68 matches
-
Simona Vasilache Cărările vieții și ale morții sînt vegheate, de cînd e lumea, de trei femei, sub nume foarte diferite. Fețe ale liniștii sau, dimpotrivă, ale patimii. Grații, Graie, Hesperide, Erinii. Viața și moartea însele, între care crește, frămîntată, conștiința ireductibilei lor asemănări. Nu altcuiva decît preaomenescului acestei treimi, avîntat, cînd s-ar voi șovăielnic, îi scrie Bogza, în "epoca haotică și prerevoluționară a anilor 1930", un Cântec de revoltă
Les trois Grâces by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8543_a_9868]
-
la interpretarea că Pomul Vieții, care dă nemurirea, este ascuns, că el nu apare decât după însușirea cunoașterii binelui și răului. E ascuns ca floarea nemuririi pe care Ghilgame o caută în fundul oceanului sau ca merele de aur din grădina Hesperidelor, păzite de monștri 2. Adam gustă din roadele Pomului Cunoașterii, dar nemurirea i-ar fi fost dată doar de fructele Pomului Vieții. Dumnezeu îl alungă din Rai pentru a nu deveni nemuritor (Facerea 3, 22); Șarpele, cauza căderii, este un
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Codrina-Laura Ioniţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_943]
-
de 15 000 m2 și se ridicau pe patru terase până la 77 m înălțime; ar fi fost distruse de perși, odată cu Turnul lui Babel Hannibal - 247-183 î.Hr., om de stat și general cartaginez, considerat contraponderea militară a lui Scipio Africanul Hesperidele - nimfe care locuiesc într-o grădină frumoasă, situată, după unele legende, în Munții Arcadiei din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
247-183 î.Hr., om de stat și general cartaginez, considerat contraponderea militară a lui Scipio Africanul Hesperidele - nimfe care locuiesc într-o grădină frumoasă, situată, după unele legende, în Munții Arcadiei din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor crește mărul cu fructe de aur hlamidă - mantie dreptunghiulară albă sau roșie purtată la festivități și prinsă de umăr cu o agrafă Ilerda (bătălia de la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Hesperidele - nimfe care locuiesc într-o grădină frumoasă, situată, după unele legende, în Munții Arcadiei din Grecia, iar după altele, care le con sideră pe Hesperide fiicele lui Atlas, la extremitatea vestică a Medite ranei, lângă Muntele Atlas; în grădina Hesperidelor crește mărul cu fructe de aur hlamidă - mantie dreptunghiulară albă sau roșie purtată la festivități și prinsă de umăr cu o agrafă Ilerda (bătălia de la Ilerda) - în 49 î.Hr., Iulius Cezar îl înfrânge din nou pe Pompeius la Ilerda, în
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
era convingerea, fondată pe nenumărate evidențe, că spiritul templier era de inspirație celtică, druidică, era spiritul arianismului nordic pe care tradiția Îl identifica cu insula Avalon, sediul adevăratei civilizații hiperboreene. Știți, desigur, că diferiți autori au identificat Avalonul cu grădina Hesperidelor, cu Ultima Thule și cu Colhida Lânii de Aur. Nu Întâmplător cel mai mare ordin cavaleresc din istorie este Toson d’or. Fapt prin care devine clar ce anume ascunde expresia «Castel». E castelul hiperborean unde templierii păstrau Graalul, probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
este, supraveghează ea însăși lumea Infernului, ținuturile lui Hades. Un adevărat sistem de relații poate fi, așadar, stabilit între Hades, Phersu, Perseu și Persefona. În Teogonia lui Hesiod, Gorgonele sălășluiesc, împreună cu monștrii, la marginea lumii, lângă tărâmul întunericului, în Grădina Hesperidelor. Simboluri ale monstruozității, ele viețuiesc departe și de oameni, și de zei. Perseu retează capul Meduzei și scapă de celelalte două Gorgone, dar capul acesta își păstrează intactă puterea de a-i împietri pe cei ce-l privesc. Străine atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
plante sunt numite în popor „somnoroasă” și ambele sunt folosite pentru efectul lor soporific). Pentru a putea pătrunde în Infern, Enea îi oferă Cerberului o turtă de făină cu miere și foi de mac (Papaver somniferum). Dragonul care păzea grădina Hesperidelor este răpus dându-i-se miere amestecată cu opium (Virgiliu, Eneida), iar dragonul care păzea „lâna de aur” este învins după ce Iason „îl stropește cu iarbă cu soc adormitor” (Ovidiu, Metamorfoze, VII). Motivul este atât de puternic, încât a pătruns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
dar făcută astfel Încît omul poate transforma pămîntul Într-un paradis. Heracles alungă monștrii sau Îi ucide, după care se odihnește sprijinit În măciuca sa acoperită În parte de pielea leului din Nemeea și ținînd În mînă merele din grădina Hesperidelor cum Îl Înfățișează cea mai frumoasă dintre statuile sale datorată atenianului Glycon și descoperită În Cinquecento la Roma. El Încarnează un principiu de ordine al lumii elenice. Tot ce e urît pentru gîndirea greacă e pentru el monstruos. Tot ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
o pasiune nefirească într-un verde la fel de înmiresmat ca primăvara și la fel de pur ca apa sclipitoare a unui pârâiaș de munte. Cine ar putea spune ce fantezie chinuită dăduse naștere acestor fructe? Ele își aveau locul într-o grădină a Hesperidelor din Polinezia. Era ceva ciudat de viu în ele, de parcă ar fi fost create într-un stadiu al istoriei înnegurate a Pământului, când lucrurile nu erau încă fixate într-o formă irevocabilă. Erau luxuriante într-un mod amețitor. Erau încărcate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
simbolism” - v. „De vorbă cu mine însumi” de I. Minulescu, în Scrieri, 23, Ed. Minerva, București, 1972, p. 400). Epuizarea simbolismului se traduce inclusiv prin manierizarea sa epigonică din efemerele, palidele Farul, Sărbătoarea eroilor (satelite ale Vieții noi) sau Grădina Hesperidelor (a lui Al.Th. Stamatiad). Publicații precum Cronica a lui I.N. Theodorescu, Arghezi și Gala Galaction, ca și prima serie a Chemării lui Ion Vinea, unde S. Rosenstock debutează sub pseudonimul Tristan Tzara (nu în Versuri și proză, cu traducerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
program, „Curentul nou la noi“, I. Ludo face un istoric al estetismului european și al simbolismului decadent de la noi, recapitulează activitatea micilor publicații estetizante (Literatorul, Linia dreaptă, Vieața nouă, Revista celor l’alți, Versuri și proză, Farul, Simbolul, Insula, Grădina Hesperidelor și Fronda) și, desigur, face elogiul lui Arghezi... Orientare simbolistă „sintetică”, fără accente polemice, recenzii de I. Ludo și Geri Spina, traduceri din Wilde, D’Annunzio, Baudelaire, colaborări ale lui Arghezi, G. Bacovia, Emil Isac, N. Davidescu ș.a. Făcînd, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
4 și 11 octombrie 1915. Efemera publicație s-a bucurat de mai puțină atenție din partea cercetătorilor decît micile reviste literare Art Nouveau apărute în perioada 1908-1912: minulescienele Revista celor l’alți și Insula, ieșenele Fronda și Versuri și proză, Grădina Hesperidelor și „revista de poezie” Simbolul. Ultima, pentru faptul că a găzduit modestul debut simbolist al viitorului Tristan Tzara (S. Samyro), alături de cîteva poeme în proză nonconformiste ale lui Adrian Maniu, de grafica lui Marcel Iancu și de o notiță redacțională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
traduceri ale lui Baudelaire (în Convorbiri literare, IV, 1 martie 1870, de către V. Pogor) pînă la „profilurile” unor precursori precum Macedonski, Petică, Arghezi, Iuliu Cezar Săvescu și ale revistelor moderniste (Linia dreaptă, Vieața nouă, Revista celor l’alți, Insula, Grădina Hesperidelor, Simbolul, publicațiile simboliste ieșene), unde informațiile sînt preluate - declarat - din Istoria... lui Lovinescu, dar „privite, bineînțeles, sub alt unghiu de vedere”. Este corect semnalată diseminarea ideilor și colaborărilor „revoluționare” în „revistele mari cu directive tradiționale” și - după război - chiar „în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
curiozitatea și l-a trimis la sediul Artei. Deschise un sertar și scoase ceva ce părea a fi o piatră roșiatică, mare cât o nucă. — Privește. Ai mai văzut vreodată așa ceva? Dante observă obiectul cu luare aminte. — E aramă? — Merele Hesperidelor, răspunse Flavio pe un ton misterios. Da, e aramă. Cât se poate de pură. — Și poate fi preschimbată În aur? — Poate. Genovezul se apucă din nou să Învârtă pipeta Între degete. — Arama se găsește În natură sub forma unor subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
simbolul "urei, certei, dezbinării, răzbunării și a nefericirii [ ... Subclasa următoare se referă la măr, un element pomenit adeseori în basme ca declanșator al nașterii, ce apare în mai multe sintagme: mărul Discordiei, atribuit lui Paris; merele de aur din Grădina Hesperidelor, care sunt fructe ale nemuririi; mărul mâncat de Adam și Eva (simbol al păcătuirii); mărul Cântării Cântărilor ce reprezintă fecunditatea Verbului divin. Mărul e un simbol al vieții și al dragostei. În colindele românești și în obiceiurile populare, pomul de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
erotice în poezia română (1745-1870), București, 1982; Scriitori români (1830-1870), Craiova, 1991; Neodihna vămilor, Craiova, 1993; Aripi în timp, Târgu Jiu, 1994; ed. 2, pref. Dumitru Micu, postfață Ovidiu Ghidirmic, Craiova, 1996; Neliniștea esențelor, Târgu Jiu, 1996; Colocvii în Grădina Hesperidelor, Craiova, 2002. Ediții: Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă, Craiova, 1995; Marin Sorescu în scrisori de familie, introd. edit., Târgu Jiu, 1999; ed. Slatina, 2001; Marin Sorescu, Versuri inedite, introd. edit., Craiova, 2001; ed. 2, Craiova, 2002, Săgeți postume, introd. edit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]
-
Ovidiu Ghidirmic, Recuperarea universului arhaic, „Cuvântul libertății”, 1993, 3; Florea Miu, Profil George Sorescu, R, 2000, 1; Georgeta Drăghici, Pentru o biografie a operei, RL, 2001, 2; Eugen Simion, Marin Sorescu, epistolier, CC, 2001, 10; Ovidiu Ghidirmic, „Colocvii în Grădina Hesperidelor”, „Scrisul românesc”, 2003, 1-2; Firan, Profiluri, II, 250-252. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289799_a_291128]