494 matches
-
formulare a unei idei care, de altfel, este foarte limpede, aceea a hibridării mai multor elemente (care se opun unele altora) în vârtejul evenimentelor din decembrie 1989. * Martyn Rady (Romania in Turmoil. A Contemporary History, 1992) nu afirmă limpede teza hibridării revoluției cu o lovitură de stat, ci mai mult o sugerează. Faptul că autorul recapitulează destul de minuțios comploturile dinainte de 1989 pledează, însă, pentru ideea că Rady acceptă amestecul unui puci în revolta românească. Autorul discută două tendințe de opoziție incipientă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
evidențiază Ion Mihai Pacepa, fost șef la Securității, care a cerut azil politic în SUA la sfârșitul anilor ’70, și Silviu Brucan). Devine deja evident faptul că Pavel Coruț este un adept mai degrabă al teoriei conspirației decât al tezei hibridării revoluției cu o lovitură de stat; însă pedalează totuși pe teza cocteilului, dorind să plaseze o marjă de siguranță între teoriile sale și opinia publică (temător că aceasta ar fi indignată dacă autorul ar nega revolta, circumscriind-o total comploturilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost generalul Ștefan Gușe. Nu este greu de înțeles că Pavel Coruț reprezintă punctul de vedere al Securității - și nu al oricărei grupări, ci al facțiunii ultranaționaliste și ceaușiste (cea mai lezată de evenimentele din decembrie 1989). Autorul susține teoria hibridării revoluției cu o lovitură de stat doar în mod formal, credința sa fiind, de fapt, similară cu a lui Ceaușescu, după care România era atacată și invadată, în decembrie 1989, de „agenturi străine”, sprijinite din interior de trădători autohtoni (pro-moscoviți
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
După sentimentul de imensă ușurare, speranță și entuziasm de la început, deziluzia a fost cumplit de dureroasă, adăugându-se șocului emoțional pe care îl suferise deja populația” (p. 299). * Nestor Rateș (România - revoluția încâlcită, 1999) pedalează în cartea sa pe teoria hibridării revoltei populare (răscoală violentă, cum o numește) cu o preluare a puterii de către foști comuniști anticeaușiști. Autorul creditează revolta spontană (fără imixtiuni), pe care o vede, însă, a fi fost secondată din mers de o conspirație adusă la zi a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
rănirea tinerilor din Piața Libertății fiind generate de o prostie criminală: „Răspunsul la niște strigăte cu muniție de război este o prostie criminală” (p. 45). În loc de încheieretc " În loc de încheiere" Opinia mea despre evenimentele din decembrie 1989 se înscrie în teoria hibridării revoluției cu o camuflată lovitură de stat urgentată de împrejurări, catalizată de un accept extern al Marilor Puteri, în cea din urmă fiind implicate grupuri de putere alcătuite din comuniști anticeaușiști (cu filiere de sprijin în Armată și Securitate) care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
teologii nu reușeau să afle cum Dumnezeu putea fi drept și milostiv În același timp. Mulți părinți propun obiective contradictorii pentru copiii lor: doresc ca aceștia să fie În același timp egoiști și corecți, porumbei și păsări de pradă, iar această hibridare e o treabă destul de grea. García Márquez a trebuit să-și modifice planurile când avea deja terminată prima variantă a romanului Toamna patriarhului, pentru că se Încăpățâna să creeze o narațiune În stil impersonal, scrisă Însă la persoana Întâi; Miller, Galanter
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
a o păstra chiar contextele ideologice (e cazul postmodernismului). În fața lui, parodia însăși, deși operează prin anumiți indici care ne permit catalogarea sa drept un gen de sine stătător, tinde să-și piardă, în secolul XXI și din pricina prea complexelor hibridări, individualitatea. Secțiunea introductivă a lucrării, "Parodie romanescă vs. roman parodic?", explică preferința noastră pentru anumite moduri de înțelegere a parodiei și ne motivează opțiunea pentru praxisul romanului. Cele trei capitole care urmează ("Parodia literară în Antichitate. Evoluția formelor epice și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lectură și astfel să fie împrăștiate prejudecățile literare. "Descoperirea bunului-gust al prostului-gust poate fi o eliberare"322, avea să noteze Susan Sontag, observând că parodia practică de fapt o eliberare de sub tirania modelelor prin râs. În imediată descendență se situează hibridarea, contaminarea între genurile literare pe care se bazează atât parodia, care o practică la nivel formal, ajungând uneori la performanța apariției unor noi specii, cât și postmodernismul, atunci când pune accentul pe eterogenitatea codurilor. Până și critica ajunge să se numească
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
asta fiindcă n-a înțeles niciodată grozăvia antitezei monstruoase dintre comunism și naționalism. Nedesprins de comunism, naționalismul rămâne o formă de imitație a internaționalismului moscovit. Ceaușescu voia să creeze neapărat o struțo-cămilă, deși Dimitrie Cantemir avertizase asupra unor astfel de hibridări grotești. Va trebui într-o zi să se demonstreze ce personalitate tragică a fost Nicolae Ceaușescu, demnă de dramele shakespeariene. În anul de grație 1978, el avea deja un avertisment uriaș: exilarea lui Paul Goma la Paris, la finele anului
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cel care spusese premonițios în Împărat și Proletar: Ei brațul tău înarmă, ca să lovești în tine Și pe voi contra voastră la luptă ei vă mân. Iată esența "reeducării comuniste" a poporului român, începând cu 1944 și până la 1989: realizarea hibridării culturale și etnice de care se temea Mircea Eliade în 1953. Acum lucrurile erau coapte pentru saltul stadial al comunismului din doctrina kaghebistă a lui Valter Roman și Iuri Andropov. Dubla natură a "revoluției din decembrie": națională, prin revolta populației
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ale mercantilizării, în formidabila sa transformare în stil de viață-divertisment, în sistem de tip „lejer”, în produs de consum generator de satisfacții. Continuând să segmenteze piața, să diversifice oferta, să lanseze noi produse, să combine vechile discipline - ceea ce numim astăzi „hibridare sportivă” (roller-basket, MTB) -, sportul a devenit o perfectă ilustrare a erei hipermărfii. Nu generalizarea imperativului autodepășirii, ci generalizarea imperativului schimbării recreative și mercantile sub egida sistemului modei. Fără îndoială, sportul-divertisment nu-i întotdeauna străin de dorința depășirii limitelor: se face
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
idealurile hedoniste și senzoriale, sexy și ludice, glamour și poetice. Ca și lenjeria feminină, ochelarii sunt vânduți în mod frecvent ca produse de modă sau de „fantezie”. Piețele de consum semnalează pretutindeni reculul „eficacității” stricte în avantajul unui proces de hibridare în care performanța tehnicistă nu are valoare decât amestecată cu ceea ce provoacă plăcerea simțurilor și a aparenței, hiperconsumatorul arătându-se a fi mereu mai sensibil la imaginea personală, la stilul și la estetica produselor. Poziționarea „funcțională” nu mai e suficientă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
identitate situată temporal și spațial, în mod contingent și procesual, este construită și negociată la limita dintre ficțiune și fapt. De pildă, în viața online, identitatea, fracturată și plurală, este surprinsă în conjuncturi ale antagonismului și ale schimbării. Metamorfozele și hibridările devin de data aceasta corporealitățile identității online în contextele rețelei în care intersecția și nodalitatea dintre aspecte și valențe multiple sunt definitorii (de la autobiografismul și multimedialitatea din paginile web la conectivitatea și navigaționismul artei netă. O serie de locuri comune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a diferenței sau a virtualității înseși. Atât antropologia, cât și psihosociologia vor trebui să ia în considerare problemele percepției asupra celuilalt în spațiul virtual al mistificărilor, dedublărilor și imaginărilor multiple. Alteritatea online devine sinonimă cu virtualitatea, grație trăsăturilor comune ale hibridării, ale întrepătrunderii și ale coexistenței dintre identități și corporalități. Avataritatea se află în corespondență și în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
al corpului, al identității, al culturii și al artei. Performările sale constau în transmiterea video a operațiilor chirurgicale, în lectura unor texte simbolice și în dialogul cu privitorii, dar și în expunerea imaginilor generate pe computer ale propriului chip prin hibridare cu augmentările pe filieră artistică și mitologică. Artista din Franța încearcă astfel să dovedească că idealul ține de practica imaginii corpului, nu de corpul în sine. Pe de o parte, aceste reconfigurări faciale ilustrează modelul baudrillardian al imaginii-simulacru, chipul artistei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
hiperumanulă, în accepție baudrillardiană, se întoarce împotriva umanului și a umanității, este inuman, dar și antiuman, o palidă supraviețuire prin tehnică. Pornit în salvarea umanului de imixtiunea inumanului (fie ca obiect, animal, fie ca mașină sau artificiuă, gânditorul nesocotește beneficiile hibridării postumane. Vom vedea însă, în capitolul ce urmează, o problematizare mai diversificată a postumanului, ca întrețesere complexă între uman și nonuman. Condiția postumană înseamnă atât coexistența utopiilor și a distopiilor uman-tehnologice, cât și asumarea unui punct de vedere liminal, temperat-critic
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene, baudrillardiene și transumane într-un spațiu al diferențelor și al hibridărilor, al tensiunilor existențiale și epistemologice, culturale și sociale. De pildă, fenomenologia poate contrabalansa umanul material-corporal, concret-perceptiv, cu identitatea mediată tehnologic, fără ca acest lucru să fie considerat un paradox inacceptabil. Un fenomenolog umanist precum Virilio deplânge dispariția trăirii nemijlocite, anularea naturaleței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umane drept centru al identității și promovează corpul ca pe o proteză biologică care poate fi înlocuită ea însăși cu proteze cibernetice, pentru poziția postumană moderară a acestui capitol corpul rămâne în continuare „fundamentul” ființei, finit, material și complex, deschis hibridărilor tehnologice. Hayles (1999Ă merge însă mai departe și observă dependența dintre tehnologie și percepție, ambele virtuale: percepția condiției virtuale mijlocește dezvoltarea tehnologiilor virtuale, pe când tehnologiile însele facilitează percepția. Această dependență mutuală, ontologic-cognitivă, nu rămâne fără multiple problematici sociale, morale, politice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin implanturi și proteze electronice sau avatar prin intermediul reprezentărilor computaționale de la interfață, ci și o creatură transgenică prin dezvoltările geneticii, un organism care poate avea material genetic străin în propriul corp. Prin urmare, intervenția asupra viului înseamnă, în arta transgenică, hibridarea ființelor, mai degrabă decât melanjul imaginilor. În acest context ontologico-științific, arta transgenică este legitimată să exprime spiritul tehnocultural al vremii, să creeze mutații și experimente artistice, să mediteze metaforic și practic asupra condiției și speciei (transăumane. Artistul nu vede în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
dorinței senzorial-viscerale. Determinismul biologic (binară al genului masculin și feminin pare a fi înlocuit de un nou determinism, unul tehnocultural, care propune apariția unui al treilea gen: genul neutru al cyborgului (fie în sensul unui soi de femimasculism, adică o hibridare de gen, fie în sensul unei maculări a genuluiă. Utilizarea tehnologiilor virtuale capătă importanță majoră în aceste condiții întrucât conectarea tehnoculturală devine necesară pentru reformularea ontologiei și pentru generarea unei noi ideologii sociopolitice. Astfel, pe de o parte, cyberfeminismul continuă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
figura „monstruoasă”, hibridă și postumană a cyborgului pot fi instrumentate de cyberfeminism întrucât ambele stabilesc o legătură între uman și non-uman (transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale ființei intermediare între
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a romanului. Explorarea eului, cu accente obsesive, recluziunea în turnul de fildeș și în defavoarea arenei, sau, mai exact, a situării în agora, iată coordonatele pe care se construiește personajul romanului "celibatar". Ca formă, textul se ilustrează prin voința deconstrucției, prin "hibridarea" stilistică și permisivitatea accentuată a discursului, care merge spre înglobarea unor tipuri nespecifice. Temele nou apărute sugerează de la sine felul în care s-au despărțit de marile motive ale scriiturii realiste, aparținînd partiturii balzaciene și "primului modernism", reflectat de poetica
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
în parte este adevărat, dar, cum spune Sábato, tangoul este, în același timp, "si metisaj, si argentinian", pentru simplul fapt că în acest ținut nu există sate "platonic pure", Argentina fiind rezultatul unor invazii succesive. "Pe lângă faptul că este inevitabilă, hibridarea este întotdeauna benefică: e suficient să ne gândim, în acest sens, la stilul gotic și la muzică neagră din Statele Unite."142 Autenticitatea tangoului e demonstrată de faptul că, spune Sábato, literatura argentiniana cea mai valoroasă este tristă, melancolica, pesimista. Ori de câte ori
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
reprezinte". Complementar cu "folclorul de partid și de stat" (produs și reprodus de "îndrumători culturali") apărea fenomenul "liricii de stadion", având ca organ de presă săptămânalul "Flacăra" și pe post de gurù un versicator de mare productivitate, care genera, prin hibridare, noi forme de artă pentru mase, mai ușor de digerat pentru tineretul rurbannnnn, contaminând chiar și persoanele cultivate din promoțiile recente. Noul tip de culturnic este "Folkistul". El jonglează în paralel cu scheme armonice bazice importate din "State", versuri "de
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
fapt pentru care se cultivă cu preponderență în zona submontană. Producțiile de struguri obținute sunt mici, strugurii având gust foxat, iar vinurile obținute sunt slabe calitativ. b. hibrizii direct producători europeni: Couderc, Seibel, Terras, Castel, Baco și alții. În urma numeroaselor hibridări făcute între aceștia s-au obținut reprezentanți cu o serie de însușiri valoroase, ca, absența gustului foxat, fapt ce a determinat ca aceștia să se extindă în toată Europa. În țara noastră cei mai cunoscuți hibrizi din această grupă sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]