561 matches
-
editoare ne oferă o carte-album în care palpită nu doar aerul tare al unei epoci fascinante, ci și niște personaje cuceritoare. Intitulată Cartea Herminei (Editura Peter Pan, 2010), scrierea, însoțită de nenumărate imagini de epocă, ne oferă notațiile autobiografice ale Herminei Ciorogariu, o intelectuală arădeană, născută în 1878 și care a trăit până în 1973. Am o sensibilitate aparte față de lumea și subiectele descrise în această carte rămasă multe decenii în scrinurile unor familii de intelectuali din Arad. Ca dintr-o ceață
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
ele peste mine: Ciorogariu, Russu {irianu (nume de stradă în Arad, dar și în Timișoara, stradă pe care am și locuit vreo zece ani!), Goldiș, Desseanu, Evuțianu, Ispravnic, Vasile Mangra, care apăreau frecvent mai ales în conversațiile bunicilor mei. Cartea Herminei este, dincolo de subiectivitatea mea, un minunat ghid și un palpitant catalog al felului în care trăiau românii din Câmpia de Vest — zona Aradului — în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea. Nu
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
ale secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea. Nu era o lume idilică, dar era o lume vie, cosmopolită, autoritar dominată de reguli și fixată în legi morale de la care era imposibil să te abați. Hermina Ciorogariu percepe acest univers de pe celălalt versant al prozelor lui Slavici, fiindu-i, din acest punct de vedere, un complement plin de savoare. Hermina știe să asculte, să vadă și să-și aducă aminte. Constituită dintr-o suită de medalioane
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
autoritar dominată de reguli și fixată în legi morale de la care era imposibil să te abați. Hermina Ciorogariu percepe acest univers de pe celălalt versant al prozelor lui Slavici, fiindu-i, din acest punct de vedere, un complement plin de savoare. Hermina știe să asculte, să vadă și să-și aducă aminte. Constituită dintr-o suită de medalioane, cartea oferă o imagine panoramică a acelei lumi care gravita în jurul „metropolelor” Budapesta și Belgrad, și care-și avea axul central într-un Arad
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
imagine panoramică a acelei lumi care gravita în jurul „metropolelor” Budapesta și Belgrad, și care-și avea axul central într-un Arad real-mitologic, ale cărui puncte de maximă expresivitate le-am mai prins și eu: pădurea de la Ceala („Pădurița”, în textele Herminei, „Păduricea”, în vremea copilăriei mele), hotelul „Crucea Albă” (rebotezat „Ardealul”), „Schela” (actualul cartier Aradul Nou, cu populație majoritar germană chiar pe vremea copilăriei mele), bulevardul Andrassy (rebotezat Republicii) etc. Toate acestea sunt prezentate în carte cu bucuria celui care se
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
Republicii) etc. Toate acestea sunt prezentate în carte cu bucuria celui care se știe locuitorul unui paradis etern, cetățeanul unei lumi adânc întemeiate, al unei meritocrații în care fiecare individ ajungea la locul care-i era destinat. Există în Caietele Herminei o sumedenie de mici stampe de epocă, mai sugestive decât orice studiu socio-etnografic. Ca tânără învățătoare, pe la 1896, într-un sat din zona Aradului, Hermina își începe descrierea cu aceste fraze: „În vremea aceea, {eitinul era o comună mare, curat
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
meritocrații în care fiecare individ ajungea la locul care-i era destinat. Există în Caietele Herminei o sumedenie de mici stampe de epocă, mai sugestive decât orice studiu socio-etnografic. Ca tânără învățătoare, pe la 1896, într-un sat din zona Aradului, Hermina își începe descrierea cu aceste fraze: „În vremea aceea, {eitinul era o comună mare, curat românească. Erau două prăvălii evreiești, poștă și un hornar.” Un exemplu de concentrare și expresivitate curat latinești! În fine, acest autoportret „prin reflexie” ne arată
Literatura de scrin by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6571_a_7896]
-
Messina, Giovanni Bellini - ci și, încă mai devreme, asupra picturii florentine din vremea lui Domenico Ghirlandaio. Atunci când expoziția a fost prezentată, în vara anului 2011, la Bode Museum din Berlin, una dintre principalele puncte de atracție a fost „Doamna cu hermină”, portretul Ceciliei Gallerani pictat de Leonardo da Vinci în perioada în care a fost în serviciul lui Ludovico Sforza, ducele Milanului și iubitul Ceciliei. Faimoasa pictură în ulei din colecția poloneză Czartoryski nu a fost adus la New York, în pofida faptului
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
jumătate din producția picturală a artistului, oferind vizitatorilor ocazia să compare cele două variante ale „Fecioarei dintre stânci” sau portretul Ceciliei Gallerani cu cel al unei tinere femei supranumit „La belle ferronière”, pictat de maestru la sfârșitul secolului. „Doamna cu hermină”, una dintre puținele creații ale lui Leonardo da Vinci care poate fi considerată terminată, este mai mult decât suma dintre atracția exercitată de un chip luminos, misterul simbolului reprezentat de mica rozătoare din brațele femeii și o tehnică ireproșabilă în
Chipuri ale Renașterii by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4954_a_6279]
-
Lipsește Mona Lisa, nu știm de ce, lipsește imensă Cena din refectoriul mănăstirii milaneze Santa Maria delle Grazie, intransportabila din cauza dimensiunilor (4,60 pe 8,80 m.), nu și alte câteva capodopere, cum ar fi La Belle Ferronière sau Doamna cu Hermina. În locul Cenei, organizatorii au obținut din colecția reginei Angliei desenele pregătitoare. Fecioara pe stânci e prezenta cu cele două versiuni, din 1486 și respectiv din 1506, pe care Leonardo însuși nu le-a putut pune niciodată față în față, aflate
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]
-
destul de repede seama că nu se potrivea intențiilor estetic-criminale ale nazismului („Ne simțim ca niște artiști”, afirma ritos Goebbels), însă căderea în politic se produsese. Nu poți, cum spunea cineva, să treci prin noroi și să-ți păstrezi blana de hermină imaculată. A devenit indezirabil mișcării hitleriste, după acel scurt preludiu amoros, iar în 1938 era dat afară din Uniunea Scriitorilor Germani; acuzațiile nu au întârziat să apară, mergând de la culpa de, ceea ce poate azi părea hilar, „expresionist”, până la foarte gravul
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
că trece iarna asta Fără damf de tzuică fiartă. Totuși, cine poartă vina Dacă fi-va, bunăoară, Cum pohtea baragladina: An cu două veri și-o vară!? Azi, nu-i de șagă! Azi nu-i de șagă! Ninge hotărât, Instaurând hermine colilii; Deci nu cu fluturi pasageri, încât M-am dumurit că ninge cu felii. Nu câte-un fulg planează năpristan, Cu irul său, pe tâmple să mă ung; Din isihii străvechi, de Canaan, Golâmbi salubri se pogoară-n șvung. Deocamdată
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
urgent costumul par avion stop trimite și uscătorul meu de păr stop stinge luminile stop nu fuma în pat stop mîine discut cu cineva pentru rochia ta de bal stop trimit mostre material stop. te simți bine stop cere lui Hermine Bensusan să îmi expedieze horoscopul tău pe iulie și august stop sunt îngrijorată de tine stop dragoste mama." - Hei, grăbește-te cu crochetele alea. E un meci de baseball la radio. - Aparatul de radio e în bufet, i-a răspuns
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
lord; sa instalat în trăsură și a fost depus în sala din aripa de sud a clădirii principale, la ora șapte fix, luni douăzeci și unu aprilie. Numeroși regi, regine și ambasadori fuseseră primiți în acea sală; judecători în robele lor de hermină poposiseră acolo. Și cele mai frumoase doamne din ținut se lăfăiseră acolo; și cei mai vajnici războinici. Atârnau acolo flamuri aduse de la Flodden și de la Azincourt. Acolo se înșirau armurile pictate cu blazoanele nobiliare, lei, leoparzi, coroane. Acolo se întindeau
Virginia Woolf ORLANDO by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/3844_a_5169]
-
unui fotoliu ministerial. Ce profundă deosebire între Hubert și frații săi! încă din copilărie, Hubert detesta atmosfera zgomotoasă a afacerilor, preferînd să se retragă în fundul grădinii în tovărășia unei cărți cu poza sau să asculte din gura bătrînei și credincioasei Hermina minunatele povești populare, pe care aceasta le depăna cu glas tremurător. Chipul legendar al lui Alk și acela al tovarășului său nedespărțit Vidri, drumeția lor plină de isprăvi neasemuite prin codrii Helagrului sau pe țărmurile Mării Iavire, lupta dintre Sardo
Pagini regăsite - Hubert Hedriphin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10204_a_11529]
-
10-a după Rusalii. Adormirea Maicii Domnului - Sf. Maria Mare; 29 august - Sf. Ievstatie; Cuv. Roman; Sf. Rafailo al Banatului; 31 august - Sf. Mc. Flor; Cuv. Iovan de Ril. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ 28 august - Duminica a 22-a de peste an. Augustin, Hermina; 29 august - Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. BISERICA GRECO-CATOLICĂ 28 august - Duminica 10 d. Rusalii (Vindecarea lunatecului). Cuv. Moise Etiopianul (†400); 29 august - Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul; 31 august - Așezarea în raclă a brâului Maicii Domnului (sec. IX-X); 1
Agenda2005-35-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284139_a_285468]
-
ținut strâns în buzunarul drept al paltonului. Cu gândul acesta optimist nici nu-și dădu seama când ajunse în fantastica vale a cișmelelor de unde izvora pârâul. Când a văzut de departe țurțurii de la gurile țevilor și faldurile bogate ca de hermină pe zidul cișmelelor și pe jgheab, i s-a părut că acolo este...un tron împărătesc. Al cui? Bine înțeles, bâigui el, al lui...lui....Izvoraș împărat. El „împărățește” aici! -va urma- Referință Bibliografică: NUIAUA FERMECATĂ-fantezie feerică din vol. MAGIA
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa îi văzuse el într-o poză din manualul ... Citește mai mult Lui Tudorel i se păru că a intrat în sala palatului...Deși niciodată nu văzuse cum arată un palat împărătesc. Dar, în acest decor ireal, este ușor să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
cu chiciură și cu căciuli de nea pe cioate, erau în mintea lui Tudorel niște boieri, mari dregători de la curtea lui Izvoraș-împărat. Aveau haine cu poale largi și lungi, cu gulere de vulpi argintii și căciuli de samur tivite cu hermină. Așa îi văzuse el într-o poză din manualul ... XXIII. NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI), de Năstase Marin, publicat în Ediția nr. 1800 din 05 decembrie 2015. NUIAUA FERMECATĂ Decembrie nouă sute douăzeci... În atelierul mecanic al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383088_a_384417]
-
În tine. Poți să spui cîte crime perfecte ai imaginat, nu o dată, seriale Întregi, pînă În cele mai mici amănunte și victima era imperturbabil aceeași, foarte blondă, foarte Îngrijită, foarte distinsă. Avea un paltonaș de lutru și o căciuliță de hermină, o aducea ordonanța la școală, lua premiul Întîi - tatăl ei știa să se adapteze - peste cîțiva ani juca tenis, făcea călărie, mai tîrziu conducea mașina, dădea serate, invita critici literari, purta discuții mondene, cunoștea intimitățile figurilor proeminente ale urbei, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ales de cea mai tristă stea. A câta risipire Pescărușii doar, pătează bolta moartă; Ciocurile sorb apusul greu din apă. Noaptea traversează sonuri moi pe clape, La geam, Isus Hristos cu degetul îmi bate. Târziu, se-adună zorii în straie de hermină, Din coasta răstignită a răsărit lumină. Un madrigal plutea în taina de departe, Precum piciorul sfânt, care venea pe ape. Va fi din nou o cină și iarăși taină mare Și trădătorul, altul, plătit de alt păgân; A câta risipire
PRIMA RUGĂCIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349590_a_350919]
-
românească. Ea cântă pădurea înaltă și legănată sub coapsele cerului, livezile lungi dăruitoare de roadele îndulcirii sau înveselirii, câmpurile ca fețe de pernă îmbibate cu aromele ierbii și florilor; ea cântă peisajele argeșene înfrunzite, arămite sau învelite în mantii de hermină, petrecând argeșeanul pe plaiuri, de la intrarea până la ieșirea din fiecare anotimp. Și mai cântă viața sufletească a argeșeanului, aninată între bucurie și supărare, răzbătută de luciul dragostei sau de pâraiele lacrimilor. Reprezintă zona etnofolclorică a broderiilor deluroase, cu brazde de
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
niște încălțări special făcute dintr-o mătase fină la culoarea cerului, cu vârfurile întoarse precum prora corăbiilor. Și hainele îi erau confecționate tot din mătase și brocart, un material strălucitor și multicolor, adus din Indiile vestice. Pe umeri purta o hermină, un fel de manta din blană albă de iepure, sau de vulpe polară, nici el nu-și dădea seama din ce este, ce-i ajungea până la șolduri. Era urmat de un alai de prinți și prințese. Trecătorii și celelalte persoane
FĂT FRUMOS DIN OGLINDĂ (DIN LUMEA COPILĂRIEI) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347991_a_349320]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DUMINICA DIN NOI... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Duminică, 26 Ianuarie 2014 Când viața pe pământ era mai grea, Cu sufletul curat ca o hermină Ți-aduci aminte, frumusețea mea, Cum în genunchi o așteptam să vină Duminica, hai spune-mi nu-i așa? De-o vreme parcă e tot mai puțină Și cât de mult ne bucuram de ea, De Ziua noastră sfântă de
DUMINICA DIN NOI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347562_a_348891]
-
albă, delicată, ca un fulg de nea, un mic ghemotoc de blană spre minge sărea. Nu avea mustăți, sprâncene, că și le arsese ochii - doua albăstrele chiar atunci culese. Roze purta în urechi, roz era și nasul, blana albă de hermină, sprinten avea pasul. Coada-i flutura semeață ca și un stindard, era fină, delicată, avea suflet cald. M-am decis în graba mare să o iau cu mine lângă inimă sub haină, ca să-i fie bine. O mică sălbăticiune se
FELINĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 175 din 24 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351796_a_353125]