropolis. Profesorul este hegemonul ce stăpânește, grație tehnicii, acest întins domeniu subacvatic. Împotriva lui se ridică nu doar curajul și inteligența lui Jo și Zette, dar și energia încărcată de gaguri a cimpanzeului Jocko. Ceea ce pare de necrezut se întâmplă : ca în atâtea alte
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
London: Profile Books, 2003, pp. 76, 91. 35. "Special Report: The Top 100 Brands", Businessweek, 4 august 2003, pp. 73-74. 36. Douglas McGray, "Japan's Gross National Cool", Foreign Policy, mai-iunie 2002, p. 47. 37. Ibid. 38. Margaret Talbot, "Pokemon Hegemon", The New York Times Magazine, 15 decembrie 2002, p. 112. 39. Elizabeth Hastings și Philip Hastings (ed.), Index to International Public Opinion, 1996-1997 (Westport, Conn.: Greenwood Press, 1998), p. 609, citând sondajul de opinie Yomiuri Shimbun. 40. Sondaj realizat de către revista Newsweek, publicat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
supraextindere asociat cu urmărirea unei strategii hegemonice. Totuși, raționamentul localizează cauza supraextinderii la nivelul politicii interne și al opțiunilor de politică externă americane după 1989, și nu o identifică în termenii unei logici funcționale privitoare la costurile administrării sistemului pentru hegemon. Prin urmare, în ceea ce privește dilemele cu care se confruntă politica externă americană în prezent, argumentul prezintă o explicație mai voluntaristă decât cel asociat cu teoria instituționalistă. Lucrarea de față se inspiră în mare măsură din teoria constructivistă pentru a elabora un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este determinantul structural al comportamentului internațional, care constrânge comportamentul tuturor actorilor, indiferent de preferințele sau atributele lor interne. Această structură materială este oferită de bipolaritatea sistemului, care reflectă numărul de mari puteri. Sistemele internaționale pot fi unipolare (cu un singur hegemon), bipolare (cu două superputeri) sau multipolare (cu trei sau mai multe mari puteri). Probabil că sistemele bipolare sunt cel mai puțin înclinate către conflicte între mari puteri. În unipolaritate, natura anti-hegemonică a sistemului internațional va încuraja alte state importante să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
materialistă și structuralistă a acestuia. Totuși, nu vom evalua formularea neorealismului, modificată de Wohlforth, din două motive apropiate. Mai întâi, argumentul său se opune logicii fundamentale a teoriei lui Waltz. Wohlforth pretinde că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului poate exclude posibilitatea de balansare a marilor puteri într-un sistem internațional unipolar. Prin contrast, neorealismul waltzian convențional indică faptul că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului va intensifica stimulentele structurale existente pentru statele de rangul doi de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Waltz. Wohlforth pretinde că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului poate exclude posibilitatea de balansare a marilor puteri într-un sistem internațional unipolar. Prin contrast, neorealismul waltzian convențional indică faptul că o mare concentrare de capacități de partea hegemonului va intensifica stimulentele structurale existente pentru statele de rangul doi de a balansa împotriva rivalului lor mai puternic. Într-adevăr, astfel se explică de ce a existat un consens atât de puternic încă de la început între reprezentanții neorealismului în perioada post-Razboi
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
menține chiar și după ce condițiile structurale se modifică. Astfel, inerția instituțională poate duce la schimbarea "dependentă de cale", în care cooperarea stabilită într-o etapă de început afectează comportamentul din etape ulterioare. În mod tipic, instituțiile apar sub auspiciile unui hegemon. Alternativ, ele reflectă inițial angajamente de alianță într-o anumită distribuție de putere. În general, totuși, instituționaliștii consideră că existența cooperării reflectă urmărirea intereselor naționale, și nu altruismul (Keohane, 1984). Instituționaliștii au reacționat la predicțiile neorealiste privind multipolaritatea emergentă. În
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Nye, în lucrarea sa de referință Bound to Lead (Nye, 1990). Nye afirma că exista o probabilitate redusă pentru materializarea conflictului structural emergent prezis de realiști. În schimb, avea să apară un sistem de tip "tort etajat", cu SUA ca hegemon în sfera militară, iar statele de rangul doi specializându-se în sprijinirea unor sisteme de guvernanță pentru administrarea interdependenței economice și ecologice. Argumentul lui Nye a alimentat în mare măsură afirmația înrudită a lui Hans Maull, potrivit căreia Germania și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de securitate americane în regiune după Războiul Rece. Aceasta a rămas fundamentul politicii SUA în anii 1990. Potrivit acestei politici, America trebuia să-și mențină avanposturile defensive din Asia de Est. Deși aceasta nu va înlocui interdependența bine dezvoltată, un hegemon blând ar putea oferi unele dintre precondițiile necesare dezvoltării multilateralismului după Războiul Rece (Nye, 1995; Office for International Security Affairs, 1995). Modelul liberal se concentrează asupra interacțiunii dintre sistemele politice interne și sistemul internațional. Totuși, liberalismul este cel mai puțin
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
variabilelor interne asupra marilor strategii ale principalelor puteri. Totuși, date fiind posibilele puncte comune dintre aliniere și dinamica socializării, Unipolar Politics ar putea oferi și intuiții utile în tendințele comportamentale asociate cu teoria liberală sistemică. Puncte asemănătoare între alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi identificate în raport atât cu tiparul general al activității instituționalizate între principalele puteri, cât și cu ajustările de politică externă ale statelor individuale. În termenii tiparelor generale ale activității instituționalizate, atât modelul realist clasic, cât
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ar fi o condiție necesară pentru socializarea la normele liberale. În schimb, principalele puteri ar avea un statut egal în cadrul sistemului și și-ar împărți drepturile și responsabilitățile pe criterii simetrice. Din această perspectivă, o distincție critică între alinierea la hegemon și socializarea liberală se referă la gradul de simetrie al relațiilor instituționalizate dintre principalele state. Această afirmație urmează o direcție de cercetare deschisă de Buzan (1993). Potrivit lui Buzan, conceptele de sistem internațional și societate internațională sunt simbiotice, și nu opuse
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
efectiv eliminat. În schimb, mai potrivit este termenul de "uniune pașnică", menținând sensul referitor la pacea democratică, ce înlocuiește balanța de putere ca echilibru dominant în sistem, după apariția unei mase critice kantiene. Această abordare a distincției dintre alinierea la hegemon și socializarea liberală poate fi operaționalizată empiric prin examinarea ajustărilor din cadrul aranjamentelor de împărțire a responsabilităților din regimuri multilaterale importante. În acest sens, esențiale sunt angajamentele de alianță ale Americii din Europa și Asia de Est, și statutul statelor de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
instituțională a sistemului internațional. În al doilea rând, negocierile privind distribuția costurilor și beneficiilor în instituțiile multilaterale au loc într-un cadru în care percepțiile asupra legitimității sunt importante. De exemplu, Kapstein și Mastanduno sugerează că perceperea Americii ca un hegemon blând îi ușurează susținerea tiparelor cooperării din sistemul internațional. În modelul liberal, se poate aprecia că respectul față de egalitatea reciprocă de statutut are un efect funcțional similar. Mai mult, este posibil ca logica comportamentală motivată de costuri să consolideze un
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]