952 matches
-
lăsându-l nedefinit ontologic și otnic, altfel spus ignorând interpretările despre faptul de a fi ființă a unei ființări sau de a fi lucru al unei lucrări, motiv pentru care își propune să ne lumineze. Din păcate, în demersul său hermeneutic, ontologico-ontic, marele filozof pornește de la mijlocul drumului, adică de la ființă și nu de la originea ei, cum ne-am fi așteptat. Mai mult decât atât, știind că orice ființă este înzestrată cu viață, deci cu ființare, ceea ce o deosebește de un
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480777116.html [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
sunt identificate cele trei trepte ale imprecatiei - afurisenia, anatema si blestemul - în fragmente edificatoare, extrase din Psaltirea lui Dosoftei si din Istoria ieroglifică a lui Cantremir. Identificarea elementelor de descîntec în textul cantemirian, precum repetarea numelui, deschide posibilitatea unei fixari hermeneutice a analizei textului magic” [4] Incipitul anticipativ este un element metatextual prin care autorul explică de fapt, printr-un fel de relatare succintă, subiectul tuturor celor trei volume, oferindu-i „pe șleau” cititorului opera, satisfăcându-i de la bun început curiozitatea
MARIA DANIELA PĂNĂZAN de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Maria_Daniela_P%C4%83n%C4%83zan.html [Corola-blog/BlogPost/342934_a_344263]
-
implicare individuală în fluxul istoriei, drept calea dinamică de a trăi și interpreta, prin prisma trăirii, faptul politic, religios și cultural. Nicolae Steinhardt își va consuma energia intelectuală și religioasă în scrierea unui număr impresionant de cronici, eseuri critice și hermeneutice(22). El își asumă, de fapt, misiunea „apostolică" de a propovădui libertatea și valorile care o fundamentează: binele, adevărul, iubirea, frumosul, într-un context politic și social care anihila programatic tocmai aceste valori. Volumele de eseistică și hermeneutică publicate cu
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
cursurile lui Nae Ionescu - refuzul sistematizării, permanenta mobilitate și redimensionare a noțiunilor și a explicațiilor, participarea prin trăire la explicitarea actului cultural, transferarea teoretizării în viața concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate actului hermeneutic. Hermeneutic și nu (doar) critic, deoarece Steinhardt nu emite judecăți de valoare, ci își ghidează
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
viața concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate actului hermeneutic. Hermeneutic și nu (doar) critic, deoarece Steinhardt nu emite judecăți de valoare, ci își ghidează receptarea, înțelegerea și exprimarea acestei înțelegeri prin trăirea operei, prin „aplicarea" sinelui în operă, prin „aplicarea" lumii operei în lumea „reală", trecută sau prezentă. Lectura
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
concretă, „în stradă", provocarea la înțelegere individualizată - pot fi recunoscute drept coordonate ale scrisului hermeneutic practicat de el însuși. De la Nae Ionescu, Nicolae Steinhardt afirmă, de fapt, că preia mobilitatea și libertatea deplină, personală, în alegerea operelor destinate actului hermeneutic. Hermeneutic și nu (doar) critic, deoarece Steinhardt nu emite judecăți de valoare, ci își ghidează receptarea, înțelegerea și exprimarea acestei înțelegeri prin trăirea operei, prin „aplicarea" sinelui în operă, prin „aplicarea" lumii operei în lumea „reală", trecută sau prezentă. Lectura devine
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
lui Nae Ionescu, el înțelege existența culturală ca formă de libertate. Particularitatea expresiei sale critice este rezultatul înțelegerii creștine a lumii și a culturii. Destinul marcat de conversiune religioasă și permanentă autentificare prin trudă lucidă se oglindește fidel în actul hermeneutic și în literatura sa. Nicolae Steinhardt, asemeni lui Constantin Noica, Emil Cioran, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Petre Țuțea, își are rădăcinile spirituale solid ancorate în perioada interbelică, în pedagogia libertății ionesciene. „Trăirea" filosofiei în viață concretă, „trăirea" entuziastă a culturii
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
întemeiat conceptual, suficient de bine argumentat, disociativ (desparte inducția de grefă), precum și conform cu alcătuirea și devenirea lumii create, cu alcătuirea și devenirea, în timp și spațiu, a făpturii. De aceea, îndrăznim a-l crede mai operațional, mai eficient, în plan hermeneutic, decât cel derivat din viziunea lineară a „metaforei filate”, în raport cu care este citat, mecanic, M. Riffaterre (La métaphore filée dans la poésie surréaliste, în „Langue Française”, 3, 1969). Să se vadă și Paul Ricoeur, La métaphore vive, Ėditions du Seuil
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Eugen_dorcescu_1402584274.html [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
al Centrului de Hermeneutică, Fenomenologie și Filosofie practică, desfășurat în perioada 28-29 octombrie 2010 la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politicea Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Din cuprins: Ștefan Afloroaei: Trupul privit de departe, Valeriu Gherghel: Trupul miresei. Priviri hermeneutice, Horia Vicențiu Pătrașcu: Între trup și suflet: darul lacrimilor și fericita întristare, George Bondor: Marea „rațiune” a „corpului”. Nietzsche și problema corpului, Florin Crîșmăreanu:Metamorfozele corpului: de la „corpul dat” la „corpul inventat”, Cristian Moisuc: Problema corpului la Malebranche: (auto)afectare
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
spațiul și mișcarea, puterea și limbajul, iar lista poate continua.” - ne spune George Bondor în „Cuvânt înainte”. Fiecare dintre expunerile prezentate în volum poate constitui temă de meditație, de replică, de studiu. Am ales din lucrările prezentate „Trupul miresei. Priviri hermeneutice” de Valeriu Gherghel. Un material foarte bine documentat dar nu asta m-a captivat, pentru că este firesc unui colocviu de asemenea anvergură să prezinte studii elitiste tematice. M-a atras susținerea foarte personalizată a ideilor. Valeriu Gherghel pornește de la un
LECTURĂ DE PAŞTI- AUTOR GEORGE BONDOR de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428484825.html [Corola-blog/BlogPost/374864_a_376193]
-
în 1988 a fost reeditată la București în 1994 de către „Editura Științifică” și apoi la Editura „Augusta” din Timișoara în 2007, fiind primită cu multă prețuire de-a lungul timpului de către spiritele avizate ale culturii române. Al doilea eseu, „Jurnal hermeneutic”, consacrat și el problematicii eminesciene, într-un cadru lărgit (metafizic-alchimic, social-politic), a fost editat de către Editura „Clusium” din Cluj. Cartea intitulată „Calicantus. Scene din viața lui Cristal” îi apare tot la Editura „Augusta” în anul 2005 și constituie o meditație
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
pe Eminescu. Și a făcut-o! Victor Teișanu în „Un reper exegetic bacovian” (vezi adevărul.ro), ține să sublinieze despre această carte: 1. „avem o primă, cronologic vorbind, valorizare editorială critică a acestui insolit univers poetic”; 2. autoarea „dovedește aptitudini hermeneutice ieșite din comun prin analiza structurilor intime, atât de stranii ale marelui liric din Bacău”; 3. „de notat mai întâi spiritul apusean, absolut liber, în care este privită poezia bacoviană”; 4. „exegeta nu ezită să-l așeze pe Bacovia lângă
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
-i pe amândoi la originea expresionismului poetic european” etc. Studiul Svetlanei Paleologu Matta debutează printr-o inspirată asociere a categoriei duale Moldova - Bacovia cu alta, arbore ce se usucă - vâsc, semn că poetul de la Bacău va fi supus unui tratament hermeneutic, simultan cu o terapie specifică fenomenologiei: „Atunci când un arbore se usucă de bătrânețe, trunchiul său îngăduie să apară vâscul care îi bea restul vieții și-i grăbește sfârșitul. Am putea spune că Bacovia este vâscul timpului nostru. Dar jocul raporturilor
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Georgica_manole_doua_logod_georgica_manole_1362381979.html [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
pe tot traseul poeziei mele, încă de la debut. Nicio clipă, nici măcar una, fie zi, fie noapte, nu m-am ‘distins’ și nu mă ‘disting de propriul arheu’, și de avataruri”. (Ibidem) Poetica treptelor, pe care am prezentat-o în Eseul hermeneutic (2015), este constant alimentată de progresul pe care Poetul îl realizează în căutarea Sinelui. Nălucirile avatarurilor, interogațiile fără răspuns imediat, exprimabile sau nu, au conturat un traseu creativ incomparabil cu cele ale altor autori. La fel și întâlnirile salutare, reprezentările
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1452778962.html [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
credem că prin prezentarea acestui ceremonial am subliniat complicata geologie simbolică care a stat la baza sărbătorii de Crăciun. Descifrarea însă a simbolicii colindelor a solicitat, de-a lungul timpului, și încă mai trezește controverse și încercarea descifrării multor mistere hermeneutice. Note: 1. Per pedes apostolorum (lat.) cu picioarele apostolilor - Pe jos. În grecește, „apostolos”, trimis departe, care străbate drumurile pe jos și desculț. Cf. DEX, Editura Academiei Române, București, 1975. 2. Micul dicționar academic atestă folosirea cuvântului Dragobete din anul 1774
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
și nimiciri (Ed. Tipomoldova, 2013) al lui Aurel Pantea (vezi volumul nostru Lecturi reflexive, Ed. Tipomoldova, Iași, 2015), am prilejul să citesc volumul Nirvana. Cea mai frumoasă poezie, un florilegiu din poezia lui Eugen Dorcescu (selecție, schiță biobibliografică și eseu hermeneutic de Mirela-Ioana Borchin, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2015), volum care prin interpretările celei care l-a realizat conduce prin „arhitemă” tocmai la o astfel de observație. Eugen Dorcescu, în acord cu ceea ce teoretic adnota el însuși în Poetica non-imanenței (Ed. Palimpsest
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
moarte, atunci e firesc să acopere, pe cât posibil, tot spațiul și timpul în care se manifestă ființa, precum și toate soluțiile propuse de filosofii, de religii etc., la această interogație” (p. 573-574). În acest sens este scris de fapt și eseul hermeneutic Eugen Dorcescu sau vocația vectorială a Nirvanei (p. 459-594), îndelung chibzuit, cu acribie și cu har erudit caligrafiat. Mirela-Ioana Borchin antologhează selectiv și cu atenție poezia lui Dorcescu de la volumul lui de debut, Pax magna (1972), și până la Nirvana (2014
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
La scriitură și biografie/ Că, deși viu, de-acuma e defunct...” (p. 458). Înaintea acestuia însă poeziile din Omul de cenușă, Omul din oglindă, Cuvântul, Dorul, Heiligenblut, Vulturul nopții, Postbiografie, Samsara, Sufletul liniștii ori Nirvana fac argumentația ideii-generic a eseului hermeneutic din final. Mirela-Ioana Borchin se dovedește a fi un cititor atent și avizat al poeziei în general și are capacitatea decodării liricii dorcesciene după regulile cele mai subtile ale hermeneuticii și criticii literare, iar Eugen Dorcescu, într-o „mărturisire poetică
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
heideggerian, că „ființa este ființa devenirii și de aceea este dincolo de devenire (...) Ea este ea însăși la nesfârșit și se epuizează în a fi asta”, tocmai ceea ce Eugen Dorcescu relevă excelent și original în poezie. Selecția de poezii și eseul hermeneutic (excurs abil în denotarea și decodarea existenței reflectate în cod și conotativ), realizate de Mirela-Ioana Borchin în acest volum, nu știu dacă sunt un unicat la noi, dar sigur fac o raritate demnă de luat în seamă, inclusiv de Institutul
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
la tema fericirii ca desăvârșire, prin căutări străine multora. „ Dar, în sfârșit... Citește fiecare cum îl îndeamnă inima," acceptă fără amărăciune, cu generozitatea celui ce cunoaște de mult timp farmecul comunicării literare... * Mirela-Ioana Borchin, Etern într-o eternă noapte-zi. Eseu hermeneutic în dialog cu Poetul Eugen Dorcescu, Prefață de Iulian Chivu, Editura Mirton, Timișoara, 2016. Referință Bibliografică: Cristina Temu, Poezia spirituală* / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2148, Anul VI, 17 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugen
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1479358245.html [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
deși a înțelege nu înseamnă neapărat, și doar, a decoda instantaneu, a “pricepe” la nivel denotativ), de extraordinara dezinvoltură a asocierilor lexico-semantice, de neîngrădita libertate a expresiei în general (măcar la o primă abordare). Dar aplicarea acestei etichete (suprarealist) - demers hermeneutic foarte comod, de altfel, căci scutește de efort - nu poate satisface un cititor atent, dispus, ba chiar încântat, să intre într-un dialog prelungit, de fond, de oarecare anvergură, cu textul. Și când spun « cititor », înțeleg chiar « cititor », un cititor
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
a literaturității și în termenii orizontului contemporan de așteptări, lecturarea în cheie strict estetică și angajarea în a accede la mesajul fiecărei scrieri din perspectiva unicității ei limbajual-gânditoare (ca limbă și ideație). Schimbarea de registru constă în faptul că demersul hermeneutic, orientat asupra unor cărți ale literaturii contemporane, își asumă și obiective evaluative. Astfel, în prima secțiune, principala temă o reprezintă textul și aporiile textului. În discuție vor încăpea ipostazele de interacțiune în general datorate mesajului, dintre autor și hermeneut sau
ȘTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesaje și texte gânditoare by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-cv-mesaje-si-texte-ganditoare/ [Corola-blog/BlogPost/339650_a_340979]
-
din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Despre ținutul pur al Poeziei Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând poetului și omului de cultură contemporan, Nicolae N. Negulescu, apărută în 2013, la Editura „Singur”, se constituie într-un veritabil discurs hermeneutic, deopotrivă prag și treaptă a înălțării spre ținuturile pure ale gândirii poetice născătoare de hierofanii. Poezia este, prin excelență, un spațiu eterat, rezervat inițiaților sau celor hărăziți de soartă să reveleze prin cuvânt inefabilul traseu al minții și al sufletului
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
Negulescu, ne propune un festin intelectual de o înaltă elaborare conceptuală, într-o structurare a formei condusă nu numai de un instinct sigur, ci mai ales de o îndelungată și laborioasă sublimare a imaginii artistice. Dincolo de aceste indiscutabile calități, parcursul hermeneutic desfășurat de inițiatul, Nicolae N. Negulescu, conduce pașii neofitului-cititor spre ceea ce am numit în titlu Ținutul pur al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă
O CAPODOPERĂ ÎN ŢINUTUL PUR AL POEZIEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1401365166.html [Corola-blog/BlogPost/357475_a_358804]
-
cultural elevat o nouă culegere de povestiri, care prin proiecțiile lor auctoriale deschid un complex orizont psihologic; un adevărat labirint epic (ca materie de cugetare ) ce comportă pe diferite registre numeroase ipostazieri spirituale. Titlul reflectă și angajarea într-un program hermeneutic, menit să exprime semnificațiile mesajelor ; de unde convingerea că, autoarea își recunoaște și vocația exegetica. Cu alte cuvinte, aplicarea formulei de lucru în discuție conduce lectorul spre înțelegerea nucleului tematic din însuși actul construcției modelatoare. Mai mult chiar : această înțelegere devine
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]