78 matches
-
locul de legare a oxigenului este ocupat de apă, iar în soluții alcaline este ocupat de grupări hidroxil. Methemoglobinemia apare în următoarele circumstanțe: după expunerea hematiilor la substanțe toxice cum ar fi nitriți, coloranți anilinici și unele droguri oxidante; la heterozigoți (statusul homozigot este letal), varianta M de hemoglobină în care substituirea aminoacizilor afectează hemul, produce oxidarea fierului; la homozigoții cu deficiența reductazei NADH dependentă. Nivele de methemoglobină între 10-25% determină cianoză care, în mod obișnuit necesită tratament. La nivel de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
un individ cu grupa sanguină B poate moșteni antigenul B de la fiecare părinte sau un antigen B de la un părinte și 0 de la celălat părinte; astfel, persoana a cărui fenotip este B poate avea genotipul BB (homozigot) sau genotipul B0 (heterozigot). Când grupa sanguină a părinților este cunoscută se poate estima genotipul copilului. Când ambii părinți au grupa sanguină B, genotipul copilului poate fi BB (un antigen B de la fiecare părinte), B0 (un antigen B de la un părinte și 0 de la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a arătat că probandul era homozigot pentru mutația Pro63fsdelC în timp ce ambii părinți erau heterozigoți pentru aceasta. (36) Studiul întregii familii a arătat o prevalență ridicată a unei forme blânde de diabet, cu debut în tinerețe și cu transmitere dominantă, toți heterozigoți pentru mutația menționată. Șase membri ai acestei familii (glicemie medie à jeun 169 mg/dl) au prezentat o afectare severă a insulinosecreției în cursul unui clamp hiperglicemic. (9) La acești pacienți, diabetul devine, de regulă, manifest la o vârstă mai
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92252_a_92747]
-
mai rară de T1DM (sunt menționate doar câteva cazuri în literatură și doar în familii consangvine). Această formă ar fi tot condiționată genetic (cromzomul 2p12). De asemenea, există cazuri de PNDM în cazul purtătorilor homozigoți ai unor mutații asociate la heterozigoți cu DZ tip MODY. Este vorba de mutații ale genei glucokinazei (cromozom 7p13-15) [58] sau factorului IPF-1/PDX-1 (cromozomul 13q12) [86]. Tot în cadrul formelor rare de T1DM este inclus și diabetul ce apare în Sindromul Wolfram (asociează și atrofie optică
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/92231_a_92726]
-
1055-1059. Roubertoux, P.; Carlier, M., Génétique et comportements, Masson, Paris, 1976. Gemenii au același grad de inteligență? Inteligența și gradul de rudenie Încă din Antichitate, gemenii fascinează, datorită asemănării lor. Toată lumea știe că există două tipuri de gemeni, monozigoți și heterozigoți. Bebelușul se naște dintr-un embrion care, la rândul său, apare dintr-un ou (numit în biologie zigot) rezultat în urma fecundării ovulului mamei de către spermatozoidul tatălui, generând astfel 23 de cromozomi materni și 23 de cromozomi paterni, adică cei 46
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
defecte genetice, pentru a le depista la oameni. Apariția defectelor vizibile are loc când două gene defecte identice, provenite de la tată și mamă, se întâlnesc; astfel, 25% dintre copii vor fi bolnavi (homozigoți), 50% vor fi purtători de gene defecte (heterozigoți), iar 25% vor fi normali. Posibilitatea ca două gene defecte să se întâlnească și să provoace boli ereditare este cu atât mai mare cu cât părinții sunt rude mai apropiate și consanguinitatea este mai strânsă. Frate și soră vitregă care
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
mai diabetogen genotip (DQ2/DQ8) a oferit rezultate similare cu cele pentru genotipul DR3/DR4, lucru deloc surprinzător dacă avem în vedere fenomenul de linkage disequilibrium strâns între cele două tipuri de alele HLA DR și DQ. Astfel, frecvența genotipului heterozigot HLA DQ2/DQ8 a fost semnificativ mai mare la probanzii diabetici (25,94%) comparativ cu lotul de nediabetici (6,25%). Ca și în cazul genotipului HLA DR3/DR4, procentul este însă mai mic față de alte populații caucaziene, unde acesta se
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
de neafectați. Se remarcă frecvența semnificativ mai mare a genotipurilor homozigote -23 Hph AA (85,85%) și +1127 Pst CC (90,09%) la diabetici comparativ cu subiecții neafectați (71,51% respectiv 77,76%) (fig. 10.11). Apariția alelei T (fie heterozigoți AT/CT fie homozigoți TT) conferă protecție, dovedită prin ponderea mai mare a prevalenței acestor genotipuri la subiecții neafectați comparativ cu probanzii diabetici. De exemplu, pentru genotipul homozigot -23 HphI T/T, frecvența sa este de 2,21% la lotul
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
alte alele diabetogene (în special ale IDDM1), am analizat transmiterea acestor alele la probanzii diabetici împărțiți pe subloturi în funcție de tipurile HLA DR. Rezultatele au indicat o transmitere semnificativ crescută a alelei 469 E la probanzii diabetici homozigoți DR4/DR4 sau heterozigoți DR4/DRX (unde DRX este o alelă diferită de DR4 și DR3) - transmitere 75,47%, p* < 0,01. Pentru probanzii diabetici DRX/DRX, DR3/DRX și DR3/4 transmiterea alelei 469 E a fost crescută dar nesemnificativ după corecția valorii
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91985_a_92480]
-
de DZ tip 1 (sunt menționate doar câteva cazuri în literatura și doar în familii consangvine). Această formă ar fi tot condiționată genetic (cromzomul 2p12). De asemenea, există cazuri de PNDM în cazul purtătorilor homozigoți ai unor mutații asociate la heterozigoți cu DZ tip MODY. Este vorba de mutații ale genei glucokinazei (cromozom 7p13-15) (Njolstad et al., 2001) sau factorului IPF-1/PDX-1 (cromozomul 13q12) (Wright et al., 1993). Tot în cadrul formelor rare de DZ tip 1 este inclus și diabetul ce
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91978_a_92473]
-
că boala polichistică renală a adultului (ADPKD) este o boală ereditară cu transmitere autosomal dominantă și penetranță 2 dependentă de vârstă. Acest mod de transmitere este susținut de următoarele criterii (5) (fig. 3.1): (a) indivizii afectați sunt de obicei heterozigoți (cu genotipul An), deci boala va fi produsă de prezența unei singure gene mutante (A) (din perechea de gene alele), cealaltă (n) fiind normală; (b) orice persoană bolnavă va avea unul din părinți afectat; deci boala este prezentă în fiecare
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
realizării de serii polialele, prin mutație recurentă. Diferențele în antigenicitatea alotipică a imunoglobulinelor se transmit ereditar, după modelul mendelian. Ca și în alte sisteme alelice, și în acest sistem al antigenicității alotipice a imunoglobulinelor, indivizii umani pot fi homozigoți și heterozigoți. În condiția heterozigotă alelele constituente ale genotipului diploid se manifestă în egală măsură, manifestând raport de codominanță. De exemplu, alotipurile b4b5 din catenele L ale imunoglobulinelor de iepure, se pot exprima astfel: un organism homozigot b4 b4 sau b5b5 exprimă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diploid se manifestă în egală măsură, manifestând raport de codominanță. De exemplu, alotipurile b4b5 din catenele L ale imunoglobulinelor de iepure, se pot exprima astfel: un organism homozigot b4 b4 sau b5b5 exprimă alotipul b4, respectiv alotipul b5, pe când genotipul heterozigot b4b5, rezultat în descendența genitorilor b4b4 și b5b5, va exprima markerul b4, pe o fracție a moleculelor Ig și markerul b5 , pe restul moleculelor Ig, ceea ce reprezintă realizarea raportului de codominanță dintre b4 și b5 și totodată funcționarea mecanismului de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
donator permite să se stabilească dacă există compatibilitate între aceștia. Există și alternativa metodologică a analizei heteroduplex-ului în cadrul căreia monocatenele ADN de la donor și de la primitor sunt supuse procedurii de renaturare, după care se efectuează electroforeza. Monocatenele provenite de la un heterozigot renaturat A-A’ și a-a’ în care literele A și A’, respectiv a și a’ reprezintă catenele complementare ale ADN purtător al unei alele, respectiv al celeilalte alele, se vor asocia, spre a realiza homoduplexuri (A-A’ și respectiv
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
normale, utilizând electroforeza zonală Tiselius, autorii au stabilit că „rezultatele indicau că există o diferență semnificativă între mobilitățile electroforetice ale hemoglobinei ce provenea din eritrocite ale indivizilor normali și ale hemoglobinei celor cu anemie falciformă” (Pauling și colab., 1949). La heterozigoți, aproximativ 25-40% din hemoglobină este asemănătoare cu cea identificată la persoanele cu anemie falciformă - manifestă, restul de 60-75% fiind de tip normal. Rezultatul era compatibil cu datele genetice, potrivit cărora anemia falciformă era caracteristică stării homozigote a genei hemoglobinei anormale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
restul de 60-75% fiind de tip normal. Rezultatul era compatibil cu datele genetice, potrivit cărora anemia falciformă era caracteristică stării homozigote a genei hemoglobinei anormale, pentru care purtătorii caracterului de celulă falciformă la concentrație scăzută de oxigen (caracterul sickling) erau heterozigoți. Textul original redă această concluzie astfel: „Această investigație relevă în consecință, un caz clar de modificare produsă într-o moleculă proteinică de o schimbare alelică într-o singură genă implicată în sinteză”. Această concluzie a fost formulată în anul 1949
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
având o durată medie de viață obișnuită, caracteristică mediei populației. Eritrocitele lor conțin deopotrivă HbA și HbS și au o durată de viață normală, ca și eritrocitele persoanelor homozigote normale (HbA HbA). In vivo, fenomenul de drepanocitoză (eritrocite falciforme) la heterozigoți apare numai în condiții de hipoxie severă, cum ar fi cele de la altitudini de peste 3000 m. Dacă alături de HbS există, la unii pacienți suferinzi de anemie falciformă și HbF, hemoglobina fetală reduce vâscozitatea și cristalizarea HbS, ameliorând până la anulare simptomele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genei anemiei falciforme (HbS), ceea ce ar face ca, pe termen lung, gena HbS să poată fi eliminată complet din genofondul populației. Dar, în populațiile bântuite de malarie, frecvența genei „rele” a HbS rămâne neașteptat de ridicată, aceasta fiind perpetuată prin heterozigoți. Ea realizează, contrar tuturor probabilităților, o frecvență înaltă, tocmai datorită avantajului adaptativ pe care gena „rea” îl conferă purtătorului (heterozigotului) față de agentul malariei, protozoarul Plasmodium falciparum, care nu- și poate desfășura ciclul de viață în eritrocitele persoanelor homozigote (HbS HbS
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
hemoglobinice, unele neutrale, altele deosebit de grave, chiar incompatibile cu viața,. Anemia cu celule falciforme este prezentă la homozigoții HbS HbS care produc exclusiv hemoglobina S, heterozigoții HbA HbS fiind aparent normali din punct de vedere fenotipic. Electroforeza hemoglobinei prelevată de la heterozigoți relevă existența în sângele lor a două tipuri de hemoglobină desemnată HbA (normală) și HbS (care induce forma de seceră a eritrocitului) în proporții inegale, cu mult în favoarea HbA, respectiv 60% HbA și 40% HbS. În condiții experimentale, de reducere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
HbS). După alte interpretări, în acest caz funcționează un mecanism în care anemia falciformă se transmite recesiv, dar fenomenul sickling ce apare la nivelul heterozigotului se manifestă dominant, deoarece el este manifest atât la homozigoți (HbS HbS) cât și la heterozigoți (HbA HbS). Producerea în același organism heterozigot, a hemoglobinei normale HbA (α2Aβ2A) și a hemoglobinei anormale HbS (α2Aβ2S) în care însă catena α este normală la ambele tipuri de hemoglobină, pe când catena β este modificată în proporție de până la 40
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferiților loci genici, în cursul dezvoltării embrionare și fetale (Gelehrter și Collins, 1990). În diferitele populații umane se înregistrează cu o frecvență mai mare sau mai mică anumite mutații ale genele β-globinice (tabelul 16.4). În aceste populații se înregistrează heterozigoți (purtători) de mutații β -talasemice. Deoarece în anumite populații asemenea mutații au o frecvență mare, prin screening-ul lor se pot elabora programe preventive de diagnostic spre estimarea riscului de boală (Antonarakis și colab., 1985). După datele OMS, aproape 275 milioane
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
β -talasemice. Deoarece în anumite populații asemenea mutații au o frecvență mare, prin screening-ul lor se pot elabora programe preventive de diagnostic spre estimarea riscului de boală (Antonarakis și colab., 1985). După datele OMS, aproape 275 milioane de oameni sunt heterozigoți aparent sănătoși, dar purtători de gene mutante ale globinelor, cei mai mulți datorită mutațiilor β-talasemice (peste 60 milioane, în Asia) sau α0 -talasemice (30 milioane, în Asia), HbE/β-talasemici (peste 84 milioane, în Asia) și pentru anemia falciformă (aproximativ 50 milioane, în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sunt dispuse cele două gene α 1 și α2. În aceste condiții pot fi identificate trei genotipuri posibile, unul homozigot normal (14,5 kb / 14,5 kb), unul dublu mutant - homozigot (10,0 kb / 10,0 kb) și al treilea heterozigot (14,5 kb / 10,0 kb), așa cum se vede în figura 16.26.3. Evidențierea unei mutații în genele pentru globine se poate realiza în mod indirect, prin aplicarea metodei de analiză RFLP (Restriction Fragment Length Polymorphism) adică a analizei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
kb și altul de 6 kb. Mutația însă anulează situsul de recunoaștere al enzimei de restricție, astfel că în urma acțiunii acesteia rezultă un fragment de ADN de 13 kb. În asemenea condiții sunt generate trei genotipuri: normal homozigot (7kb/7kb), heterozigot (7kb/13kb) și mutant homozigot sau dublu mutant (13kb/13kb). Modelul Southern blot va evidenția cele trei genotipuri diferite (α/α, α/− și dublu mutant −/−) în cazul deleției și în cazul mutației punctiforme care anulează situsul de restricție, prin modele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
restrictazei este prezentă într-un fragment de ADN de 1,15 kb. Cum mutația elimină situsul de restricție Dde aflat în mijlocul fragmentului, va fi generat un fragment mai lung, de 1,35 kb, rezultând trei genotipuri posibile: homozigot normal (βAβA), heterozigot (βAβS) și homozigot mutant (βSβS) așa cum se prezintă în figura 16.28. În figura 16.28 B se prezintă profilul electroforetic rezultat prin aplicarea Southern blotting-ului fragmentelor de restricție rezultate în urma acțiunii enzimei de restricție Dde I, prin care se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]