102 matches
-
din Simbolul, desenele de pe copertă — aparținînd lui Felix Vallotton — anunță spiritul avangardelor. În interior, ele figurează — sub forma unor crochiuri contextualizate ironic — caravane rurale sau capete bovine, „sămănătoriste”, alături de reprezentări Erotic Style — un nud feminin, un chip de femme fatale (hetairă înconjurată de șerpi) — sau o adunare de domni frunzărind reviste. Sînt stilizări împinse către abstractizare, destul de nonconformiste pentru o epocă impregnată încă, în ipostazele ei moderne, de stilul Art Nouveau. Coperta întîi înfățișează o mulțime de domni caricaturali cu joben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
simulacru al unei pânze celebre, dar pe Eleonor n-o vedea absolut nicăieri. Un bărbat cu șapcă și pantaloni largi, din pânză de in, se apropie și îi zise: — Îmbracă-te, o să-ți vină rândul, să știi! Imediat așa-zisele hetaire, care în tablou apăreau în loggie, traseră de pe el hanoracul, șosetele, blugii, pe când o alta venea cu costumul. Pentru o clipă, se văzu în chiloți, cu burta bombată, cu pieptul scobit, plin de fire încărunțite și se rușină. Ce-i
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Hefestion: lumea e doar o poveste de dragoste, de moarte ori de atac. Îndreptă tabloul la loc și își ținu respirația ca atunci când nu îi plăcea un miros. Se uită la călăreți și la cai, la câinii de vânătoare, la hetairele care se înghesuiau la etaj, chiar deasupra loggiei și, ca și cum ar fi pășit pe un prag, într-o clipă se găsi între ei, cu Eleonor, lângă împărat și soldați. Tată-său, ajuns bazari, îi spusese că raiul e un covor
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
mătase, imprimată cu flori mărunte în toate culorile. Ceva gen Missoni. Pe cap are un turban mov, savant împletit. E parfumată cu Apă de Parma, iar în frunte și-a făcut un zbenghi, ca indiencele. Începe să semene cu o hetairă, cu o gheișă. Mă furnică pielea capului. E plăcut surprinsă că ascult melodia-sirop - fusese cântecul adolescenței ei. Hai până la bucătărie, să-ți pregătesc o friptură. A, nu, merçi, nu mi-e foame, nu mănânc niciodată dimineața. Dăm o tură. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
raportul viață moarte (Înțelepciune). După cum se observă, temele sale predilecte sunt iubirea și relația om divinitate. Erotica lui Dumitru Spătaru are, în esență, o gravitate nepervertită nici când sonurile ei par mai degrabă ludice (așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Hetaira) și se traduce în efuziuni extatice amintind, cel mai adesea, de Ultimele, splendide, sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. "Sămânța eternității" pe care o cântă Voiculescu este sădită, spre exemplu, în cuplul de îndrăgostiți din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
doar atât, că finalul la „Pe lângă plopii fără soț” este: „Tu trebuia să te cuprinzi / De acel farmec sfânt / Și noaptea candela s’aprinzi / Iubirii pe pământ”. Cum avem noi, prin editori, „candelă”, nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean (amintesc că tot „divinul critic” vorbea de un „sexualismm transfigurat” la Eminescu în poemele atingătoare sau amintind de Fecioara Maria). Poetul vorbește, însă, de candela, una singură, aceeași, a iubirii; după opinia mea, el nu compară femeea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lucru, mă înnebunea apoi, tîrziu, prin frăgezimea ei postimpresionistă, prin autenticitea ei indubitabilă. În alt registru valoric, atelierul unui Matisse (dar chiar și al aceluiași Catargi) era dotat cu garderoba specială a ședinței de poză: un turban, o rochie de hetairă, conduri, o tamburină. Ce miracol de naturalețe oferea, tîrziu, pînza finită, convingînd mai ales prin veridicitatea ei... regizată! Și pentru că veni vorba de regie... Mergeți, rogu-vă, luați trenul și veniți să vedeți electrocutante trupuri goale de fete și băieți
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
discuțiile. Inițial, convivii erau așezați. Însă obiceiul oriental de a se întinde pe paturi s-a generalizat progresiv, progres care de altfel nu-i preocupa decât pe bărbați, întrucât femeile libere erau excluse de la simpozion. Erau admise doar servitoarele, curtezanele (hetairele), muzicantele și dansatoarele. Odată înlăturate micile mese individuale pe care se servea masa propriu-zisă, simpozionul începea oficial. Stăpânul casei făcea o libație cu puțin vin pe care-l consacra zeilor și mai ales lui Dionisos. Ritualul consta în a bea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
-i adora pe zei te îndrepți către dreapta". Treptat, banchetul va aluneca înspre chefuială. Acum nu numai că se bea în timp ce se mănâncă, dar banchetul se laicizează, iar apoi degenerează într-o adunare a bețivanilor. Petrecerea se latinizează, însoțitoarea elegantă (hetaira) a celui care participa la un banchet grecesc cedează locul "celei care își scoate câștigul din corpul ei" (meretrix). La Roma, ritualului îi urmează chiolhanul. Banchetul "à la romaine" (cena) ținea atât de "cheful" rabelaisian, cât și de "chermeza" flamandă
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
doua se străduiește să-și facă recunoscută singularitatea... Aceste femei (curtezanele), care-și exploatează la maximum feminitatea, își creează o situație aproape echivalentă cu a unui bărbat; prin sex, care le livrează bărbaților ca obiecte, ele devin subiecte... Toată viața hetairei este o paradă: vorbele, mimicile ei sunt destinate nu să-i exprime gândirea, ci să producă un anume efect. Joacă pentru protectorul ei comedia iubirii; uneori se preface și față de ea însăși. În fața opiniei publice joacă sfârșind prin a crede
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Pelaghia • Thaisia • Paisia • O desfrânată fără nume • Maria, nepoata avvei Avraam • Teodora Tipuri tradiționale de curtezane și de pseudocurtezane / 91 Curtezane sacre și ritualice / 91 Concubine și cadâne în harem / 94 Ganika în India / 100 Hua Fetele-flori în China / 104 Hetairele în Grecia / 108 Meretrices / meretriculae în Roma. Meretrices onestae în Italia / 111 Gheișele în Japonia / 115 Curtezanele moderne / 120 Pseudocurtezanele bordelurilor și amatoarele străzilor / 127 Curtezane și pseudocurtezane în istorie / 135 Curtezane și pseudocurtezane în mileniile II și I î
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu personaje biblice din Vechiul Testament și din Noul Testament: Rahab, Iudith, Dalila, Maria Magdalena, cu desfrânate pocăite în perioada apostolică și patristică: Maria Egipteanca, Pelaghia..., cu categorii sociale distincte: curtezane sacre și ritualice, concubine, cadâne în haremuri, curtezane publice de genul: hetaire (Grecia), ganika (India), hua fetele flori (China), meretrices (Roma), meretrices onestae (Italia), gheișe (Japonia), practicante stradale ale sexului plătit și din bordeluri. Erotismul interesat este reprezentat, în continuare, de curtezane istorice-reale: Aspasia, Yang Guifei, Veronica Franco, Athénaïs de Montespan, Marchiza
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cu existență istorică reală. Am completat tabloul curtezanelor și al pseudocurtezanelor ca individualități cu categorii colective, practicante ale relațiilor sexuale multiple interesate: sacre și ritualice, concubine și cadâne în harem, curtezane de lux: ganika, în India, hua fetele-flori, în China, hetairele în Grecia, meretrices în Roma antică și în Italia, gheișele în Japonia, practicantele sexului plătit din bordeluri și amatoarele străzii. Au fost selectate câteva personaje literare din operele marilor scriitori: Ovidius, Lucian din Samosata, Lanling Xiaoxiao Sheng, Daniel Defoe, Abatele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
sabatieni, la iudaici, adamiți, bogomili, scopiți ș.a, la creștini practicau relații sexuale multiple în procesiuni orgiastice. Curtezanele reale fac parte dintr-o categorie socială distinctă, prezentă în anumite perioade istorice, în anumite culturi, cu un statut recunoscut. Acestea sunt: hetairele la greci, ganika la indieni, hua / fetele- flori la chinezi, meretrices sau meretriculae la romani, la italieni, concubinele și cadânele din haremurile orientale și occidentale, gheișele la japonezi, metresele suveranilor și nobililor bogați europeni. În aceeași categorie intră, frecvent numite
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să iubească. Deținea și arta farmecelor. Propria-i cingătoare brodată cu aur purta mesajul aprinderii și menținerii dorinței iubirii. Uneori i-o împrumuta și Herei, soția lui Zeus, pentru a stârni și menține dorința Olimpianului. Era slujită de 1000 de hetaire, curtezane a căror ocrotitoare era. Tot sub protecția ei erau și hierodulele preotese ce practicau prostituția sacră în temple. Aphroditei i s-au ridicat numeroase temple în Grecia și în alte ținuturi, cele mai cunoscute erau cel din Corint, clădit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pasiune. A cunoscut-o într-o casă a plăcerilor și șapte ani a curtat-o, a adus-o în harem, spre disperarea soțiilor și concubinelor. El însuși artist și colecționar de artă și manuscrise, a imortalizat-o în picturile sale. Hetairele în Grecia Asemenea curtezanelor din India și din China, hetairele (în limba greacă, însoțitoare; hetairiile erau grupări de tineri aristocrați animați de idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
șapte ani a curtat-o, a adus-o în harem, spre disperarea soțiilor și concubinelor. El însuși artist și colecționar de artă și manuscrise, a imortalizat-o în picturile sale. Hetairele în Grecia Asemenea curtezanelor din India și din China, hetairele (în limba greacă, însoțitoare; hetairiile erau grupări de tineri aristocrați animați de idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curtezanelor din India și din China, hetairele (în limba greacă, însoțitoare; hetairiile erau grupări de tineri aristocrați animați de idealuri comune) erau tinere frumoase, cultivate, rafinate și se considerau slujitoare ale Aphroditei, ca și hierodulele, preotese, curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin arta amorului rafinat. Unele, auletridele, s-au afirmat ca dansatoare. Prestigiul hetairelor a fost recunoscut în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
curtezane sacre în temple. Hetairele țineau companie oamenilor de seamă ai cetății politicieni, filosofi, artiști și-i încântau prin talentele lor de poetese, dansatoare, muzicante, prin conversație și prin arta amorului rafinat. Unele, auletridele, s-au afirmat ca dansatoare. Prestigiul hetairelor a fost recunoscut în vremea lor și era întreținut de celebritățile timpului care au trăit în compania lor și a răzbătut mileniile în modernitate, astfel încât curtezane din secolele XVIII-XX le-au luat ca modele pe anticele: Aspasia, Phryne, Leontion, datorită
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cuceritorul unei mari părți a lumii. Educația tinerilor punea accent pe cultură, pe sport, arte, filosofie. Date fiind nivelurile elevate de educație generate de civilizație și cultură, sunt explicabile și standardele de performanță ale grecilor bărbați și femei de seamă, hetaire a căror faimă a străbătut mileniile. Curtezane moderne le aveau ca modele pe hetairele grecilor, termenul de hetairă își extinde sensul și semnificația asupra oricărei femei, din orice timp, care-și tratează trupul și întreaga personalitate ca un capital ce
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
arte, filosofie. Date fiind nivelurile elevate de educație generate de civilizație și cultură, sunt explicabile și standardele de performanță ale grecilor bărbați și femei de seamă, hetaire a căror faimă a străbătut mileniile. Curtezane moderne le aveau ca modele pe hetairele grecilor, termenul de hetairă își extinde sensul și semnificația asupra oricărei femei, din orice timp, care-și tratează trupul și întreaga personalitate ca un capital ce trebuie exploatat, după cum a remarcat Simone de Beauvoir în lucrarea Al doilea sex. Exemplificăm
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
nivelurile elevate de educație generate de civilizație și cultură, sunt explicabile și standardele de performanță ale grecilor bărbați și femei de seamă, hetaire a căror faimă a străbătut mileniile. Curtezane moderne le aveau ca modele pe hetairele grecilor, termenul de hetairă își extinde sensul și semnificația asupra oricărei femei, din orice timp, care-și tratează trupul și întreaga personalitate ca un capital ce trebuie exploatat, după cum a remarcat Simone de Beauvoir în lucrarea Al doilea sex. Exemplificăm câteva celebrități feminine antice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
aflat și reprezentanți de seamă ai elitei politice, filosofice și artistice: Pericle, Socrate, Anaxagora, Phidias. Ea s-a bucurat de dragostea, admirația și protecția lui Pericle, în timpul căruia Atena a atins culmea dezvoltării economice și culturale, gloria militară. Și alte hetaire celebre au rămas în istorie prin asociere cu personalități de marcă: Thais (sec. IV î.H.), admirată și iubită de întemeietorul unui imperiu, Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare, Phryne (sec. IV î.H.) care prin frumusețea-i perfectă l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
î.H.), admirată și iubită de întemeietorul unui imperiu, Alexandru Macedon sau Alexandru cel Mare, Phryne (sec. IV î.H.) care prin frumusețea-i perfectă l-a inspirat pe Praxiteles în crearea statuilor ce o reprezentau pe Aphrodita. Și alte hetaire precum: Lais, Neera, Theodata, Leontion, Lamia, Glycera s-au remarcat prin frumusețe și spirit, prin erotism rafinat și mai cu seamă pentru că au fost în compania unor celebrități ale timpului: Aristip din Cirene, Demostene, Socrate, Aristofan, Epicur, Platon, Menandru etc.
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să devină curtezane, amante, concubine, regine, soții. Și din aceste perspective se nuanțează înțelegerea condiției femeii în societate. De-a lungul timpurilor, femeile libertine (curtezane, concubine, amante, prostituate comune) au avut ca modele zeitățile ocrotitoare: Inanna, Ishtar, Aphrodita, Venus etc., hetairele în Grecia, meretrices sau meretriculae în Roma, meretrices onestae în Italia Renașterii, hua în China, cadânele în Turcia, gheișele în Japonia, metresele en titre în Franța, Germania, Anglia etc. Acestea din urmă erau membre ale Curții, participau la dineuri, banchete
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]