253 matches
-
generație matusalemică umana ar trai 525 de ani. Distractiv, mai ales dacă mergi cu prezumțiile comparative mai departe. Mă abțin, altfel aș putea fi considerat fluturist, dar trebuie să adaug că, în Mariposa Monarca Reserve, generația matusalemică nu cred că hibernează ca ursul polar, ci adunați cu miile, pe ramurile coniferelor, fluturii stau într-o interacțiune de transmitere de informații numai de ei înțeleasă și poate chiar meditează, în felul lor. În Mexico, vechii azteci și mayași au avut un cult
NATURA ŞI FASCINAŢIILE EI GENETICE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Natura_si_fascinatiile_ei_genetice.html [Corola-blog/BlogPost/367003_a_368332]
-
după nori, cald sau frig, o nouă șansă înaintea vântului australian. Dependența de lucru mecanic, paletele înalte și albe, îndârjite și demne, un inaccesibil calcul artificial, dar corect - deducere a pragmaticului suveran. Cele două medii arătau indecis, mă gândeam să hibernez pentru a mă putea întoarce oricând la foaia de hârtie, să exist la transparență dintre ele, ca și cum aș păcăli incidența și legile fizicii, cu scopul de a putea salva trecutul, ca timp fără istorie, o unitate indivizibila și incolora. Și
ULTIMUL TARAM AL FERICIRII de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ultimul_taram_al_fericirii.html [Corola-blog/BlogPost/366669_a_367998]
-
din mâna, nu puteam să clipesc măcar. Așa cum se spune în povești, timpul stătea pe loc, fiindcă eu știam, prin propria mea voință, să îl păstrez doar pentru mine. De altfel ce importanță mai avea călătoria din moment ce și aici iarna hiberna prin ea însăși, uitînd că era flămândă? Aș fi putut să mă apropii mai mult de sobă, să îi simt fierbințeala în buze, dar încă se mai zăreau literele și m-aș fi dat de gol în fața gazdelor. Volumul de
DINCOLO DE CEI PATRU POLI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1429918139.html [Corola-blog/BlogPost/369834_a_371163]
-
în noapte. ........................................................ Ograda este mai mereu deșartă, Doar vrăbiiile se mai iau la ceartă; Azor nu are cui să-și spună oful, Stă în coteț făcând pe filozoful. Doar plutele-n adâncă plecăciune Mai speră reînviere și minune: Scheletele amorțite - hibernează, Dar soare, ploaie, frunze verzi visează. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Troienele de-atunci / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 327, Anul I, 23 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
TROIENELE DE-ATUNCI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Troienele_de_atunci.html [Corola-blog/BlogPost/358922_a_360251]
-
pereții tăi; Dar bezna fermentează-alchimic Pe parbrizul sorții ce refuză A porni ștergătoarele. Te consumă! Acolo, timpul și-ascute coasa Secerând șoapte nenăscute Ori priviri risipite pe podea... N-ajung la tine! Iei pipa și inspiri adânc, Pereții se-ngustează, hibernează Atrofiați, închistați.... Fereastra mea-ți întinde mâini Ce se preschimbă-n păsări negrăite - Făpturi ale Raiului, pline de Duh Sfânt, Care coboară spre tine, în vrie. Între pereții conștiinței tale Sunt dezlănțuite particule De aur monoatomic, irizat. Te luminezi! Referință
FEREASTRĂ CĂTRE TINE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fereastra_catre_tine_mihaela_oancea_1389014940.html [Corola-blog/BlogPost/353756_a_355085]
-
culoare, verde-i primăvara când glia prinde viață, și este galben vara când soarele-l răsfață. Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare... Secătuit de vlagă îl află mândra iarnă și-i învelește trupul în stratul de zăpadă. Pământul hibernează, profund se odihnește, în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește. Perpetua-i existență protejată e de soare, de lună, în timp de noapte, și stele strălucitoare. Luceafărul dimineții îi trimite a lui rază să-i trezească muritorii ce
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
-a lui culoare,verde-i primăvara când glia prinde viață,și este galben vara când soarele-l răsfață.Toamna, arama frunzei îi dă a ei culoare...Secătuit de vlagă îl află mândra iarnăși-i învelește trupul în stratul de zăpadă.Pământul hibernează, profund se odihnește,în trup îi fierbe lava și inima-i zvâcnește.Perpetua-i existență protejată e de soare,de lună, în timp de noapte, și stele strălucitoare.Luceafărul dimineții îi trimite a lui razăsă-i trezească muritorii ce încă profund
CÂRDEI MARIANA by http://confluente.ro/articole/c%C3%A2rdei_mariana/canal [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
căi accesibile pentru regăsirea esenței umane. Infinite, dar fragmentare sunt adevărurile “ascunse” în trecerea tipului și-n taina fiecărui anotimp. Iarna este motiv de întristare pentru sufletu-i golit de “priviri”: „ voi migra din nou în peștera ascetă // unde visurile hibernează // și clipele ning doar zăpezi gri // doar zăpezi gri”( migrație). Toamna este asemenea unei oglinzi adumbrite ( mult prea des) de susceptibilitate și tristețe. Peisajul este prezentat în culori șterse, lipsite de luminozitate. Stări străvezii, învăluite de tonuri pale... sunt redate
CRONICĂ REALIZATĂ ( DE VALENTINA BECART) VOLUMULUI “RĂNITĂ, UMBRA MEA”, AUTOR, GEORGE IONIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_valentina_becar_valentina_becart_1329253541.html [Corola-blog/BlogPost/356300_a_357629]
-
atmosferei mai curate din zona de munte în care ne aflăm și datorită magiei Crăciunului. Venisem aici cu oarecare teamă de urși despre care aflasem că bântuie în zonă. Treptat frica îmi dispare, este iarnă și sper ca ei să hiberneze, spiritul Crăciunului este aproape și sper să ne protejeze. Mai în glumă, mai în serios mă gândesc că nu ar fi rău totuși să le dedic câteva versuri, poate îi îmbunez, poate reușesc într-un fel să îi exorcizez: „Te
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1458989816.html [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
Te revăd cum la scoala, îmi iei apărarea, cauza mi-o pledezi. Când e vorba de mine, nu ești imparțial. Nu, eu nu învârt măsuțe, dar te invoc, și - adesea, din păcate,nu apari. Atunci, încet,mă retrag în carapace.Hibernând, aștept să vină primăvară cu zorii ei frumoși, ca să te invoc din nou. Și răbdarea nu mi-o pierd . Aștept să țâșnească și alte amintiri din adâncul sufletului meu îndoliat. Mon père, țoi, chevalier Mon père,țoi, chevalier sans peur
MON PERE,TOI,CHEVALIER SANS PEUR- VERSION BILINGUE FRANÇAISE-ROUMAINE de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1453241530.html [Corola-blog/BlogPost/340281_a_341610]
-
Toate Articolele Autorului URSUL ȘI MIEREA Despre trecutul său de urs Nu are de ce să-i fie teama, Nimic nu are de ascuns, Doar amintirile îl cheamă. E foarte bine că visează, La trecut. Pentru prezent? E iarnă, dar nu hibernează, La mersul vieții chiar atent! Unii îi mai tulbură bârlogul, Și nu vor să-l lase în pace, Chiar de va veni prologul, Asta-i viața, n-ai ce face! Nu își suge nici o labă, Dar consumă multă miere, Cum
URSUL ŞI MIEREA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ursul_si_mierea_mihai_leonte_1342585041.html [Corola-blog/BlogPost/366784_a_368113]
-
cunoscută mai ales în zonele deluroase și sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor. A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că șerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulți la un loc, se încolăcesc și produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor. Potrivit altor tradiții
Înălțarea Sfintei Cruci. Ce NU trebuie să mănânci în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101828_a_103120]
-
anul 2006 se încearcă în Saxonia repopularea cu popândăi. Popândăul sapă două tipuri de galerii subterane, unul pe care îl sapă tot timpul anului, în el se ascund în anotimpul cald și unul săpat pentru sezonul rece, de iarnă, unde hibernează, nasc și cresc puii. Tunelul lor este compartimentat, el are o ieșire principală și mai multe ieșiri laterale. Hrana popândăilor este mai ales de natură vegetală, ea constă din semințe, rădăcini, tuberculi și bulbi de plante. Popândăii se mai hrănesc
Spermophilus () [Corola-website/Science/329785_a_331114]
-
Noaptea este foarte activ iar ziua doarme atârnat cu capul în jos. Membrele anterioare sunt aripi. Dinții sunt ca la cârtiță. Femela naște un pui care are ochii închiși și nu are păr. El este hrănit cu lapte iar iarna hibernează (de exemplu în poduri sau peșteri). Prin sensibilitatea la poluare și prin nutriția diversificată, liliecii sunt considerați indicatori ecologici. Într-un articol publicat în decembrie 2011, se arată că, în galeriile de la Roșia Montană și în sat, față de cele 9
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
liziera pădurilor și în rariști, pe marginea culturilor și chiar în interiorul lor; mai rar în regiunile pietroase. Adesea țâșnește pe lângă picioarele călătorului care străbate coamele dealurilor îmbrăcate cu pelin și euforbii, ascunzându-se în găuri de greieri și în crăpături. Hibernează îngropată în pământ din octombrie sau chiar noiembrie până în aprilie. Este diurnă, indivizii fiind activi între orele 9-17. Se hrănește cu insecte (ortoptere, diptere, heteroptere, coleoptere, larve de lepidoptere), păianjeni, miriapode, furnici. Are numeroși dușmani, mai ales păsările răpitoare, de
Șopârlă de iarbă () [Corola-website/Science/333998_a_335327]
-
ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua ursului. Acum se stabilește prognoza pe 40 de zile. Se zice ca în această zi iese ursul din bârlog. Dacă e vreme însorită el își vede umbra și va reintra la hibernat deoarece iarna va mai ține încă 40 de zile. In cazul în care este înnorat, nu-și va vedea umbra și nu va mai intra în bârlog deoarece va începe primăvara. Tot în luna februarie la „sfinți”, dacă bate vântul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fisurile și rigole solului și în scorburile arborilor. În stepa virgină înțelenită se întâlnesc până la trei exemplare la 3-5 km lineari sau 0,4-12 exemplare/hectar. Populațiile acestor șerpi sunt într-un declin dramatic datorită desțelenirii pe scară largă. Iarna hibernează. Apare după hibernare prin aprilie, fiind activ până în septembrie sau octombrie în diferite părți ale arealului. Evită soarele puternic. Primăvara și toamna este activ în tot cursul zilei, iar în verile calde dimineața și seara, ascunzându-se pe la mijlocul zilei în
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
este un fel de preludiu al cărții din 1992 " Foc în adânc", acțiunea desfășurându-se cu douăzeci de mii de ani înainte. Titlul este adus în discuție de unul dintre personajele principale, ca referire la obiceiul speciei sale de a hiberna și la vastitatea spațiului. Acțiunea începe cu descoperirea unei speci extraterestre inteligente pe o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar
Adâncurile cerului () [Corola-website/Science/321225_a_322554]
-
vastitatea spațiului. Acțiunea începe cu descoperirea unei speci extraterestre inteligente pe o planetă aflată pe orbită în jurul unei stele fluctuante care, timp de 215 ani din 250, nu emite aproape deloc energie. În timpul acestei perioade planeta îngheață, iar fauna sa hibernează. Locuitorii planetei, numiți de oameni "păianjeni" din cauza asemănării lor cu arahnidele, au atins un nivel de dezvoltare tehnologică similar omenirii de la începutul secolului XX, deși oamenii cred că au fost, demult, capabili de zboruri cosmice. Dacă acest lucru se dovedește
Adâncurile cerului () [Corola-website/Science/321225_a_322554]
-
decât cea de vară. Când sunt în pericol marmotele emit șuierături puternice și se retrag în galerii. Sunt animale puțin sprintene, greoaie, cu sărituri scurte. În timpul mersului îndepărtează membrele, lăsând impresia că se clatină. Trăiesc în colonii sau sunt solitare. Hibernează în sezonul rece. Hrana este de natură vegetală, graminee, buruieni, rădăcini nu numai în stare verde, ci și uscată. Ocazional consumă și insecte. Își aleg loc pentru galerii aproape de sursa de hrană pentru ca la nevoie să se poată refugia în
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
cea de vară, iar orificiile de acces sunt închise cu pământ și pietre înainte ca marmota să intre în hibernare. Galeriile de iarnă converg spre un cuib (camera de iernare) care atinge 1 m diametru, căptușit cu ierburi uscate. Marmota hibernează 5 luni și jumătate. Toamna ea mănâncă enorm de mult pentru a-și constitui rezervele de grăsime care îi vor permite să supraviețuiască. Pentru a nu-și arde rezervele prea repede, ea trăiește „la ralanti”. Temperatura corporală scade la 7
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
se trec prin apă, peretele din partea dreaptă dispare în întuneric. Este Sală Minunilor, un gol imens de 56/92 m și o înălțime record de . Ea adăpostește un depozit de 60 vagoane de chiropterit. Aici, ca și în restul peșterii, hibernează cele mai mari colonii de lilieci din Europa. Tavanul acestei săli este plin de stalactite excentrice, anemolite lungi de până la . Revenind la galeria activă, în amonte, se escaladează Baricada Mare după care galeria se îngustează și devine mai usor accesibilă
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
și la viața în apropierea așezărilor omenești. Excepțional poate fi găsit și în scorburile arborilor. Vara formează colonii de peste 100 exemplare, căutând locuri răcoroase, iar iarna se adună în grupuri mai mici, la adăpost, prin podurile locuințelor și în peșteri. Hibernează din septembrie până în mai, la temperaturi cuprinse între -4°C și 10°C. Zborul este rapid și neregulat, cu bătăi dese din aripi. În timpul zborului ține gura închisă emițând ultrasunet prin nări cu care detectează obiectele, își găsește drumul, hrana
Liliac mic cu potcoavă () [Corola-website/Science/333723_a_335052]
-
considerabilă. În sudul Crimeei se întâlnesc în medie 1 exemplar pe 2 km lineari; în nordul Daghestanului - 3-4 șerpi pe 1 km linear, iar în sudul Armeniei - în medie 1 exemplar pe 3 km lineari. Șarpele rău în sezonul rece hibernează în galeriile rozătoarelor și alte adăposturi din pământ. Hibernarea durează aproximativ jumate de an (de la jumătatea lui septembrie - începutul lui octombrie până în martie-aprilie). Pentru hibernare uneori se adună în același loc până la zece sau mai mulți indivizi. Din adăposturile de
Șarpele rău () [Corola-website/Science/333912_a_335241]
-
o eră a viitorului. Acolo sunt șocați să găsească o lume distrusă, cu rămășițele unei tehnologii avansate. La o cercetare mai îndeaproape a unui calculator ei descoperă o înregistrare a distrugerii suprafeței pământului, pricinuită de o creatură numită „Lavos”, care hibernase în adîncurile pământului până în 1999 d.Hr. Hotărâți să îl oprească pe Lavos înainte ca el să distrugă lumea, grupul recrutează un robot din viitor numit „Robo” și folosind o altă „poartă a timpului” ajung la Sfârșitul Timpului, unde un
Chrono Trigger () [Corola-website/Science/306521_a_307850]