62 matches
-
confiscări de sate și moșii pentru hiclenie. Un exemplu din cronica lui Grigore Ureche: în 1523 ""în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefan Vodă (Ștefăniță Vodă) au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie"". La începutul celei de a doua domnii a lui Petru Rareș, în 1541, Mateiaș apare ca mare logofăt în locul lui Trotușan, care a fost ucis împreună cu alți trei boieri - Mihul, Crasnaș și Cosma - de către Petru Rareș, pentru "„hiclenie împotriva domnului
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
aflat cu hiclenie"". La începutul celei de a doua domnii a lui Petru Rareș, în 1541, Mateiaș apare ca mare logofăt în locul lui Trotușan, care a fost ucis împreună cu alți trei boieri - Mihul, Crasnaș și Cosma - de către Petru Rareș, pentru "„hiclenie împotriva domnului.”" În anul 1596, un anume Mitrea Fălcoianu a fost decapitat la porunca lui Mihai Viteazul sub acuzația de "hiclenie". În timpul lui Radu Mihnea, Barcan din Merișani, mare stolnic al lui Radu Șerban, a încercat să organizeze un complot
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
în locul lui Trotușan, care a fost ucis împreună cu alți trei boieri - Mihul, Crasnaș și Cosma - de către Petru Rareș, pentru "„hiclenie împotriva domnului.”" În anul 1596, un anume Mitrea Fălcoianu a fost decapitat la porunca lui Mihai Viteazul sub acuzația de "hiclenie". În timpul lui Radu Mihnea, Barcan din Merișani, mare stolnic al lui Radu Șerban, a încercat să organizeze un complot împotriva domniei. Pentru participarea la acest complot, în 1616 Radu Mihnea l-a acuzat de hiclenie pe Leca spătar și ""l-
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
Mihai Viteazul sub acuzația de "hiclenie". În timpul lui Radu Mihnea, Barcan din Merișani, mare stolnic al lui Radu Șerban, a încercat să organizeze un complot împotriva domniei. Pentru participarea la acest complot, în 1616 Radu Mihnea l-a acuzat de hiclenie pe Leca spătar și ""l-a tăiat ... și i-a luat tot ce a avut, precum și soției lui, ca să nu le rămână nimic"". Odată cu urcarea pe tronul Țării Românești a lui Matei Basarab, în anul 1632, Ianache Caragea a fost
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
anul 1632, Ianache Caragea a fost considerat „hiclean” față de Matei-Vodă, ca unul care fusese credincios lui Leon Tomșa, astfel că întreg domeniul său funciar din Muntenia a fost confiscat de domnie, după legile pământului. Pentru a nu permite posibilitatea de „hiclenie” (trădare) din partea domnitorilor, aceștia erau nevoiți să-și lase un fiu în calitate de ostatic la Poarta Otomană de la Istanbul și, în plus nu aveau voie să părăsească hotarele țării. Această interdicție se referea și la ceilalți locuitori ai Țărilor Românești (în
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
aveau voie să părăsească hotarele țării. Această interdicție se referea și la ceilalți locuitori ai Țărilor Românești (în primul rând - boierilor, căci anume ei erau dispuși și aveau posibilitate să uneltească împotriva stăpânirii otomane). Biserica a tras foloase și de pe urma “hicleniei” boierilor, fiindcă în urma confiscării avuției, unii dintre robii acestora, preluați de domni, erau dăruiți episcopiilor sau mănăstirilor. Motivarea de bază a daniilor domnești și a celor boierești de robi țigani mănăstirilor era ca, egumenul și călugării să le facă pomeniri
Hiclenie () [Corola-website/Science/308204_a_309533]
-
hatmanului: Toader și Nichita. În letopisețul său, cronicarul Grigore Ureche relatează astfel acest eveniment: ""Într-acest an (7031), în luna lui aprilie, în cetatea Hârlăului, Ștefăniță Vodă au tăiat pre Arburie hatmanul, pe carile zic să-l fi aflat cu hiclenie, iară lucrul adevărat nu să știe. Numai atâta putem cunoaște că norocul fie unde are zavistie, ales un om ca acela, ce au crescut Ștefan vodă pre palmile lui, avându atâta credință și în tineréțile lui Ștefan vodă toată țara
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
Giurescu, ca făcând parte din ocolul Hârlăului. Satul Buimăceni, numit în vechime Băimăceni sau Băimăceani, este atestat documentar la 26 martie 1532, când Petru Rareș întărește lui Dragotă o parte din satul „Băimăceani”, pe Jijia, pe care o pierduse „în hiclenie”. Petrești, sat desființat și înglobat la satul Buimăceni în 1968, apare pentru prima dată într-un document din 18 aprilie 1581, când Iancu Sasu întărește mai multor boieri un loc numit „Fundătura dintre satul Petreștilor și dintre satul Băbicanilor”. La
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
din orașe, amenzile și taxele de judecată ("tretina" - a treia parte din lucrul judecat) și veniturile satelor și ocoaleleor domnești. Domnul devenea de asemenea proprietar de drept al moșiilor rămase fără moștenitor precum și a celor confiscate de la boierii condamnați pentru „hiclenie” (trădare). Ștefan cel Mare a fost unul dintre puținii domni ai Moldovei care au bătut o monedă proprie - "gros moldovenesc", fapt ce reprezenta inclusiv o modalitate de a afirmare a suveranității. Monedele erau confecționate din argint, cu un diametru de
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
(în limba română veche și hiclenie, hainie, hainlâc, predanie), este denumită fapta de a înșela în mod voit și perfid încrederea cuiva, săvârșind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu dușmanul etc. Plutarh susține în lucrarea sa "Viețile paralele ale oamenilor iluștri" că Iulius Cezar ar
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]
-
este o familie de boieri, cu rol politic in istoria Moldovei. Cei mai importanți membri ai aceste familii au fost: Constantin Cantemir, domn al Moldovei (1685-1693), tutelat de marea boierime. A pedepsit cu moartea pe Miron Costin, cronicarul acuzat de „hiclenie”. Antioh Cantemir, domn al Moldovei (1695-1700 și 1705-1707), fiul lui Constantin Cantemir. A încercat să reglementeze fiscalitatea și s-a apropiat de Rusia în vederea luptei antiotomane. Dimitrie Cantemir(1673-1723, n. Iași), cărturar umanist, domn al Moldovei (mart. - apr. 1693, 1710-1711
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]
-
și Giura logofătul din Stănești.. Ajuns la Constantinopol, bucurându-se de susținători la Poartă, a trăit ca pretendent la tronul Țării Românești, până înaintea datei de 15 iunie 1543, când Radu Paisie afirma că: "„Șerban banul a pierit cu rea hiclenie, căci s-a ridicat asupra capului domniei mele”".
Șerban din Izvorani () [Corola-website/Science/330954_a_332283]