99 matches
-
200 ml pe oră timp de 2-4 ore, este indicată toracotomia de urgență sau CTM prin 3 porturi, cu vidarea completă a cheagurilor (Meyer, 1997) [19]. Jones, în 1981, a urmărit 36 de pacienți, stabili hemodinamic, care au dezvoltat un hemotorax după traumatisme toracice penetrante. CTM a contribuit cu succes la managementul a 30% din cazuri [16]. La 97% din pacienții la care s-a intervenit prin CTM, au fost identificate leziunile, inclusiv sursele de sângerare. Pe o altă serie mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
89% al evacuării hemoto¬raxului coagulat prin CTM, iar autorii au apreciat că evacuarea a fost facilă din punct de vedere tehnic în primele 10 zile de la traumatism (Smith, 1993) [27]. Tratamentul empiemului pleural traumatic Circa 2-3% dintre pacienții cu hemotorax cloazonat, în lipsa unui tratament adecvat dezvoltă empiem pleural, care va necesita la rândul său rezolvare chirurgicală. Alți pacienți netratați, vor dezvolta un fibrotorax cu plămân încarcerat și consecințe funcționale nefavorabile. Rolul adjuvant al agenților fibrinolitici este benefic, însă o parte
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
după plăgi toracice și mai rar după traumatisme închise puternice (Dulchovsky, 1988) [8]. În traumatismul închis, chilotoraxul este produs prin hiperextensia coloanei vertebrale și ruperea ductului limfatic deasupra diafragmului. De regulă, se efectuează o pleurotomie în urgență cu suspiciunea unui hemotorax, dar drenajul pleural evidențiază un lichid lăptos, grăsos, în cantitate mare (500-2000 ml/zi). Diagnosticul de chilotorax este stabilit prin examenul biochimic al lichidului pleural (nivel crescut de trigliceride, prezența de chilomicroni, colorație pozitivă la Sudan III), care, din punct
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
în timpul inserției trocarelor sau manipulării instrumentarului (lezare plămân, vase intercostale, vase mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la fel ca în chirurgia deschisă. În principiu, se pun două tuburi în intervențiile prelungite, mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
IV), - puncția dorsală (posterior în special V-VIII intercostal stâng). Complicațiile pericardocentezei - Puncționarea cordului, a vaselor coronare, producere de pneumotorax, determinarea unei tulburări de ritm cardiac, diseminarea infecției în pleură sau plămân în caz de etiologie purulentă, plagă pulmonară cu hemotorax. - În cazul apariției complicațiilor trebuie asigurate posibilitatea de intubație și ventilație mecanică, sală de operație de chirurgie cardiacă Tratamentul medicamentos se poate adresa etiologiei pericarditei (exemplu antibiotic, antiinflamator, antituberculos, citostatic etc). TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL PERICARDITEI LICHIDIENE 1. Pericardotomia minimă subxifoidiană
Tratat de chirurgie vol. VII by VIOREL GOLEANU, MATEI POPA-CHERECHEANU, OVIDIU LAZĂR, IONEL DROC () [Corola-publishinghouse/Science/92088_a_92583]
-
anterior și verificarea poziției acesteia. Tehnica prezintă avantajul rapidității execuției și al respectării criteriului estetic (fig. 4.4), dar deschide ambele cavități pleurale, necesitând drenaj pleural la finalul intervenției. Complicațiile postoperatorii sunt rare și de regulă ușor de rezolvat: pneumotorax, hemotorax, pleurezii persistente, serom toracic [7]. Dacă lama nu este corect fixată, se poate deplasa. Astfel, s-a descris lezarea aortei ascendente, prin rotația postoperatorie a lamei de titan [5]. Inițial, tehnica Nuss a fost recomandată pentru malformații simetrice, la copii
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92097_a_92592]
-
defectul parietal să fie închis prin tehnica Sauerbruch-Doberer (utilizarea periostului mobilizat de pe coastele adiacente). În prezent se recomandă utilizarea de materiale plastice (GoreTex sau lambouri muscu-locutanate (Filosso, 2001) [6]. SECHELELE PLEURALE Cele mai frecvente sechele întâlnite în practica clinică sunt hemotoraxul organizat, pahipleurita posttraumatică și empiemul posttraumatic. Dintre cele extrem de rare, menționăm splenoza pleurală. Hemotoraxul organizat și pahipleurita Coagularea sângelui acumulat în cavitatea pleurală se produce și când acesta nu vine în contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
În prezent se recomandă utilizarea de materiale plastice (GoreTex sau lambouri muscu-locutanate (Filosso, 2001) [6]. SECHELELE PLEURALE Cele mai frecvente sechele întâlnite în practica clinică sunt hemotoraxul organizat, pahipleurita posttraumatică și empiemul posttraumatic. Dintre cele extrem de rare, menționăm splenoza pleurală. Hemotoraxul organizat și pahipleurita Coagularea sângelui acumulat în cavitatea pleurală se produce și când acesta nu vine în contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal de rupturile pulmonare extensive, rupturile vasculare, leziunile parietale, leziunile hepatice sau splenice cu ruptură
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Coagularea sângelui acumulat în cavitatea pleurală se produce și când acesta nu vine în contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal de rupturile pulmonare extensive, rupturile vasculare, leziunile parietale, leziunile hepatice sau splenice cu ruptură de diafragm. Organizarea hemotoraxului cu apariția fibrozei și instalarea consecutivă a pahipleuritei se produce mai ales în hemotoraxul mijlociu și cel mare. Tratamentul conservator, prin injectare de enzime proteolitice pe tubul de dren pleural nu mai este recomandat în prezent. În primele 2-3 săptămâni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
contact cu aerul. Factorii favorizanți sunt reprezentați în principal de rupturile pulmonare extensive, rupturile vasculare, leziunile parietale, leziunile hepatice sau splenice cu ruptură de diafragm. Organizarea hemotoraxului cu apariția fibrozei și instalarea consecutivă a pahipleuritei se produce mai ales în hemotoraxul mijlociu și cel mare. Tratamentul conservator, prin injectare de enzime proteolitice pe tubul de dren pleural nu mai este recomandat în prezent. În primele 2-3 săptămâni de evoluție se recomandă vidarea toracoscopică sau prin minitoracotomie video-asistată a cheagului. Intervenția toracoscopică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
evita riscul de resângerare (Graeber, 2005) [7]. După 3 săptămâni de evoluție, se impune extirparea cheagului și decorticarea ple-uropulmonară prin toracotomie clasică (fig. 3.43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3.44). Problema infectării hemotoraxului suscită numeroase discuții în literatură. Hemotoraxul coagulat în intregime se infectează mult mai rar decât cel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
43). Empiemul posttraumatic Acumularea puroiului în cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3.44). Problema infectării hemotoraxului suscită numeroase discuții în literatură. Hemotoraxul coagulat în intregime se infectează mult mai rar decât cel în care se produce fenomenul de loculare. Printre cauzele infecției au fost identificate vechimea exudatului, corectitudinea tratamentului, organizarea sub forma de loculație, drenajul pleural
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
cavitatea pleurală se produce cel mai frecvent prin infectarea unui hemotorax sau hemopneumotorax posttraumatic, prin evoluția unor leziuni nerecunoscute esofagiene sau traheobronsice, sau reprezintă una dintre complicațiile drenajului pleural (fig. 3.44). Problema infectării hemotoraxului suscită numeroase discuții în literatură. Hemotoraxul coagulat în intregime se infectează mult mai rar decât cel în care se produce fenomenul de loculare. Printre cauzele infecției au fost identificate vechimea exudatului, corectitudinea tratamentului, organizarea sub forma de loculație, drenajul pleural precoce. Necesită un tratament energic. Primul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
intratoracic, care poate comprima și chiar eroda structurile vecine, este logic necesară înlocuirea segmentului aortic anevrismal pentru a elimina aceste eventualități. Primul obiectiv vizează înlocuirea peretelui aortic alterat pentru eliminarea riscului de ruptură și consecutiv de șoc hemoragic și/sau hemotorax precum și cel de tamponadă cardiacă. Acest obiectiv vizează prognosticul vital al anevrismelor de aortă toracică. Al doilea obiectiv se referă la diminuarea dimensiunilor aortei și, deci reducerii masei ocupatoare de spațiu din torace, prin refacerea dimensiunilor inițiale ale aortei. Acest
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
franc, hipertensiune severă, insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau șocul hemoragic pot fi elementele de debut ale unei disecții de aortă prin perforare în arborele bronșic (hemoptizie), esofag (hematemeză), pleură (hemotorax) sau sacul pericardic (tamponadă cardiacă) [7, 8, 10, 12, 13, 18, 24, 26]. EXAMINĂRI PARACLINICE Când se suspicionează o disecție aortică, anamneza, examenul obiectiv, electrocardiografic și radiologic simplu toracic sunt primele investigații care se efectuează. Electrocardiograma Poate fi normală, în contrast cu
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pleurală tapetează pulmonul (pleura viscerală), coastele și spațiile intercostale, diafragmul și organele mediastinale (pleura parietală). În mod normal nu există spațiu real între pleura viscerală și pleura parietală, acesta fiind virtual. Spațiul virtual devine real în acumulările aeriene (pneumotorax), sanguine (hemotorax), lichidiene aseptice (pleurezii benigne sau maligne, chilotorax), lichide septice (pleurezii purulente). Pleureziile purulente pot fi netuberculoase (nespecifice), tuberculoase (specifice), sau mixte (specifice + nespecifice). PLEUREZIA PURULENTĂ NETUBERCULOASĂ A fost semnalată pentru prima dată de Hipocrate, care pe lângă descriere, a făcut corelația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
bronho-pulmonare, rezecții esofagiene, diverticulectomii esofagiene etc.). În același procent se încadrează și empiemul pleural posttraumatic. Spațiul pleural poate fi contaminat direct de agentul vulnerant și corpuri străine antrenate la acest nivel (traumatismele toracice deschise), sau infecția se grefează pe un hemotorax coagulat, care reprezintă un mediu prielnic pentru proliferarea microbiană (traumatisme toracice închise). S-au mai citat empieme pleurale după: hernie diafragmatică strangulată, aspirație de corp străin în arborele traheo-bronșic, pneumotorax spontan cu fistulă bronho-pleurală, micoză pulmonară. Suprainfecția unei pleurezii purulente
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Adrian Ciuche, Teodor Horvat, Daniel Paul Fudulu () [Corola-publishinghouse/Science/92101_a_92596]
-
reziduală, datorită hiperemiei din jurul leziunii. COMPLICAȚII Rata de complicații este mică, cea mai frecvent întâlnită fiind durerea locală. Alte complicații semnalate sunt: sindromul tardiv (febră, astenie, letargie, transpirații) apărut la 3-5 zile post ARF, necroză capsulară, hemoragii intraperitoneale, complicații toracice (hemotorax, colecții pleurale), lezarea diafragmului, abcese hepatice, însămânțarea pe traiectul acului [14,23]. INJECTAREA PERCUTANĂ DE ETANOL VERSUS ABLAȚIE PRIN RADIOFRECVENȚĂ Ablațiile percutane sunt eficiente în mai mult de 80% din cazurile de CHC sub 3 cm și doar în 50
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92141_a_92636]
-
evitarea unor puncții „albe” sau evacuările reduse cantitativ prin puncționarea “oarbă” a unei cloazonări pleurale de mici dimensiuni. Spre deosebire de examenele radiologice, prin evaluarea ecografică, lichidului identificat la nivelul spațiului pleural i se pot evidenția caractere de empiem pleural respectiv de hemotorax. Puncția pleurală utilizând ace cu vârf bont securizează manevra permițând o bună manevrabilitate a acului în interiorul spațiului intrapleural. Se evită astfel riscul leziunilor alveolare cu pneumotorax consecutiv, ghidarea ecografică conducând aspirația pentru o manevră cât mai completă. Ecografic este posibilă
ECOGRAFIA PNEUMOLOGICA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Ovidiu Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1112]
-
trebuie semnalate. De asemenea, atât în timpul procedurii cât și sau ulterior pot apare complicații la aproximativ 2-5% din bolnavi. Aceste sunt reprezentate de: sângerare la locul de inserție; puncționarea accidentala a arterelor învecinate - femurala, subclavie - cu formarea de hematoame; pneumotorax; hemotorax; tromboze venoase sau alte cateterului; infecții legate de cateter. Înainte de procedură, bolnavul va fi evaluat și informat asupra necesității procedurii și asupra riscului. După terminarea acesteia, va fi sub observație timp de 18-24 ore. Consimțământ Am luat la cunoștință și
REGULAMENT din 23 decembrie 2004 (**actualizat**) de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa publice şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166903_a_168232]
-
respiratorii postoperatorii ● traumatismele toracice (voletul costal, contuzia pulmonară, fracturi costale) ● infecțiile bronhopulmonare, inclusiv bronșiolita ● obstrucția căilor respiratorii superioare ● fistule bronhopleurale ● polineuropatia bolnavilor critici și efectele prelungite ale blocanților neuromusculari ● chilotoraxul ● hemoragia pulmonară și hemoptizia ● afecțiuni pleurale - Empiemul - Efuziunea pleurală - Pneumotoraxul - Hemotoraxul Terapie ● oxid nitric și prostaglandine ● bronhodilatatoare ● analeptice respiratorii ● fluidificante bronșice ● kinesiterapia ● aerosoloterapie ● terapia pozițională (decubit ventral, terapia rotațională) MODULUL 19. TERAPIE INTENSIVĂ NEUROLOGICĂ Fiziologie ● organizarea anatomo-funcțională a sistemului nervos central ● circulația cerebrală ● metabolismul cerebral Tehnici ● Examenul clinic neurologic ● Metode de
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
9. Sarcoidoza 1 oră 10. Bolile pulmonare de origine cardio-vasculară (HTP, trombembolismul pulmonar) 2 ore 11. Cancerul bronho-pulmonar 2 ore 12. Sindromul mediastinal. Afecțiunile mediastinale 3 ore 13. Afecțiunile pleurei: 4 ore - Pleuritele - Sindromul pleuretic - Pleureziile (sero-fibrinoase, purulente, hemoragice) - Hidrotorax, hemotorax, chilotorax, pneumotorax - Tumorile pleurale 14. Insuficiența respiratorie pneumogenă 1 oră CARDIOLOGIE 33 ore 15. Endocarditele (endocardita reumatismală, endocarditele bacteriene) 2 ore 16. Valvulopatiile: 2 ore - Insuficiență și stenoză mitrală - Insuficiență și stenoză aortică - Insuficiență și stenoză tricuspidiană 17. Pericarditele (uscate
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
ARDS) B.10.2. Boli pulmonare obstructive B.10.3. Boli neuromusculare B.10.4. Boli de perete toracic B.10.5. Alte boli restrictive B.11. BOLI PLEURALE B.11.1. Pleurezia B.11.2. Chilotoraxul B.11.3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
trebuie semnalate. De asemenea, atât în timpul procedurii cât și sau ulterior pot apare complicații la aproximativ 2-5% din bolnavi. Aceste sunt reprezentate de: sângerare la locul de inserție; puncționarea accidentala a arterelor învecinate - femurala, subclavie - cu formarea de hematoame; pneumotorax; hemotorax; tromboze venoase sau alte cateterului; infecții legate de cateter. Înainte de procedură, bolnavul va fi evaluat și informat asupra necesității procedurii și asupra riscului. După terminarea acesteia, va fi sub observație timp de 18-24 ore. Consimțământ Am luat la cunoștință și
REGULAMENT din 23 decembrie 2004 (**actualizat**) de organizare şi funcţionare a unităţilor de dializa publice şi private. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216216_a_217545]
-
ARDS) B.10.2. Boli pulmonare obstructive B.10.3. Boli neuromusculare B.10.4. Boli de perete toracic B.10.5. Alte boli restrictive B.11. BOLI PLEURALE B.11.1. Pleurezia B.11.2. Chilotoraxul B.11.3. Hemotoraxul B.11.4. Fibrotoraxul B.11.5. Pneumotoraxul B.12. BOLI ALE PERETELUI TORACIC ȘI ALE MUSCULATURII RESPIRATORII (INCLUZÂND DIAFRAGMUL) B.12.1. Malformații ale peretelui toracic B.12.2. Tulburări neuromusculare B.12.3. Paralizia de nerv frenic B.
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]