129 matches
-
producției - dispare sub un context de ocazie. O școală filosofică ține de anumite condiții particulare: un inițiator, un fondator, un loc, un oraș, o sensibilitate, niște epigoni, niște dușmani, niște adversari, un corpus, discipoli, adepți credincioși sau necredincioși, ortodocși sau heterodocși, niște exerciții spirituale etc. Textul trimite la acele momente care o fac posibilă. Când citatul constă într-o frază, el nesocotește contextul și o așază într-o perspectivă nouă, menită să genereze contradicții, neînțelegeri, trădări și alte distorsiuni păgubitoare. Să
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
aflați în slujba sa. Un om de teatru - altul - va sintetiza mai târziu: A învinge fără pericol înseamnă a triumfa fără glorie... IXtc "IX" EUDOXOS și „obiectul dorinței pentru toți”tc "EUDOXOS și „obiectul dorinței pentru toți”" 1 Un discipol heterodox al lui Platon. Unii își imaginează că Philebos al lui Platon îl ascunde nu atât pe Aristip din Cirene și tezele cirenaice, cât pe Eudoxos din Cnidos (395-343/408-356 î.Hr.) și opțiunile lui hedoniste. Dovezile care să permită identificarea cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
n-a consacrat plăcerii expuneri ample: câteva rânduri în Metafizica (B.1. 996A29) și tot cam atât în Retorica (I.1. 1370A, 1372B). În schimb, el dă în Etica nicomahică destule detalii pentru a ne face cunoscute pozițiile acestui discipol heterodox al lui Platon, sub forma a patru teze, în definitiv destul de simple, seci și fără nicio dezvoltare. Posteritatea a reținut temperamentul măsurat al lui Eudoxos. Astfel încât cititorii lui Aristotel evită să vadă în apologia făcută de el hedonismului o pledoarie
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
139 VIII. Philebos și „viața fericită” 141 1) Luptător și dramaturg. 2) Hedonistul asasinat. 3) Dincolo de caricatură. 4) Un pamflet în costum de scenă. 5) Cotonogirea unui țap ispășitor. IX. Eudoxos și „obiectul dorinței pentru toți” 153 1) Un discipol heterodox al lui Platon. 2) Un platonician hedonist! 3) Slabă agoniseală în traista filosofică. X. Prodicos și „fericirea” 159 1) Soarta literei „Y”. 2) Sub piei de animale. 3) Neînțelegerea iscată de pe urma unei bune reputații. 4) Să alegi între două femei
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mai multe etape de gândire, între acestea existând similitudini, dar și contraziceri. Pe măsură ce ne îndepărtăm de sursa originală a „psihanaliyei”, de „ortodoxismul” lui S. Freud, constatăm că modurile de interpretare devin tot mai nuanțate, tendințele „ortodoxe” diferențiindu-se de cele heterodoxe, eretice, iar „schemele determinismului psihic” devin mai versatile - ceea ce duce la o adâncire și lărgire a ariei de interpretare a freudismului, deși, în general, se păstrează tendința de a explica aspectul dinamic al personalității prin mecanisme pur psihice, de a
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
luciditate chimică a calmantului care i se dizolvase În stomac. Dispus să-și reia lucrul, a privit iar partea nepictată. Atunci a zărit ceva ce nu mai văzuse. A descoperit cu stupoare că acolo se insinua o operă diferită, mai heterodoxă și Îndrăzneață. Un spațiu alb, unde golul, absența erau chiar confirmarea prezenței. Mânat de acea intuiție, a lăsat pensula - fără s-o spele și fără s-o usuce, așa cum era - și a Încercat să obțină efectul, băgând degetul mare de la
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
i-au silit pe marcioniți să se retragă În zonele rurale. În secolul al V-lea, Theodoret din Cyr a convertit la ortodoxie opt sate de marcioniți aflate În dioceza sa. Pe la anul 140, alt creștin care se va dovedi heterodox - un gnostic de data aceasta -, Valentin, pleca din Alexandria la Roma. Tertulian Îl prezintă drept un concurent eșuat pentru Sfîntul Scaun, ceea ce nu se poate referi decît la succesiunea Episcopului Pius, În 143. A stat la Roma pînă la Începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
căreia Îi căzuse victimă, Vasile refuză să retracteze și este ars pe rug. În 1167 mai existau Încă biserici bogomile influente la Constantinopol, precum și În teritoriul pe care izvoarele italiene Îl denumesc Sclavonia - probabil Bosnia de pe coasta dalmată, unde creștinii heterodocși, a căror existență e menționată pentru prima oară În 1199, aveau să ajungă să Întemeieze, treizeci de ani mai tîrziu, o biserică puternică. Din păcate, doctrina lor ne este cunoscută numai din surse tîrzii (din secolele XIV-XV), care Îi atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ca o doctrină de mare consistență și pro-funzime, ci ca una mai puțin coerentă, dezvoltată doar ca o replică la teoria neoclasică dominantă, o încercare de reînnoire a acesteia, nu singura de altfel. Multe alte abordări doctrinare recente, noi valuri heterodoxe încearcă analiza realității economice în dimensiunea sa istorică, cu accent pe practica economică, deci pe fapte concrete și putem înscrie aici autori ca A. Sauvy, K. Polanyi, S. Kuznets, I. Marczewski, M. Kalecki și alții. Mai mult, am putea spune
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
puțin timp după moartea sa, Sfântul Ioan Hrisostom a fost privit atât de ortodocși cât și de catolici nu numai ca un predicator și exeget remarcabil, ci și ca o voce autoritară în probleme de credință. Atât ortodocșii cât și heterodocșii au vrut să și-l adjudece, începând de la Pelagius, la doar opt ani după moartea sa. Totuși, în nici un caz, în opera lui, nu s-a găsit nimic împotriva adevăratei credințe și, de aceea, Biserica, la Consiliul din Calcedon, în
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
deși receptase acest aspect discursiv al gândirii indiene, prin structura sa coincide mai degrabă cu gândirea prediscursivă, cea a reprezentărilor simbolice din care s-a născut, în final, discursul filosofic indian (Al-George: 1981, 278). Buddhismul constituie unul dintre siste mele heterodoxe ale filosofiei indiene. Eminescu a fost atras și de sistemul "ortodox" al acestei filosofii, conturat în Bhagavad-gită, Upanișade și Mănava-dharma-săstra (Legile lui Manu). Bhagavad-gită, deși face parte din Mahăbhărata (cartea a VI-a, capitolele 25-42), se prezintă ca un poem
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
la microéconomie, De Boeck Université, Paris, Bruxelles, 1994. Vasilescu, Adrian, Biletul de ieșire din criză, Curtea Veche Publishing, București, 2011. Veblen, Thorstein, Teoria clasei de lux, Editura Publica, București, 2009. Voinea, Liviu, Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză: o abordare heterodoxă, Publica, București, 2009. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Humanitas, București, 1993. Whitehead, G., Economia, Sedona, Timișoara, 1997. Williamson, O.E., The Economic Institution of Capitalism Firms, Markets, Relational Contracting, New York, 1985. Wolff, Jacques, Histoire de la pensée économique. Des
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
la aproximativ 4,5%, pentru anul current FMI prognozînd o cifră apropiată de 5,5%. 14 Adrian Vasilescu, Biletul de ieșire din criză, Curtea Veche Publishing, 2011, p. 203. 15 Liviu Voinea, Sfîrșitul economiei iluziei. Criză și anticriză: o abordare heterodoxă, București, Publica, 2009, p. 47. 16 O statistică a Institutului de Cercetare a Calității Vieții relevă că numărul salariaților a scăzut de la 8,2 milioane în 1990 la doar 4,3 milioane în 2010, în timp ce numărul pensionarilor crescuse de la 3
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
pensionarilor crescuse de la 3,6 milioane din 1990 la 5,7 milioane în 2010! 17 Daniel Dăianu, Când finanța subminează economia și corodează democrația, Polirom, Iași, 2012, p. 142. 18 Liviu Voinea, Sfârșitul economiei iluziei. Criză și anticriză: o abordare heterodoxă, 2009, p. 114. 19 Bogdan Glăvan, De ce TVA înseamnă de fapt impozitarea venitului, http://www.logec.ro/ 2010/06/28/de-ce-tva-inseamna-de-fapt-impozitarea-venitului/. 20 Bogdan Glăvan, De ce TVA înseamnă de fapt impozitarea venitului, http://www.logec.ro/ 2010/06/28/de-ce-tva-inseamna-de-fapt-impozitarea-venitului/. 1
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
revoluția darwiniană va fi înfățișată din această perspectivă, și numai din această perspectivă. 1. Marea călătorie și urmările ei Faptul că Darwin a făcut primii pași pe calea ce l-a condus la ideile sale, pe care le-a numit „heterodoxe“, poate fi socotit un accident biografic. Totul pare să fi depins de ivirea oportunității de a participa, în calitate de naturalist voluntar, la o lungă expediție în jurul lumii, întreprinsă de vasul Beagle, și de decizia de a folosi această oportunitate. Se poate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de la normă. Nu numai chiliasmul discutat anterior, ci și un alt curent esoteric joacă un rol semnificativ în rotunjirea dialecticii blakeene. În acest sens, Stephen Gurney remarcă: "avem motive întemeiate să-l privim pe Blake drept parte a unei tradiții heterodoxe, dar persistente a misticismului occidental, care s-a menținut constant la periferia creștinismului instituțional" (1993, pp. 26-27). Tradiția respectivă se numește gnosticism, iar originile acestuia trebuie căutate în primele două secole p.Chr. Harold Bloom arată că, în măsura în care Blake poate
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
orice s-ar spune împotrivă, "dacă nu erau adversari ai Împăratului, cel puțin nu erau nici partizani înflăcărați ai lui". Acesta, deci, este cercul opozanților față de regimul lui Augustus, la care converg, cum am presupus 62, și unele curente "ideologice" heterodoxe, mai ales cel iudaic, parcă pentru a da mediului un ton de mai profundă înălțare spirituală. Și, ironia sorții, tocmai în acest cerc anti-Augustus anti-Augustus din principiu, nu din impuls pasional irațional a crezut Ovidiu că se poate încadra, el
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
ce înseamnă riman? — Păi l-am auzit pe Manuel Machado, poetul, fratele lui Antonio, povestind că i-a dus odată lui don Eduardo Benot, ca să i-l citească, un sonet scris în alexandrini sau în nu mai știu ce formă heterodoxă. I l-a citit și don Eduardo i-a spus: „Dar ăsta nu e sonet!...“ „Nu, domnule - i-a răspuns Machado -, nu e sonet, e sonit.“ La fel și romanul meu n-o să fie roman, ci... cum am spus?, ramin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a fi expresii ale inovației ideatice produsă de elitele cognitive, manualele reprezintă în schimb consensul societal, purtând nu atât marca originalității cât sigiliul aprobării autorităților statale. În constrast cu ideația istoriografică a avangardei intelectuale, caracterizată prin natura sa de elemente heterodoxe (inovația se definește necesarmente prin depărtarea de interpretările consacrate), manualele de istorie constituie ortodoxia cu privire la interpretarea trecutului. Manualele excelează în practicarea unei "precauții hermeneutice", în sensul că interpretările furnizate de către acestea se feresc să se aventureze dincolo de cadranul consensului oficial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorie în special facilitează nu atât de mult surprinderea inovațiilor interpretative în istoriografie, cât mai ales cartografierea hermeneutică a consensului societal sancționat oficial în privința trecutului colectiv. În locul unei analize de istoria ideilor novatoare (focusată pe depistarea inovației și reperarea interpretărilor heterodoxe), lucrarea de față propune o analiză a ideilor devenite ortodoxie istoriografică în urma promulgării lor de către autoritățile statale și popularizate în rândul populației prin intermediul sistemului de învățământ public de masă finanțat și organizat statal. În calitatea lor de expresii ale consensului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactice, nefiind un manual pe baza căruia se preda în școlile publice, ci poate fi plasat în avangarda gândirii politice românești; ii) în al doilea rând, locația temporală în imediata proximitate a evenimentelor revoluționare de la 1848 explică de asemenea conținutul heterodox al lucrării. Florian Aaron construiește o teorie a patriotismului cu cărămizi conceptuale pe care le împrumută din edificul filosofiei politice ridicat de Jean-Jacques Rousseau (pe care îl și citează expres, la pagina 23). Patriotismul este definit general ca fiind iubirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
identitar și ale conștiinței istorice românești. Un aspect crucial, a cărui importanță a fost reliefată cu metodicitate pe întregul parcurs al analizei, a fost raportul dintre ceea ce am numit "avangarda reflecției istoriografice" și "ariergarda consensului societal". Prima este inovativă și heterodoxă, locul în care se experimentează concepții alternative asupra trecutului. A doua este consensuală și ortodoxă, reprezentată de literatura didactică aprobată oficial de autoritățile statale, încorporând elementele care fie consolidează ordinea socio-politică existentă, fie catalizează schimbarea în direcția programată de autorități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cercul lor de sociabilitate sunt măcinați de regrete; acesta este de altfel și unul din motivele care-i fac pe numeroși nemulțumiți să rămână în partid, pentru a nu se rupe de „familie”. Alții își mențin angajamentul fie în cadrul comunismului heterodox al diverselor grupuri troțkiste sau maoiste* - care vor recurge și ele, la rândul lor, la epurări și excluderi -, fie în cel al socialismului tradițional -: în aprilie 1923, Frossard creează o Uniune Social-Comunistă și un ziar, L’Egalitî, înainte de a se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Astfel, conformistul se mișcă Între limitele a ceea ce este recunoscut oficial și utilizează metode licite În acest scop, În vreme ce inovatorul Își propune obiective Încărcate de valoare din punct de vedere social, dar recurge la procedee, dacă nu condamnabile, cel puțin heterodoxe. Cât despre ritualist, acesta este atașat mai mult de literă decât de spirit. Practicile de evaziune, la rândul lor, sunt caracteristice celor care decid să se retragă din joc: este În special cazul vagabonzilor, al drogaților, al cerșetorilor etc. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
teoriile Î), NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, POPOR, Suveranitate/suveranism Etc "E" Economie și culturătc "Economie și cultură" Dacă articularea dintre economie și cultură este de neocolit În științele organizării și ale administrării, ea tinde În schimb să-i treacă În rândurile „heterodocșilor” pe cercetătorii În domeniul științelor economice care Îi acordă atenție (Granier și Robert, coordonatori, 2002). Culturi de Întreprindere și contexte culturale În contextul mondializării, Întreprinderea-cetățean ă confruntată cu părțile sale interesate (acționari, parteneri, personal, clienți etc.), cu probleme de mediu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]