94 matches
-
mai îndîrjite bombardamente americane, Bucureștiul petrecea la fel ca în anii nebuni rămași în urmă cu două decenii. Mâncarea era ieftină, hotelurile primitoare, iar grădinile de vară, Rașca, Oteteleșanu și Cărăbuș, dar și Bordeiul, încă de pe atunci așezat la marginea Herăstrăului, răspândeau până în mahalalele mărginașe mirosul de patricieni la grătar și sunetul bandelor de jazz sau al tarafurilor autohtone. Pe Calea Victoriei intrau și ieșeau din umbra enormă a Palatului Telefoanelor anVautomobile negre, cu ferestre de cristal, amintind de vremea prohibiției și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
grămadă, 69 grăunte, 127 grăunță, 130 grâu, 127 grec, 46 greu, 46 groază, 130 Gruia, 46 grunz, 130 gură, 103 a gurăi, 103 Haemus, 69 Halici, 69 han, 66 hapcă, 44 harag, 131 a hălădui, 53 heleșteu, 103 Heleșteu, 103 Herăstrău, 103 hoardă, 134 a holba, 69 holdă, 130 horvat, 52 hotar, 44 hrubă, 46 hulubă, 46 Hunedoara, 67 huni, 57 Hunia, 67 hurtă, 133 Iași, 57 iazigi, 193 ind, inzi, 68 ins, 66 a intra, 43 Io, 110 Iosa, 57
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
delectat în baie (cealaltă jumătate folosea Paris-Match-urile furate de-acasă de copiii activiștilor); casele de la Șosea, păzite de buzdugane, grifoni de piatră și geamuri ascuțite, cu gratii groase de fier, și purtând un nume cu rezonanță veche, aproape secretă: Simotta; Herăstrăul pustiu, îngropat în ceață, pe care l-am străbătut de mână cu maică-mea, înainte de a-mi conduce acolo toate iubitele reale sau imaginare - toată grozăvia asta de țară-oraș, cu întinderi nesfârșite și granițe spulberate, îmi aparținea, lipită de suflet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
joasă altitudine: identificau terenurile libere, apoi cartografiau spațiile care trebuiau umplute. Te simțeai privit, observat, ca în „Mapping the Earth“ al lui NASA. După terenurile virane, garajele ilegale și zonele din jurul lacurilor și patinoarelor, nu mai rămăsese aproape nimic neacoperit. Herăstrăul fusese tocat, IOR-ul parcelat, Grădina Bordei scoasă din domeniul public și retrocedată, Parcul Carul cedat Patriarhiei și-apoi revândut pe bani grei unor investitori. Nici nu puteai să mai vezi lacurile, darămite să calci înăuntru: gardurile verzi, supraânălțate, ascundeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau Bruxelles, Bucureștiul nostru vioi și cafeniu. Iubirea și sexul păreau de neconceput în altă parte, trebuia să vii să vezi orașul pentru a te convinge. Mergeam sâmbăta la film la Mall, îmbrăcați de duminică. Ne plimbam pe la terasele din jurul Herăstrăului, oprind lângă porsche și merțuri, direct „La Fitze“. Făceam turul cafenelelor, gustând din fiecare câte puțin: de la espresso-ul cu croissant dublu de la Crem Café, la inegalabilul latte machiatto din Caffé Late (doar acolo știau să facă diferența dintre spuma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lui Ludo dintr-un vechi Pif, dar gândul îmi zbura la oraș, cum să-l reproiectez. Uneori, îl stropeam cu acizi, pe care îi turnam în salba de lacuri de la periferie; deschideam apoi vanele de protecție ale barajelor și Colentina, Herăstrăul sau Lacul Tei se revărsau pe magistrale, luând casele și mașinile pe sus. Când apa depășea Dâmbul Morii, un sfert din oraș bolborosea, din Griviței în Drumul Taberei și din Militari pe Victoria Socialismului. Admiram platforma Casei Poporului sub valuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Ș.A. "CONREP" - Ș.A. "CONSAL" - Ș.A. "COREX COMP" - Ș.A. "COTROCENI" - Ș.A. "CRISI COM" - Ș.A. "CRIZANTEMA COM" - Ș.A. "CULTURĂ NAȚIONALĂ" - Ș.A. "DELFINCOM" - Ș.A. "DELICIA COM" - Ș.A. "DIHAM" - Ș.A. "FOIȘOR" - Ș.A. "FRAGA" - Ș.A. "GENERAL CONSTRUCT" - Ș.A. "GENERALCOM" - Ș.A. "GETAX" BUCUREȘTI - Ș.A. "GRAND" - Ș.A. "HERĂSTRĂU NORD" - Ș.A. "HORTICOLA 1 MAI" - Ș.A. "ICOM" - Ș.A. "IMSA"- Ș.A. "LABORATORUL DE CONSTRUCȚII" BUCUREȘTI - Ș.A. "LIPSCA" - Ș.A. "LUJERUL" - Ș.A. "METEOR" - Ș.A. "MINERVA" - Ș.A. "MIORIȚA" - Ș.A. "MOBITEX" - Ș.A. "MONOLIT" - Ș.A. "NEGRENI" - Ș.A. "NUFĂRUL" - Ș.A. "OLIMP-PALATUL SPORTURILOR ȘI CULTURII" - Ș.A. "OPTIMEX" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
vite și 2 lei pentru sarcina de om, independent de despăgubiri. Articolul 66 Se vor pedepsi cu amendă dela 100-500 lei acei cari, fără autorizarea proprietarului, vor stabili în interiorul padurei cuptoare pentru fabricarea varului, fabrici de cărămidă sau de olane, herăstraie sau alte industrii. Construcțiunile făcute pentru asemenea fabrici sau industrii se vor desființa în baza unei ordonanțe a judecătorului de ocol, iar contravenienții vor fi condamnați și la despăgubiri. Articolul 67 Este oprit a scutură, a strânge sau a ridica
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
În caz de recidiva, prin comiterea unui nou delict sau contravențiune, în timp de un an dela ultima condamnare a delincventului sau contravenientului; ... b) În caz de cumul de delicte sau de contravențiuni; ... c) Cînd tăierea s'a făcut cu herăstrăul; ... d) Cînd infracțiunea a avut loc între apusul și răsăritul soarelui; ... e) Cînd comiterea infractiunei s'a făcut de mai multe persoane constituite în bande sau armate. ... Articolul 75 Sustragerea de lemne lucrate, sau așezate teancuri sau stive, aflate în
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
fi pedepsit cu închisoare dela cinci zile pînă la o lună; iar în caz cînd delincventul îl va lovi, va fi pedepsit cu închisoare dela una pînă la șase luni. Articolul 80 Lemnele tăiate se vor restitui proprietarului lor; iar herăstraiele, bardele și orice alte instrumente cari vor fi servit la comitere a delictului, găsite asupra delincvenților sau a complicilor lor, precum și zăloagele luate, vor fi confiscate și vândute în folosul săracilor din comuna unde s'a dat în păstrare aceste
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
a o vedea scoborâtă la nivelul blazoanelor vechilor boieri. După un discurs al lui Kogălniceanu și altul al lui Ion Brătianu, Camera a trecut la ordinea zilei. petreceri ale vechiului bucurești Prin anii aceștia, grădina Bordeiului, care era lipită de Herăstrăul vechi, pe aceeași șosea care duce astăzi la grădina Fronescu, erea în toiul ei. Obiceiul erea ca la Paște, la Sf. Gheorghe și la 1 Mai poporul să petreacă în această vastă grădină. Lumea putea să vie cu proviziunile de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
luxoase încrucișau mereu prin fața lui Capșa. rugându-se de cei câțiva cunoscuți cari se plictiseau pe trotuarul cofetarului ca să facă un „tur“ la Șosea pentru 5 lei. Ce vremuri!?... Pentru chefliii cu oarecare dare de mână erau grădinile de afară: Herăstrăul vechi, Vila regală, Avedic și Sans souci. Aceasta din urmă era ținută într-o vreme de către Papa Gilet, antreprenorul restaurantului Frascatti, dar avea și prețuri pipărate. De aceea cineva făcuse un joc de cuvinte asupra scumpetei: „On y entre sans
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
aveau preț. întâlnirea a fost la rondul al 3-lea de la Șosea. Aci Constantin Isvoranu și Alexandru Marghiloman, îmbrăcați cu jachete roșii, șepci negre, trâmbița la spinare și cizme de lac, călări pe cai superbi, așteptau toate echipagiile pe drumul Herăstrăului. Bestia era locotenentul Mihail Laptev, care trecu repede, cu iuțeala fulgerului. Goana a durat 2 ore. După aceea doamnele au scoborât din trăsuri, domnii le-au dat brațul și toată această lume aristocratică a intrat în păduricea Bănesei unde s-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
găseai grădina Brotăcei, unde puteai să mănânci niște preparate din pește la tigaie sau la jar, excepționale și atât de proaspete, că abia cu câteva minute înainte de a fi servite se opreau cozile din zbătut. Pescăruș, pe Jianu, pe malul Herăstrăului, Parcul Privighetorilor din pădurea Băneasa, Coșna din Piața Buzești, Monte Carlo, pe insula din Cișmigiu, erau și ele printre preferatele bucureștenilor, iar la Leul și cârnatul, de pe 11 Iunie, unde mai era și grădina Luzana, puteai mânca zece mititei cu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Cișmigiu erau adevărate monumente ale naturii, majoritatea aranjate de grădinari celebri în întreaga Europă, dându-și frâu liber imaginației și aducând stiluri și decorații florale care încântau privirile trecătorilor și îi învăluiau cu aerul proaspăt și parfumat. Zona mlăștinoasă a Herăstrăului este schimbată peste noapte în Parcul Național sau Parcul Carol al II-lea, cum i se va spune, odată ce arhitecții austrieci Pinard și Rebhun, împreună cu Octav Dobrescu, vor termina de proiectat aleile și peisagistica minunată, creată dintr-o varietate vegetală
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un edificiu pentru diplomați. Cu sprijinul "generalului" Mănescu, cei de la Primăria Capitalei ne făcuseră câteva oferte de terenuri în centru, refuzate de unii membri ai asociației care doreau probabil un spațiu ori în mijlocul rondului de la Piața Universității, ori pe malul Herăstrăului, în incinta Muzeului Satului. După mai multe refuzuri, și-au luat mâna de pe noi și generalul, și primarul! Cu acest vis spulberat, neavând de fapt nici o lețcaie pentru atare întreprindere, m-am înscris la Oficiul pentru construcția de locuințe. Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
facil, Circul de Stat. Sau clădirea Universității „Lomonosov“, care seamănă izbitor cu Casa Scînteii (de fapt, măgăoaia noastră e copiată după a lor). Te uiți la înălțimea turnului principal, îți imaginezi că la doi pași sînt terasele cu fitze ale Herăstrăului și imediat nu te mai macină gîndul însingurării pe meleag străin. La vreo două ceasuri de zbor depărtare de Moscova sau la o noapte de mers cu trenul, fostul petrolist Daniel Chiriță nu se gîndește la sihăstrie. Leningradul, adică noul
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ales bere vestită. Aici veneau să bea bere unii fruntași ai baroului și ai politicii precum advocatul liberal Tache Giani, mai târziu ministru al Justiției. Foarte vestite pentru cârnați și fripturi erau restaurantele și grădinile populare: „Leul și cârnatul“233, Herăstrăul 234, Zdrafcu 235, Bordeiul, mai târziu Floreasca 236. „Leul și cârnatul“ era vestit pentru cârnații cu piele, Zdrafcu pentru fleici. În adevăr, nicăieri nu mâncai o fleică mai bună, o fleică de cel puțin un kilogram, servită pe o mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a funcționat de pe la 1870 până după ultimul război mondial. 234. „Noua grădină de la Herăstrău“ (acolo „unde a șezut d. colonel N. Bibescu“) se afla pe malul lacului cu același nume din marginea Bucureștilor; se ajungea la ea mergând pe șoseaua Herăstrăului (Calea Dorobanților de azi) până „unde se află două stindarde, lângă podișor“; în primăvara anului 1871 antreprenorul ei devenise un Simionescu Ștefan, care își anunța clienții că a amenajat grădina „cu mult gust“, invitându-i stăruitor s-o viziteze: „Eleșteul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
251 Dacă nu erau cabareturile de noapte, erau grădinile de vară.* Incontestabil că bucureșteanul jertfește prea mult pe altarul mâncării, bău turii și petrecerilor, iată de ce viața de noapte cu vin bun și cu lăutari a cultivat-o cu sfințenie. Herăstrăul vechi era grădina de predilecție a bucureștenilor. Mai târziu s-a deschis și Herăstrăul nou, dar fără prea mare succes. Și mai era și Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii se scăldau când se încălzeau prea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
jertfește prea mult pe altarul mâncării, bău turii și petrecerilor, iată de ce viața de noapte cu vin bun și cu lăutari a cultivat-o cu sfințenie. Herăstrăul vechi era grădina de predilecție a bucureștenilor. Mai târziu s-a deschis și Herăstrăul nou, dar fără prea mare succes. Și mai era și Teiul 252, unde se făceau petrecerile ziua și unde chefliii se scăldau când se încălzeau prea tare. Dar Teiul era un lac periculos din cauza stufului care era trădător. Nu o dată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
la bariere) pentru diferite produse (băuturi alcoolice, articole coloniale și manu facturiere, petrol etc.), taxe care contribuiau la constituirea fondului comunal. În 1871, la periferiile Bucureștilor se aflau 14 bariere (Mogoșoaia - în Piața Victoriei de azi; Herăstrău - la capătul uliței Herăstrăului, adică la întretăierea Căii Dorobanților de azi cu șoseaua Ștefan cel Mare; Mândrit; Moșii; Iancu; Vergu; Dudești; Piscu; Șerban-Vodă; Craiovei; Spirea; Cotroceni; Belvedere și Târgoviștei). Axisele - taxe de tip feudal - au fost desființate abia în martie 1903 printr-o lege
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Massoff, I.D. Ionescu de la „Iunion“, Ed. Muzicală, Ionescu câștiga ce voia la Union-Suisse. În fiecare săptămână se ducea la Galați și-și depunea economiile la o bancă, iar în fiecare seară, după reprezentație, un șir de 5-6 trăsuri lua drumul Herăstrăului vechi: era I.D. Ionescu cu amanta lui și cu un număr de prieteni - întotdeauna aceiași - cari în toate nopțile petreceau pe socoteala artistului. I.D. Ionescu putea face avere, căci rareori un actor român a avut un prilej mai prielnic, dar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bineînțeles, cei de la periferie nu mai vedeau nimic din ceea ce se petrecea pe scenă. Aveau numai mângâierea că au putut găsi un loc la Union După sfârșitul reprezentației în toate serile un lung șir de trăsuri lungeau Podul Mogoșoaiei până la Herăstrăul vechi. Aceasta era grădina la modă unde se petreceau toate chefurile cele mari ale bucureștenilor. În capul convoiului era I.D. Ionescu cu amanta lui, apoi în celelalte 4-5 trăsuri toți prietenii (?) de vreme bună ai artistului, cari beau și mâncau
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
143; Bordei 136, 141, 144, 399, 400; Breslea (Brăslea, Braslea) 139, 197; Cărăbuș 125; Constantin 303; „Der grosse Fritz“ 124; Edison 143; W. Gagel 126, 143; Georgescu 417; Giafer 139; Grădina cu cai 139; Guichard 135, 303, 381; Heliade 400; Herăstrăul Nou (Noua grădină de la Herăstrău) 136; Herăstrăul Vechi 140, 380, 420; „Leul și Cârnatul“ 136, 139 303, 387; moara cu iaz de la Floreasca 136, 141; Paradis 303; Rașca 124, 139, 303, 379, 417; Stadt Pesth (Orașul Pesta) 118; Stavri 139
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]