88 matches
-
una integratoare. Revenind la latura socială a paralelei, trebuie să subliniez că trăim prea puțin pentru a-i fi martori pe de-a Întregul. Într’o viață de om abia putem surprinde câteva schimbări de hegemonie Între “autotrof”, dreapta și “heterotrof”, stânga, centrul fiind mai mult virtual. Dacă ne Întregim viața cu istoria, putem găsi o tendință dinspre dreapta “autotrofă” spre stânga “heterotrofă”, exact ca În prima parte a oscilației anuale din naturalul iaz. O fi vorba, pe un termen cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
invers, ca decojirea de material a unei “scântei de divinitate”. Ca ultim argument, am pune o întrebare: Dacă un organism monocelular, precum amoeba de exemplu, este înzestrat cu tot ce este necesar pentru a trăi - și îndeplini rolul de organism heterotrof, în relație cu organismele autotrofe, de disipare energetică exercitată asupra fluctuației “inițiale”, Big Bang-ul -, de ce a fost nevoie de o întreagă evoluție, până la om și cine știe până unde? Din punct de vedere energetic, aceasta nu se justifică decât
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mai reducători decât proteinele. La plantele superioare nici nu poate fi vorba de asimilarea azotului aminic. Toate acestea pledează spre utilizarea de către alge a unui metabolism fotoautotrof, ca și plantele superioare, însă păstrând în rezervă și rudimente ale unui metabolism heterotrof, caracteristic strămoșilor/predecesorilor filogenetici, în special pentru situațiile în care fotosinteza nu poate avea loc sau devine (cantitativ) insuficientă. Ca urmare, este de așteptat ca valoarea optimă a rH-ului să fie mai reducătoare decât în cazul plantelor superioare, însă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
este mascat de o alcalinitate mai puternică. În ceea ce ne privește, considerăm că este vorba de coexistența ambelor tipuri de metabolism, cu preponderența firească a aceluia fotoautotrof. De altfel, însuși autorul pune în discuție - în finalul articolului - un posibil caracter heterotrof al metabolismului algal, posibil de stimulat prin adaosul de compuși mai complecși, în care caz funcția clorofilei capătă o importanță secundară [56]. Luând în considerare toate acestea rezultă că un control al proliferării algelor se poate realiza în același mod
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
consecutive a substratului, nu este abordabil în scopul enunțat de secțiunea de față. Condițiile necesar a fi îndeplinite sunt cu atât mai dificile cu cât algele sunt mai puțin specializate decât plantele superioare, ele având și posibilitatea abordării unui metabolism heterotrof; acest fapt împinge condițiile redox de mediu necesar a fi modulate spre domeniul extrem reducător, fapt ce pune sub semnul întrebării modularea rH-ului în massa apei de răcire (v. §3.2.3.1) ca metodă acceptabilă de combatere a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
procesele de coroziune aparțin mai multor categorii: autotrofe (alge, bacterii [16]) și heterotrofe (bacterii, protozoare, fungi (ciuperci), nematode [16], briozoare [78], crustacee [80, 81], moluște [81]), pe care le vom prezenta în continuare, analizând în același timp caracterul auto , respectiv heterotrof, ca și potențele lor corosive și tentând o clasificare, după părerea noastră mai rațională din unghiul de abordare a secțiunii de față, clasificare reprezentată de însăși structura §2.3.2.2. Din dorința de a imprima un caracter de generalitate
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
provoacă coroziunea conductelor metalice, în prezența sulfaților, la valori scăzute ale concentrației de oxigen liber [12], adică în condiții reducătoare. Necesitatea unor substanțe organice reduse, precum peptona, aminoacizii, alcoolii, glucoza, iar pentru unele specii chiar hidrogenul [16], pledează pentru caracterul heterotrof al acestor microorganisme, contrar părerii exprimate de [16] care le atribuie un caracter autotrof. La o analiză sumară, caracterul heterotrof al bacteriilor sulforeducătoare, deci necesitatea prezenței substanței organice în mediu, ar trebui să excludă prezența acestor bacterii în componența foulingului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Necesitatea unor substanțe organice reduse, precum peptona, aminoacizii, alcoolii, glucoza, iar pentru unele specii chiar hidrogenul [16], pledează pentru caracterul heterotrof al acestor microorganisme, contrar părerii exprimate de [16] care le atribuie un caracter autotrof. La o analiză sumară, caracterul heterotrof al bacteriilor sulforeducătoare, deci necesitatea prezenței substanței organice în mediu, ar trebui să excludă prezența acestor bacterii în componența foulingului biologic din cazul concret luat ca exemplu, unde nu există astfel de substanțe. Dar, aceste bacterii pot utiliza substanța organică
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ales în ceea ce privește constituirea foulingului biologic, și prezența altor clase de ciuperci. Aceste trei clase sunt: fungii imperfecți (mucegaiurile), Phycomycetae și Ascomycetae [16], ce aparțin încrengăturii Mycophyta [83]. Nu există nici un fel de dispută privind modul lor de nutriție, anume cel heterotrof [83]. Ca urmare, ciupercile necesită medii reducătoare și exercită un efect oxidativ asupra acestora. Heterotrofe fiind, ciupercile pot fi saprofite ori parazite. Aceasta înseamnă că primele profită de prezența în mediu a substanțelor organice reduse de origine exogenă ori consecutive
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mai oxidat, ceea ce le permite, chiar fără a îndeplini condiția de a fi autotrofe (deci iubitoare de medii oxidante), să poată suporta medii mai oxidante decât o pot face bacteriile. Ca urmare, ciupercile pot constitui o parte majoră a segmentului heterotrof al biocenozei foulingului biologic, în dauna bacteriilor, în toate situațiile în care mediul este oxidant, adică în cazul foulingului biologic exterior. În cazul concret, aceasta înseamnă/este găzduită de turnul de răcire. 2.3.2.2.1.3. Protozoarele Protozoarele
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biocenozei și reglator redox. Or, este cunoscut că biocenoza este mai productivă decât organismele constituiente independente, lipsite de integrare [96], ca o reflectare a principiului emergenței, dar rezultată în urma modulării redox complementare a mediului de către cele două segmente - autotrof, respectiv heterotrof - ale biocenozei (v. §2.3.2.3). Din acest punct de vedere, chiar paraziții sunt folositori [96] (biocenozei, deci efectului foulingogen). Animalele superioare, ca nematodele, insectele, moluștele etc., au și un rol indirect, anume acela de a stimula, prin consumul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în considerare faptul că ambele pot fi întâlnite și în sol [16]. Folosirea mediilor organice de către aceste bacterii este o situație conjuncturală [32]. Mai mult, unele specii, precum Thiobacillus thioparus, sunt inhibate de mediile organice, o situație paradoxală pentru un heterotrof, dar reacție tipică autotrofelor (v. §2.2.2.3.2). Caracterul autotrof al acestor bacterii poate fi discutat și în legătură cu un atribut specific acestui caracter, anume utilizarea, ca sursă de carbon pentru constituirea biomassei, a CO2 atmosferic, potențialitate menționată la
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
proporțională cu consumul de nutrienți, în acest caz substratul metalic, și cu efectul (corosiv) asupra acestuia. În aceeași idee amintim cazul lui Siderocapsa treubii [16], una dintre puținele mixotrofe care se asociază cu alge [16]; în această situație, ferobacteria este heterotroful, iar alga autotroful unei biocenoze, iar comentariul aferent îl repetă pe cel de mai sus. De regulă, ferobacteriile utilizează substraturi feroase; dar pot exista și situații caracterizate de utilizarea altor substraturi, similare, precum cele manganoase, chiar de către aceleași bacterii [16
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
și coroziunea biologice. 2.3.2.2.2.3. Lichenii Deși din punct de vedere sistematic sunt plasați într’o încrengătură, ei nu sunt propriu-zis specii, ci asociații a două organisme, un autotrof - algă unicelulară verde sau albastră - și un heterotrof - o ciupercă -, cu alte cuvinte prototipul unei biocenoze. Chiar dacă ciuperca face parte dintre acelea evoluate, macromicete - ascomicetă sau baziomicetă -, iar alga dintre acelea mai puțin evoluate, ele pot coexista, mai mult, pot crea - întrepătrunzându-se - un sistem care se deosebește
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
deci caracterizabilă prin valori mici ale rH-ului optim, este autotrofă, deci rH-ul optim nu poate fi oricât de mic; dimpotrivă, ciuperca evoluată este caracterizabilă și ea printr’un rH optim mare, dar nu oricât de mare, ca organism heterotrof; cele două antiteze din fiecare caz au ca rezultantă faptul că valorile rH-ului optim pentru fiecare partener lichenic sunt foarte apropiate. Lichenii sunt independenți de substrat, pe care-l folosesc doar ca suport mecanic. Aceasta este posibilă, căci ei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
O biocenoză conține - în cea mai simplă formă - trei funcții succesive ce alcătuiesc un ciclu închis din punct de vedere trofic (fig. 58): producătorul primar, consumatorul, descompunătorul. Organismele care îndeplinesc aceste funcții au un caracter autotrof în primul caz, respectiv heterotrof în celelalte două. Aceasta înseamnă că, pe baza substanțială a unui substrat adecvat, energia aferentă unei surse primare este transformată de producătorul primar într’o formă de energie accesibilă oricărui organism, anume în aceea chimică organică, folosită prin hrănire de către
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
astfel încât nu putem decât indica un contur al biocenozei, și acela foarte variabil, în funcție de condițiile de mediu (fig. 64), fapt la care mai contribuie și caracterele duble ale unor organisme. Anume, un același organism poate fi atât fotoautotrof cât și heterotrof, precum Euglena viridis; există bacterii sulfooxidante fotoautotrofe care folosesc oxidarea sulfului doar pentru obținerea electronilor necesari pentru reacții de reducere [32]; un același organism poate avea moduri diferite de nutriție, deci se cuplează la diferite niveluri trofice, în ontogenie (larva
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
direct oligoglucidele din hrana consumată și, indirect, prin intermediul unui microorganism simbiont, și poliglucidele, iar omnivorele utilizează atât hrană vegetală, fiind deci producători primari, cât și hrană animală, fiind deci consumatori). Îndeobște, în raport cu segmentul autotrof, dezvoltat cantitativ dar redus calitativ, segmentul heterotrof este de o diversitate debordantă (fig. 56); cantitativ, ea, biodiversitatea, se întinde însă doar atât cât îi permite primul segment al biocenozei. Este ușor de remarcat faptul că o biocenoză dată (cu un „volum“ anumit), exercită asupra substratului o „presiune
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sunt suficiente pentru ca pe sticlă să se formeze un biofilm alcătuit din coci, bacili și spirochete, iar în cazul unei încărcături organice mari a apei, și din bacterii filamentoase [105], cu toatele heterotrofe, fapt care confirmă cele arătate supra privind caracterul heterotrof al stratului adiacent substratului din biofilm. Aceasta, cu atât mai mult cu cât [106] arată că un alt heterotrof, Pseudomonas sp., crește de câteva ori mai repede pe sticlă decât altminteri; încă, Escherichia coli, alt heterotrof, poate fi cultivată doar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
unei încărcături organice mari a apei, și din bacterii filamentoase [105], cu toatele heterotrofe, fapt care confirmă cele arătate supra privind caracterul heterotrof al stratului adiacent substratului din biofilm. Aceasta, cu atât mai mult cu cât [106] arată că un alt heterotrof, Pseudomonas sp., crește de câteva ori mai repede pe sticlă decât altminteri; încă, Escherichia coli, alt heterotrof, poate fi cultivată doar pe medii care conțin ca suport mecanic perle din sticlă [85]. 2.3.3.1. Aspecte concretizante ale biocenozei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
arătate supra privind caracterul heterotrof al stratului adiacent substratului din biofilm. Aceasta, cu atât mai mult cu cât [106] arată că un alt heterotrof, Pseudomonas sp., crește de câteva ori mai repede pe sticlă decât altminteri; încă, Escherichia coli, alt heterotrof, poate fi cultivată doar pe medii care conțin ca suport mecanic perle din sticlă [85]. 2.3.3.1. Aspecte concretizante ale biocenozei foulingului biologic Sistemul de răcire, concretizat în turnul de răcire, utilajul deservit și circuitele de transport ale
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
abiotici, adesea activi doar asupra uneia dintre curbe (v. fig. 10)) în sensul creșterii curentului de coroziune. Aceasta pentru că segmentul autotrof al biocenozei, mai precis unul chemoautotrof, oxidează - deci consumă - fierul, obținând astfel electronii - sursa lui de energie -, iar acela heterotrof consumă hidrogen, pe care oxidându-l la H+ îl folosește de asemenea ca sursă de electroni. Exemplul folosit de [14], pentru particularizarea celor amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de heterotrof - și a unora ferooxidante - în calitate de autotrof
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sursa lui de energie -, iar acela heterotrof consumă hidrogen, pe care oxidându-l la H+ îl folosește de asemenea ca sursă de electroni. Exemplul folosit de [14], pentru particularizarea celor amintite acum în cazul prezenței unor bacterii sulfat reducătoare - în calitate de heterotrof - și a unora ferooxidante - în calitate de autotrof - este reluat de noi în figura 68, într’o discuție bazată pe logica biocenotică, mai precis a succesiunii trofice. La anod, fierul este ionizat de către chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
bazată pe logica biocenotică, mai precis a succesiunii trofice. La anod, fierul este ionizat de către chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic de electroni cât și prin consumul chimic de Fe2+ în reacția sa cu S2- eliberat de heterotroful din preajmă și prin trecerea sulfurii în hidroxid: La catod, hidrogenul este consumat de către heterotrof, evident prin oxidare la apă, având drept consecință reducerea unui sulfat - de Fe ori altceva - aflat în soluție la sulfură, sursa de S2- pentru consumul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
chemoautotrof: Procesul va fi stimulat atât prin consumul biologic de electroni cât și prin consumul chimic de Fe2+ în reacția sa cu S2- eliberat de heterotroful din preajmă și prin trecerea sulfurii în hidroxid: La catod, hidrogenul este consumat de către heterotrof, evident prin oxidare la apă, având drept consecință reducerea unui sulfat - de Fe ori altceva - aflat în soluție la sulfură, sursa de S2- pentru consumul Fe2+ de la anod. Procesul catodic este astfel stimulat, atât prin consumul biologic de H, cât
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]