68 matches
-
Germania Inferior și Germania Superior, situate de-a lungul Rinului inferior (nord) și superior (sud). "Germania Superioară" includea regiunea dintre Rinul superior și Dunărea superioară (regiunea Munții Pădurea Neagră, care a fost mai mare decât cea de azi; vezi Pădurea Hercinică). Romanii numeau această regiune "Agri Decumates" (teritoriile Decumates), o denumire de origine necunoscută. Unii au tradus expresia cu „cele zece cantoane”, dar nu este cunoscut ale cui erau cantoanele. Frontiera romană exterioară fortificată (limesul) din jurul zonei Germania Superior a fost
Alemani () [Corola-website/Science/320220_a_321549]
-
reliefului s-au separat trei unitătăți geomorfologice: platouri, vai și Lunca Prutului. Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formațiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din șisturi cristaline și sedimente paleozoice triasice și jurasice, cutate în orogeneza hercinica și kimmerică veche. În partea de nord a arealului în triasic, pește fundament s-au depus gresii, argile vișinii, calcare și dolomite, peste care se găsesc formațiuni jurasice cu argile cărămizii cu gresii și calcare organogene, ce au un caracter
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
colinare a Transivaniei. Acest sector separă bazinul de sedimentare al Transilvaniei de marea depresiune panonică aflată spre vest. Se află la nord de valea Barcăului și, este structurat din două aliniamente de horsturi Aceste spinări muntoase și măguri de vârstă hercinică sunt formate în general din șisturi cristaline și calcare și, sunt înconjurate de dealuri din formațiuni sedimentare paleogene în est și neogene în vest, care închid o serie de depresiuni: Depresiunea Șimleu, Depresiunea Lăpuș, Depresiunea Baia-Mare și Depresiunea Almaș-Agrij. Rețeaua
Jugul intracarpatic () [Corola-website/Science/330759_a_332088]
-
sau Orogeneza variscă se referă la penultimul ciclu orogenetic, derulat în intervalul Devonian - Carbonifer - Permian, cauzat în Paleozoicul târziu, de către coliziunea dintre supercontinentele Euramerica (Laurussia) și Gondwana (etapă a formării supercontinentului Pangeea). Dezvoltarea sistemului de munți hercinici s-a făcut la nivelul Europei în două direcții: una NV-SE (direcția armoricană sau hercinică) și alta NE-SV (direcția variscă). S-au identificat 3 faze: Bretonă, Variscă și Asturică. O vie activitate vulcanică de însoțire, a determinat puternice
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Devonian - Carbonifer - Permian, cauzat în Paleozoicul târziu, de către coliziunea dintre supercontinentele Euramerica (Laurussia) și Gondwana (etapă a formării supercontinentului Pangeea). Dezvoltarea sistemului de munți hercinici s-a făcut la nivelul Europei în două direcții: una NV-SE (direcția armoricană sau hercinică) și alta NE-SV (direcția variscă). S-au identificat 3 faze: Bretonă, Variscă și Asturică. O vie activitate vulcanică de însoțire, a determinat puternice mișcări magmatice efuzive și intruzive. Limita de nord a supercontinentului Gondwana era constituită de un mozaic
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Asturică. O vie activitate vulcanică de însoțire, a determinat puternice mișcări magmatice efuzive și intruzive. Limita de nord a supercontinentului Gondwana era constituită de un mozaic de microplăci din care se va constitui mai târziu fie vestul (Armorica - în timpul Orogenezei hercinice, Avalonia - în timplul Orogenezei caldoniene) fie sudul Europei (Iberică, Apuliană, Moesică - în timpul orogenezei alpine). Coliziunea a determinat - în vest ridicarea Munților Apalași din America de Nord, a Munților Anti-Atlas din nord-vestul Africii și, a catenelor muntoase din Europa de Vest din aliniamentul Masivul Central
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
și, a catenelor muntoase din Europa de Vest din aliniamentul Masivul Central Francez - Munții Vosgi - Pădurea Neagră - Masivul Boemiei. Este posibil să fi apărut inițial un singur ansamblu de lanțuri muntoase, care mai târziu a fost spart de către deschiderea Oceanului Atlantic. Ulterior structurile hercinice europene și africane au fost despărțite de către geosinclinalul alpin care a ocupat o poziție mediană între aceastea. Coliziunea în partea de est a marginii sudice a Euramericii dintre Avalonia și arhipelagul (sau microcontinentul) Armorica a generat lanțul hercinico - chimeric al
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Insula Șerpilor și Crimeea spre est și mai departe la nord de Caucazul Mare. Concomitent, aria oceanică dintre Euramerica si Placa Siberiană s-a închis, ridicându-se lanțul muntos al Uralilor. În Europa s-au format: Extinderea inițială a sistemului hercinic a trecut și peste actualul areal carpatic, din Transilvania până în Dobrogea, prelungindu-se la est în spațiul Mării Negre.. Astfel, pe teritoriul României s-au format Munții Măcin și s-au metamorfozat depozitele sedimentare din geosinclinalul carpatic, găsite astăzi sub formă
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
carpatic, găsite astăzi sub formă de zone cristaline afectate de cutările alpine și regenerate. Acestea se întâlnesc cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate în Munții Apuseni. Vulcanismul hercinic se regăsește sub forma unor intruziuni granitice în NV Dobrogei și într-unele granite din Carpații Meridionali și din Munții Apuseni. După fazele intrusive au avut loc și faze efuzive, dar resturile ultimelor au fost îndepărtate ulterior de către eroziune, astfel
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
fiind în dinamică încorporate geosinclinalelor carpatice. Tocmai rigiditatea acestor blocuri a impus aspecte de horsturi și grabene (exemple fiind cele din Munții Apuseni, din Munții Banatului sau dintr-unele zone aflate în Carpații Meridionali sau în Munții Rodnei). Vechile masive hercinice din arealele Câmpiei și Dealurilor de Vest (microplaca Panonică) precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
precum și din cel al Depresiunii Transilvane (microplaca Transilvană - desprinsă din microplaca Transilvano-panonică de către riftul Apusenilor de sud și de est), pe lângă procesele de nivelare au fost afectate prin scufundare ulterioară sau faliere odată cu ridicarea geosinclinalelor carpatice Erodarea și nivelarea lanțului hercinic de pe teritoriul României nu a mai lăsat urme care să fie efectiv moștenite în relieful actual decât în Dobrogea de Nord, sub forma unor resturi de pediplenă posthercinică în regiunile Măcin, Babadag și Tulcea, care apar la zi. Orogenezei hercinice
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
hercinic de pe teritoriul României nu a mai lăsat urme care să fie efectiv moștenite în relieful actual decât în Dobrogea de Nord, sub forma unor resturi de pediplenă posthercinică în regiunile Măcin, Babadag și Tulcea, care apar la zi. Orogenezei hercinice îi corespund temporal: Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenelor muntoase de origine hercinică
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
decât în Dobrogea de Nord, sub forma unor resturi de pediplenă posthercinică în regiunile Măcin, Babadag și Tulcea, care apar la zi. Orogenezei hercinice îi corespund temporal: Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenelor muntoase de origine hercinică
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
Acești munți s-au format ca urmare a coliziunii dintre supercontinentele Laurussia și Gondwana în timpul formării Pangeei. Resturi actuale ale acestui lanț montan includ Munții Apalași din America de Nord, Munții Anti-Atlas din Maroc și alte resturi de catene montane ale Orgenezei hercinice Reconstrucție paleogeografică a Terei, arătând formarea Pangeei și a catenei muntoase centrale
Munții Centrali ai Pangeei () [Corola-website/Science/333484_a_334813]
-
() este un fost masiv montan care acoperă o largă suprafață în nord-vestul Franței, incluzând Bretania, partea de vest a Normandiei și Ținutul Loirei. În structura sa geologică intră roci metmorfice și roci vulcanice metamorofozate în timpul orogenezelor cadomiană și hercinică. Actual structura masivului a fost erodată până la nivel de peneplenă. În timpul Neoproterozoicului, părțile mai vechi ale Masivului Armorican au făcut parte din marginea nordică a paleocontinentului Gondwana. În timpul Paleozoicului a făcut parte din microcontinentul Armorica, care probabil a inclus și
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
din microcontinentul Armorica, care probabil a inclus și zone ale munților Vosgi, Pădurea Neagră și Masivul Boemiei. Armorica - desprinsă din nordul Gondwanei, în intervalul Ordovician - Silurian s-a deplasat spre nord pentru a intra în coliziune cu Laurussia în timpul Orogenezei hercinice.
Masivul Armorican () [Corola-website/Science/333493_a_334822]
-
face prin intermediul dealurilor subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de abrupturi și denivelări în Carpați și Podișul Dobrogei de Nord. De asemenea, horstul dobrogean s-a constituit pe resturi hercinice în condițiile eroziunii diferențiale a peneplenei. Relieful petrografic este dezvoltat pe roci cristaline în Carpați și Podișul Dobrogei. Relieful dezvoltat pe roci solubile reprezintă peste 20 % din teritoriul țării, mai relevant fiind relieful carstic din aria carpatică. Tot în Carpați
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
al sistemului muntos alpin, bine individualizat prin direcția generală a culmilor principale, prin altitudine, prin masivitate și structură. Rezistența Platformei Ruse le-a impus Carpaților la formare o direcție de la nord-nord-vest spre sud-sud-est, direcție modificată apoi spre vest de horstul hercinic dobrogean. Astfel, Munții Carpați, care se ridică până la peste 2 500 m, domină relieful României, altitudinea maximă de 2 544 m fiind în vârful Vârful Moldoveanu din Munții Făgăraș. Carpații sunt apreciați ca munți cu înălțime mijlocie și mică și
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]