177 matches
-
pedepsită a rămas o perioadă mare de timp. În această stare de inerțialitate a luptei împotriva ereticilor a fost acuzat Roger Bacon de vrăjitorie, Giordano Bruno a fost ars pe rug, iar Galileo Galilei obligat să retracteze declarațiile cu privire la teoria heliocentrică. Cel de-al doilea comportament a fost cel de opoziție și de încercare a subminării autorității bisericii, pe cât era cu putință. De aceea, ereziile din apusul medieval au fost divergente atât din punct de vedere teologic, cât și din perspectivă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Chiar dacă Ioan Damaschinul subliniază că teleologic omul este îndreptat spre Dumnezeu, prin liberul arbitru el își poate decide calea. Geocentrismul întărește această concepție prin plasarea pământului în centrul universului și a omului pe pământ. Odată cu modificarea imaginii cosmosului în viziune heliocentrică se modifică treptat și plasarea omului în lume, el fiind plasat central doar în perspectivă epistemică. Cel de-al treilea rând de probleme sunt cele ce urmăresc descrierea psihosomatică a omului încercând să identifice toate componentele acestuia. Descrierea începe cu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
doar premergători ai modernității ci primii oameni de știință în sensul modernității timpurii a termenului. Astfel printre aceștia trebuie în primul rând amintit Nicolaus Copernicus, pentru faptul că este cel ce a dezvoltat și demonstrat pornind de la principii matematice teoria heliocentrică. El a fost urmat de gânditori ca Tycho Brahe, Kepler, Galileo Galilei. Dar pe lângă acești gânditori a căror sisteme a dus la reconsiderarea imaginii asupra cosmosului, au existat gânditori care au ajuta la dezvoltarea fizicii, fără a fi printre cei
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai degrabă ca o imposibilitate a finitudinii: "deși lumea nu e infinită, ea nu poate totuși să fie concepută ca finită, pentru că îi lipsesc limitele între care ar fi închisă"172. Când la acestea s-a mai adăugat și teoria heliocentrică a lui Copernic, vechea imagine asupra universului a fost în totalitate subminată, iar noua concepție revoluționa în totalitate concepțiile cosmologice și metafizice. În acest context, Giordano Bruno ca simbol al celor două concepții nu a putut fi acceptat și a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concepțiile principale se regăsește sub forma unei metafore și astfel complexitatea mesajului crește. Universul este reprezentat sub forma unui animal viu178, cu dimensiuni infinite. Concepția sa combină două dintre direcțiile fundamentale revoluționare din acea perioadă: ideea universului infinit și cea heliocentrică. Infinitatea universului repoziționează Pământul față de celelalte corpuri cerești, oferindu-i acestuia același statut cu cel al oricărui corp ceresc. La aceasta se mai adaugă și ideea că Pământul se află în mișcare, completează imaginea de ansamblu a teoriei cosmologice a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mult, el identifică și cele trei mișcări pe care le realizează planeta: cea de rotație, de revoluție și cea a înclinației axei. Acestea explică toate mișcările aparente ale planetei, astfel că argumentarea realizată de acesta este consistentă, riguroasă. Chiar dacă viziunea heliocentrică nu a fost acceptată, dincolo de instrumentele raționale s-a conturat o tradiție astronomică diferită de astrologia inerentă epocii. În primul rând ar trebui amintit Erasme Reinhold 183 care a reformat tabele copernicane privind mișcarea planetelor. El este primul care a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
autorul. La aceasta s-a adăugat ideea infinității numerice a lumilor care contravine ideii de lume unică și finită promovată de biserică. În acest context ideea geocentrismului nu mai avea sens și astfel este adăugată pe lista acuzațiilor și ideea heliocentrică promovată de Copernic. Dincolo de acestea s-a dezvoltat și idee animistă care a fost considerată de inspirație averroistă prin faptul că este promovată ideea unui "suflet a lumii" în care ne întoarcem după ce murim. Pentru că această idee fusese clasificată ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
duc cu gândul la faptul că Galilei nu ar fi trebuit să se afle în fața justiției Inchizitoriale. Dar lucrul acesta s-a întâmplat. Motivul a fost publicarea cărții Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, lucrare care susținea teoria heliocentrică. Cum era interzisă susținerea teoriei copernicane asupra universului, iar lui Galilei i-a fost precizat acest lucru de către Belarmin încă din 1616, și cu toate acestea el și-a susținut în continuare ideile, dar premisele necesare acuzării existau. Ceea ce trebuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu realitatea. 2. 6. Schimbarea imaginii asupra cosmosului. Lupta pentru univers Una dintre cele mai cunoscute revoluții realizate la nivelul științei la începutul secolului al XVII-lea a fost cea a viziunii asupra cosmosului. Trecerea de la teoriile geocentrice la cele heliocentrice și de la ideea finitudinii la cea a infinității reprezintă o revoluție importantă pentru modalitatea de a percepe lumea. Aceste transformări nu s-au realizat brusc, ci treptat, inserându-se între concepțiile oficiale, inițial ca teorie, fără legătură cu realitatea, pentru ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de modificare a concepției despre univers nu trebuie urmărit dintr-o singură direcție, ci din două diferite. În primul rând cea care introduce ideea de infinitate și de univers sau universuri infinite. Aceasta prin structură nu avea cum să fie heliocentrică, pentru că așa cum preciza Giordano Bruno lumea nu are un centru ea fiind o sferă cu raza infinită și centrul peste tot123. Dar concepția aceasta privind infinitatea universului combătea ideea geocentrică doar din perspectivă faptului că universul nu are un centru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și centrul peste tot123. Dar concepția aceasta privind infinitatea universului combătea ideea geocentrică doar din perspectivă faptului că universul nu are un centru și, astfel, toate planetele au același statut la nivelul universului. Cea de-a doua concepție este cea heliocentrică dezvoltată inițial de către Copernic, susținută ulterior de către Galileo Galilei și finalizată prin lucrarea lui Newton. Aceasta era în contradicție cu geocentrismul prin reordonarea sferelor punând în centrul lumii soarele, iar pământul fiind doar la nivelul celei de-a treia sfere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
bisericii catolice și nu numai. Totuși, modalitatea sa de prezentare și sacrificiul său final au determinat într-o mare măsură o promovare privind ideea infinității lumii, dar și implicit pe cea a heliocentrismului. 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică Cea de-a doua imagine care a modificat radical imaginarul medieval este cea heliocentrică. Acesta consideră că planeta noastră nu se află în centrul universului fiind nemișcată, ci se află în mișcare pe o orbită în jurul soarelui. Această teorie a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au determinat într-o mare măsură o promovare privind ideea infinității lumii, dar și implicit pe cea a heliocentrismului. 2.6.3. Modificarea centrului universului. Teoria heliocentrică Cea de-a doua imagine care a modificat radical imaginarul medieval este cea heliocentrică. Acesta consideră că planeta noastră nu se află în centrul universului fiind nemișcată, ci se află în mișcare pe o orbită în jurul soarelui. Această teorie a fost reactivată în spațiul european de către Nicolaus Copernicus, care reordonează universul în spiritul universului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fundamentale de imagine: pământul este rotund, există trei mișcări ale pământului și nu există stele fixe, ci ele au o mișcare proprie în univers. Cele trei modificări transformă în mod radical percepția universului și reprezintă începutul reorganizării sale moderne. Teoria heliocentrică nu era nouă. Ea a fost dezvoltată într-o formă inițială în secolul V î.H. de către Philolaus 133, care conform tradiției pitagoreice prezintă universul ca fiind alcătuit din zece sfere ce se rotesc în jurul focului central. Cele zece sfere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
au fost făcute operelor grecești s-au strecurat elemente privind această teorie, una din căi fiind opera lui Cicero 135 care era foarte cunoscută în acea vreme. Copernic o analizează și îi construiește argumentația matematică. Atunci când filosoful polonez prezintă teoria heliocentrică el amintește teoriile heraclitene, pitagoreice și prezentarea lui Cicero la acestea 136. Concepția copernicană dezvoltată în De revolutionibus orbium coelestium 137 din 1543, începe cu reconsiderarea formei și a locului pământului în univers. Forma Pământului este considerată a fi sferică
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce orbitează în jurul său, Luna, Marte, Jupiter, Saturn și sfera stelelor imobile. Fig. 3 Universul în viziunea lui Copernic (Nicolai Copenici, Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975, p. 21) Ce putem observa în cazul teoriei heliocentrice a lui Copernic? Acesta păstrează într-o anumită măsură teoria ptolemaică considerând că planetele se învârt în jurul unui punct fix care este Soarele de această dată, pe baza unor orbite circulare. La aceasta se mai adaugă ideea stelelor imobile ca
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ca ultimă orbită. Chiar dacă vorbește de "dimensiunea impresionantă a universului", el nu susține deschis ideea unei infinități a acestuia. Lumea divină, care se află dincolo de orbite, este infinită, dar nu cosmosul ca atare. Totuși chiar dacă păstrează din vechile tradiții teoria heliocentrică copernicană a fost simbolul revoluției în ceea e privește imaginea asupra lumii. Ea nu numai din punct de vedere al imaginii asupra universului modifică o stare de fapt în astronomie, dar și din punct de vedere metodic introduce, ca metodă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
studiu, observația și calculul matematic. Copernic nu putea să arunce o teorie fără a o argumenta folosindu-se de toate instrumentele posibile. Acestea au fost cele care au determinat susținerea triplei mișcări a pământului revoluție la fel de importantă ca și teoria heliocentrică în sine. Pământul, asemenea celorlalte corpuri se află în mișcare, dar pentru a explica mișcarea aparentă a cerului nu era suficientă susținerea ideea mișcării în jurul soarelui. Datorită calculelor matematice Copernic identifică trei tipuri de mișcare 139: mișcare de rotație în jurul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un bătrân pus să retracteze idei pe care le demonstrase prin toate mijloacele posibile. Considerăm că procesul lui Galilei a fost una dintre ultimele încercări reușite ale bisericii catolice de a întârzia schimbarea specifică modernității. 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern Dar chiar dacă s-a încercat cenzura teoriei heliocentrice acest lucru nu a reușit. Cosmosul putea fi mai ușor explicat astfel, mai ales că noile observații a acestuia se integrau în noua descriere a lumii. Pas cu pas
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
toate mijloacele posibile. Considerăm că procesul lui Galilei a fost una dintre ultimele încercări reușite ale bisericii catolice de a întârzia schimbarea specifică modernității. 2.6.4. Triumful teoriei heliocentrice și cosmosul modern Dar chiar dacă s-a încercat cenzura teoriei heliocentrice acest lucru nu a reușit. Cosmosul putea fi mai ușor explicat astfel, mai ales că noile observații a acestuia se integrau în noua descriere a lumii. Pas cu pas apar noi teorii care susțin o nouă imagine a universului. Kepler
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
făcută într-un moment de cotitură în istoria Europei: biserica catolică, prin intermediul Inchiziției, l-a ars pe rug, în anul 1600, pe Giordano Bruno pentru teoriile sale filosofico-științifice; în aceeași perioadă, Galileo Galiei este obligat să-și retracteze teoriile sale heliocentrice. În sânul bisericii protestante se dezvoltă curente radicale care cenzurează teoriile științifice, atât cât îi stătea în putință. Trebuia lămurit rolul științelor și acela al religiei în gândirea umană, iar Bacon părea cel mai în măsură să facă acest lucru
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
p. 313. 133 Ion Banu (coord.), Filosofia greacă până la Platon, vol. II, partea a 2-a, Editura Ștințifică și Enciclopedică, București, 1984, pp. 80-83. 134 Ibidem, pp. 245-246. 135 Celebrul Vis al lui Scipio, scris de către Cicero prezintă o viziune heliocentrică asupra Cosmosului, viziune ce este o interpretare a concepției lui Aristarchos din Samos. 136 Nicolai Copenici, De revolutionibus orbium coelestium, in Opera omnia, tome II, Officina Publica Libris Scientificis, Eudenis, Varsaviae, 1975, p. 12; "Erant sane huius sententiae Heraclides et
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și rezultatele oamenilor de știință. Ne amintim că Biserica a fost o puternică susținătoare a modelului geocentric când acesta era la modă în rândul cosmologilor. Papa Urban al VIII-lea îl obligase pe Galilei să-și retracteze convingerile privind modelul heliocentric, încercând astfel să influențeze cursul științei. O voce importantă privind rolul teologiei în cosmologie a fost cea a lui Georges Lemaître, co-inventatorul modelului BB și membru al Academiei Pontificale de Științe. Credința fermă a lui Lemaître era aceea că eforturile
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
fi în cel mai bun acord cu traiectoriile observate ale Soarelui, stelelor și planetelor. Când dificultățile privind predicția orbitelor planetare au sporit, atingând un nivel intolerabil, „rebeli” cum ar fi Copernic, Kepler și Galilei au oferit o nouă paradigma - cea heliocentrică. Era acum momentul ca paradigma unui Univers static și etern, construit și reconstruit de cosmologi importanți ai vremii, să fie înlocuită cu o nouă paradigma, cea a unui univers care, la un moment dat, a apărut și care este într-
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Papa Ioan Paul al II-lea declara în 1988: „Creștinismul își găsește temeiul în sine însuși, nu așteaptă sprijinul științei”. Apoi, în 1992 Vaticanul a recunoscut că se săvârșise o greșeală persecutându-l pe Galilei. Susținerea de către acesta a modelului heliocentric fusese considerată o erezie fiindcă, după cum spune Biblia „Dumnezeu a așezat Pământul pe temeliile lui și niciodată nu se va clătina.” După o cercetare care a durat treizeci de ani cardinalul Paul Poupard a anunțat că teologii din vremea procesului
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]