275 matches
-
cu ghilimele. Poate că șnurul roșu-alb, culori Cucuteniene, Înseamnă de fapt viața Împreună a bărbatului și femeii. Și aș merge mai departe, definind asta ca un fel de biocenoză, o relație dintre plantă, mai precis autotrofe, și animal, mai precis heterotrofe, așa, ca În Natură. Sau, printr’o imagine dragă mie, cei doi ar alcătui un lichen, În care autotrofa algă e bărbatul, iar heterotrofa ciupercă e femeia. Miau Atunci negrul, a treia culoare Cucuteniană, n’ar fi nimic altceva decât
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ca un fel de biocenoză, o relație dintre plantă, mai precis autotrofe, și animal, mai precis heterotrofe, așa, ca În Natură. Sau, printr’o imagine dragă mie, cei doi ar alcătui un lichen, În care autotrofa algă e bărbatul, iar heterotrofa ciupercă e femeia. Miau Atunci negrul, a treia culoare Cucuteniană, n’ar fi nimic altceva decât pământul, adică biotopul, Întregind astfel un ecosistem. Asta mai zic și eu ecologie, avant la lettre. Dreptu-i, Moti. Și mai adaug ceva, vânzând castraveți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
păstrată pentru sine e Împărțită „jum-jum“ Într’un ax care e jumătate tulpină, jumătate rădăcină. Despărțite, cu securea, de grădinar, mai puțin cele câteva plante pe care el le lasă pe la anul, de sămânță. Dar te-ai gândit și la heterotrofele solului, care și ele contribuie la viața verzei, nu Îndemnând-o la cumpătare, dar asigurându-i pentru la anul cele mai bune condiții - ei și urmașilor; adică debarasând-o de deșeuri, substanțele reducătoare eliberate În sol? Crezi că ele o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dar una care asigură primului condiții optime de mediu pe termen lung? Beneficiul amintit constă În faptul că și aici se instituie o relație Între un excedentar energetic, un „autotrof“, și un deficitar, un „heterotrof“, chiar dacă ambii aparțin de fapt heterotrofelor propriu-zise, animalelor de pildă. Și ajungem astfel la culturile mixte, de plante ori microorganisme, ambele cazuri caracterizate printr’o productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2. În cultură mixtă cu bacterii metanogene
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de vârf. Nu trebuie să neglijăm bacteriile autotrofe chemosintetizante care produc substanțe organice și energie prin descompunerea substanțelor minerale (Fe, C,N, S etc.). Putem considera că prin moartea primelor bacterii autotrofe s-au creat condițiile apariției și evoluției organismelor heterotrofe, care determină degradarea substanțelor organice și finalizarea marelui circuit din natură bio-geo chimic. În evoluția societății umane cunoașterea plantelor și a animalelor a devenit o necesitate legată de existență; folosirea acestora ca hrană, ca sursă de materii prime, ca auxiliari
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
este viu aparține la una dintre cele două mari categorii de organisme: autotrofele, care utilizează un substrat anorganic pe care-l transformă, cu ajutorul unei forme de energie primară, În cele din urmă solară, În substanță organică reducătoare, adică producătorii, și heterotrofele care, utilizând această substanță, generează energia de care au nevoie, adică consumatorii, eliberând produșii anorganici oxidați de care au nevoie autotrofele. Cititorul atent ar putea replica acum că am omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
omis ceea ce Îndeobște se consideră ca un al treilea segment al biocenozei, anume descompunătorii. De fapt aceștia, care consumă substanța organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două trepte succesive de consum, consumatorii și descompunătorii, ambele heterotrofe. Întrebarea care planează, sau cel puțin așa cred eu, e ce fel de relații există Între aceste categorii de organisme
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
organică redusă, produsă de autotrofe, dar neoxidată În totalitate de către consumatori, adică rezidiile și corpurile organismelor moarte, sunt Întotdeauna organisme heterotrofe. Mai precis, avem o singură treaptă de producție, autotrofele, și două trepte succesive de consum, consumatorii și descompunătorii, ambele heterotrofe. Întrebarea care planează, sau cel puțin așa cred eu, e ce fel de relații există Între aceste categorii de organisme, pentru că Îndeobște ele sunt considerate − așa cum am folosit și eu În terminologie − ca relații de la victimă la prădător: planta este
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acum vreo 600 milioane de ani, dar cu antecedente ce coboară până acum 1,5 miliarde de ani, a fost dictată de adaptarea la un mediu exterior modificat: de 1,7 miliarde de ani apăruse oxigenul − nociv pentru organismele monocelulare heterotrofe de până la el −, iar concentrația, ajunsă deja la o treime din cea actuală, creștea În permanență prin contribuția algelor. Fie și pentru a opune o suprafață mai mică exteriorului, mai multe celule s’au lipit unele de altele. Cam ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
ca să răscumpere rămășița poporului său...” Și un alt ciclu al biocenozei planetare va Începe, evident cu supremația plantei stimulate de oxidarea mediului indusă de acum și până atunci. S’ar putea spune că, așa cum o biocenoză supraviețuiește prin alternarea supremației heterotrofelor, respectiv autotrofelor, cuplată cu alternarea caracterului reducător, respectiv oxidant al mediului, biocenoza planetară supraviețuiește à la longue tot prin oscilații, mai ample, de sute de milioane de ani. Așa cum fiecare oscilație din cadrul biocenozei locale e Însoțită de dispariția unor indivizi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
distrugerea sau modificarea structurii chimice a substanței reducătoare, ambele fiind acțiuni oxidative, respectiv este vorba de o treabă făcută de unele organisme. Și, de aici, acel cititor poate intui Încă două aspecte: că acțiunea reparatoare, care este apanajul unor organisme heterotrofe, este posibilă doar În cadrul unei asociații de organisme, adică a biocenozei. Tot atât de evident, pentru simplul motiv că se desfășoară Într’o biocenoză, este faptul că această acțiune reparatoare decurge În paralel cu secreția substanței reducătoare de către plantă, Însă cu o
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
evoluată a plantelor. Și, odată precizat acest aspect, să analizăm relația plantă−microorganism În aceste două cazuri, de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
anume o algă și o ciupercă. Cu alte cuvinte, avem de a face cu o biocenoză, extrem de simplă, cu doar două componente. Mai mult, ambii parteneri sunt de fapt microorganisme, astfel Încât această biocenoză se reduce la o relație celulă autototrofă-celulă heterotrofă, Însă repetată de tot atâtea ori câte celule există În acea asociere. Și acum, pentru a putea merge mai departe, să facem apel la cele discutate În capitolul anterior, adică la asocierea pe care o realizează o plantă, prin rădăcinile
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei. Anume, dacă viul ar fi reprezentat exclusiv de plante, adică de autotrofe, el ar dispare În scurt timp, sufocat de biomasa produsă, de epuizarea bioxidului de carbon și a sărurilor minerale, de excesul oxigenului produs; dacă ar exista exclusiv heterotrofe, s’ar Întâmpla același lucru, adică dispariția viului, Însă prin epuizarea hranei, adică a biomasei, a oxigenului, dar și prin excesul de bioxid de carbon. Conform sensului evoluției care cerea, În condițiile schimbărilor survenite În mediu, perfecționarea acestor relații biocenotice
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
precum extremul nord, lichenii sunt singura bază trofică pentru tot ceea ce mișcă pe acolo: În primul rînd, turme Întregi de reni. Pentru licheni, avantajul obținut prin asociere este evident dacă luăm În considerare faptul că algele pot avea și nutriție heterotrofă, deci pot consuma și substanța de rezervă În dauna ciupercii, dar n’o fac. Asta ar Însemna, acolo, curată sinucidere. Caracterul de biocenoză internă al lichenilor face ca ei să poată popula, ca organism pionier, orice palmă de uscat nou
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
asociere, lichenii au o extraordinară stabilitate, iar relația internă Între autotrofie și heterotrofie va fi moștenită evolutiv de plantele superioare. Să nu ne mire faptul că rădăcina, care are În 48 mare același rol ca și ciuperca din licheni, e heterotrofă, iar partea aeriană, mai precis frunza, ca și alga lichenilor, e autotrofă. Caracterul de prototip În evoluție face Însă ca lichenii să fie deosebit de sensibili la factorii de mediu, odată ce aceștia ies din limitele normale. La fel ca și “urmașii
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acoperi 12 km2). Și, fiind impermeabilă, această peliculă separă apa de atmosferă Întrerupând relațiile dintre ele. Ca urmare, sunt afectate ambele segmente ale biocenozei ce populează apa. Autotrofele, adică plantele, vor suferi În curând de lipsa bioxidului de carbon, iar heterotrofele, adică animalele, de lipsa oxigenului. Biocenoza Își va reduce În consecință activitatea În mod drastic, până la nivelul micilor cantități 49 de bioxid de carbon și oxigen ce pot fi schimbate Între segmentele sale și care erau deja dizolvate În apă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
natură, ci doar În ecosisteme absolut artificiale, cum ar fi, de exemplu, un bioreactor ce produce penicilină. În natură Viața se manifestă În cadrul biocenozei. Biocenoza se constituie Întotdeauna, Într’un mediu dat, din specii care, indiferent că sunt autotrofe sau heterotrofe, au necesități redox apropiate de cel caracteristic mediului, potențialul redox al mediului fiind determinant. Acest potențial este menținut apoi, de Însăși activitatea biocenozei, oarecum constant, chiar dacă drept umare a unor oscilații În jurul acestei valori. Dacă o perturbare chimică intervine, mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
locale, și alcătuită din foarte multe specii, fapt ce-i conferă stabilitate, biosfera cuprinde tot doar două segmente sau tipuri de organisme: autotrofe, adică acelea care posedă posibilitatea de a se cupla la o sursă exterioară de energie - Soarele -, respectiv heterotrofele, adică acelea care, trăind pe seama primelor, le stimulează activitatea creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele mai bune În care să-și desfășoare activitatea. Paranteză: Sunt cunoscute În prezent cam 300 de mii de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
creând, prin consumul biomasei, un fel de vid și le pregătesc condițiile cele mai bune În care să-și desfășoare activitatea. Paranteză: Sunt cunoscute În prezent cam 300 de mii de specii autotrofe și vreo 1,2 milioane de specii heterotrofe; care ar fi rostul și semnificațiile acestei inegalități, vom discuta cu un alt prilej. Și atunci, putem simplifica Încă o dată, reducând fiecare grup de organisme la o specie, dar păstrând relația biocenotică dintre ele: un heterotrof și un autotrof ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un autotrof (planta) și un heterotrof (bacteria). Și tot trebuie să ne mai referim la licheni, pentru că ei au constituit o experiență reușită a naturii, care suportă proba timpului de mai bine de 500 de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de milioane de ani. Anume, celulele heterotrofe ale lichenului au rolul principal de asigurare a apei și sărurilor, iar celulele autotrofe de fotosinteză. Această specializare, celulară, a fost perfecționată de plantele superioare, care specializează organe și unde rădăcina este tot heterotrofă, iar frunza autotrofă. Și acum, putem explica de ce simbioza unei plante cu bacteriile fixatoare de azot se face Întotdeauna la nivelul rădăcinii. În fond, bacteria transformă azotul atmosferic În azot aminic pe care-l oferă plantei, iar planta Îi oferă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sediului acestei asociații În frunze. Însă, asociatul bacteriei, adică planta, constituie În același timp și biotopul, adică mediul. Pentru un heterotrof ca bacteria, mediul trebuie să fie reducător, iar planta poate asigura aceste condiții doar la nivelul rădăcinii, de asemenea heterotrofă. Caracterul biocenotic al relației plantă- bacterie fixatoare de azot Îi conferă o mare productivitate. Anume, În lipsa bacteriei, planta produce de multe ori doar un sfert și chiar mai puțin din semințe și acelea cu un conținut proteic scăzut. Dar asocierea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un organism autotrof, o plantă, care utilizând forme minerale ale elementelor amintite va forma substanțele organice reducătoare amintite mai Înainte. Ele, plantele, produc și un așa-zis deșeu, oxigenul, care Împreună cu plantele Însăși constituie hrana următoarelor organisme, de acum Înainte heterotrofe, de pe cerc - ierbivorele; ele, ierbivorele, vor sluji de hrană carnivorelor, care se vor mânca unele pe altele, până ce se va ajunge În punctul diametral opus de pe cerc. Tot acest lanț va folosi deșeul plantelor, oxigenul, și vor produce alt deșeu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
deșeul plantelor, oxigenul, și vor produce alt deșeu, bioxidul de carbon. Alt deșeu, excrețiile, Împreună cu organismele moarte, constituie hrana descompunătorilor, care le oxidează succesiv până la mineralizare, consumând și ele oxigen și producând același deșeu: bioxidul de carbon; acești descompunători, tot heterotrofe, acoperă restul cercului, până la plante. Acestea, plantele, se vor hrăni exact cu deșeurile rezultate: substanțele minerale și bioxidul de carbon. De reținut Însă că Viața, adică rotirea cercului, necesită sau Înseamnă energie. Aceasta e preluată de la Soare, de către autotrofe. Paranteză
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]