222 matches
-
a dus după tante Liselle, la Paris. De ce rămîn cei care rămîn? Întrebare retorică. A vrut să-și încerce puterile în teatrul hexagonal. La al nu știu cîtelea eșec social al meu, m-a chemat în Franța, cu generozitate de hidalgo sărac. Știam că nu se descurca grozav. "Doar n-o să speli pe jos într-o librărie. Vino aici, Iordana". L-am refuzat. M-au pasionat orizonturile cele mai depărtate, dar nu le-am atins. După '89, am avut naivitatea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Încerca să dreagă lucrurile Diego Alatriste, plin de bun-simț. — Ba prea puțin Îmi pare. Neslăbindu-i din ochi pe cei doi, poetul Își răsucea mustața cu o expresie feroce. Așa că vom fi generoși: câte-o palmă de fiecare din acești hidalgi ce se scapă-n nădragi. Astea erau cuvinte grele, drept care străinii țineau acum morțiș să-și ia spadele și să iasă; iar căpitanul și amicii, incapabili să evite Înfruntarea, le cereau Înțelegere pentru starea alcoolică a poetului, și să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
San Pablo. Bunătatea-i Înnăscută și latinismele lui savante acționau ca un sedativ puternic, pentru că pe acestea din urmă obișnuia să le pronunțe pe un ton plin de bunăvoință. Însă cei doi necunoscuți nu știau latinește, iar rima aceea cu hidalgii și nădragii era prea greu de Înghițit. Pe deasupra, mijlocirea bunului cleric era subminată de ironiile acide ale Licențiatului Calzas: un clănțău de avocățel deștept, cinic și potlogar, asiduu prin tribunale, specialist În apărarea unor cauze pe care se pricepea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și Charles de altfel, că povestea cu nunta avea să se lungească și să devină tot mai complicată, dădu la iveală un caracter antipatic, de june favorit prost crescut și plin de o aroganță frivolă; ceea ce foarte anevoie Înghițeau gravii hidalgi spanioli, mai cu seamă În legătură cu trei aspecte care pe atunci erau sacre: protocolul, religia și femeile. Nici nu vă mai spun la ce afronturi avea să se dedea cu timpul, la el În țară, Buckingham; fapt este că, la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spade. Astfel am ajuns noi, după cum vă spuneam, la poarta corral-ului, ferindu-ne de zurbagii și de cerșetorii care Îi asediau pe toți cerând pomană. Bineînțeles că jumătate din ei erau orbi, șchiopi, ciungi și ologi prefăcuți, dându-se drept hidalgi ajunși la sapă de lemn, care nu cerșeau de obicei, ci doar așa, din Întâmplare; ba chiar trebuia să te scuzi față de ei, adresându-le un politicos scuzați domnia voastră, că n-am bani la mine dacă nu vroiai să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
fitecine, ci pentru un hidalg, căci se cuvine să-l cinstești și pe cel ce te-amărește, dacă te prețuiești cât de cât... Vezi tu, a-l ofensa urât pe cel ce-a cutezat să te-njosească, nu-i treabă de hidalgi, ci doar prostească, din care tot tu ieși cel umilit. În momentul acela, unul din spectatorii aflați În picioare lângă noi se Întoarse spre căpitan făcându-i șșșt ca să păstreze tăcerea, deși el nu scosese un cuvințel măcar. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
nocturne, de cântăreții de flamenco, care mai scapă câteva acorduri din Concierto de Aranjuez, de pictura lui Antonio, undeva între Pollock și Miro, cu tușe largi de culoare pe pânză ca niște marcaje bizare, reflectând firea contorsionată de toreador a hidalgoului al cărui tată este poet, și peste toate umbra misterioasă a Mariei Elena, focoasa catalană care-și scrie cu sânge gelozia. Tot acest talmeș-balmeș erotizat are ceva facil de marfă de pe taraba cu suveniruri spaniole, puțin Gaudi, puțină pasion espanola
Antonio, Elena, Barcelona by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7460_a_8785]
-
Pentru prima dată în istoria Franței, o femeie, fiică a unor emigranți spanioli, a fost aleasă, sâmbătă, în mod oficial, primar al Parisului. După șase zile de la victoria pe care a obținut-o la alegerile municipale, socialista Anne Hidalgo, în vârstă de 54 de ani, a fost aleasă oficial de către Consiliul Parisului cu 91 de voturi din 163 să conducă capitala franceză, relatează Mediafax. Hidalgo, naturalizată la vârsta de 14 ani, îi sucedă astfel în funcție lui Bertrand Delanoë
Premieră la Paris: O femeie conduce oficial capitala Franței () [Corola-journal/Journalistic/54466_a_55791]
-
șase zile de la victoria pe care a obținut-o la alegerile municipale, socialista Anne Hidalgo, în vârstă de 54 de ani, a fost aleasă oficial de către Consiliul Parisului cu 91 de voturi din 163 să conducă capitala franceză, relatează Mediafax. Hidalgo, naturalizată la vârsta de 14 ani, îi sucedă astfel în funcție lui Bertrand Delanoë, a cărui mână dreaptă a fost timp de 13 ani. Prezentată ca "onestă", "studioasă" sau "modestă" de către apropiați, andaluza brunetă, adeptă a unui socialism pragmatic, a
Premieră la Paris: O femeie conduce oficial capitala Franței () [Corola-journal/Journalistic/54466_a_55791]
-
studioasă" sau "modestă" de către apropiați, andaluza brunetă, adeptă a unui socialism pragmatic, a promis să facă din Paris "un oraș mai drept și mai solidar", continuând eforturile mentorului său, Bertrand Delanoë, care nu a candidat pentru un nou mandat. Anne Hidalgo este absolventă de drept social. Angajată în lupta sindicală, ea devine membră a Partidului Socialist în 1994, iar trei ani mai târziu intră în cabinetul ministrului socialist al Muncii Martine Aubry. Începând din 2001, a fost viceprimar al Parisului. Hidalgo
Premieră la Paris: O femeie conduce oficial capitala Franței () [Corola-journal/Journalistic/54466_a_55791]
-
Hidalgo este absolventă de drept social. Angajată în lupta sindicală, ea devine membră a Partidului Socialist în 1994, iar trei ani mai târziu intră în cabinetul ministrului socialist al Muncii Martine Aubry. Începând din 2001, a fost viceprimar al Parisului. Hidalgo s-a recăsătorit și are trei copii.
Premieră la Paris: O femeie conduce oficial capitala Franței () [Corola-journal/Journalistic/54466_a_55791]
-
eroismul” lui Istrati este asemenea celui dezvăluit de personajul lui Cervantes în viziunea lui Unamuno și Ortega Y Gasset; aș spune însă că dezacordul cu lumea creează căutările și plecările istratiene (un volum se numește chiar Mes départs), așa cum celebrul hidalgo își crea utopia sa „pozitivă”: Istrati și personajul lui Cervantes descoperă ceea ce aș numi starea de criză a lumii în două dintre ipostazierile sale: aceea „cavalerească” și cea a Europei începutului de secol XX. De Hamlet - spune Mircea Iorgulescu -, îl
Cele două ipostaze ale criticului by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/5399_a_6724]
-
câteva gafe, scrie lepoint.fr. Sâmbătă, 7 iunie, când ploua ușor, suverana Marii Britanii a dezvelit o placă în piața de flori din Paris, care-i va purta numele, ceremonie la care a participat și proaspătul primar al capitalei franceze, Anne Hidalgo. Fotografii prezenți, zeloși în a-și face meseria când au văzut aceste două flori printre flori, au rămas surprinși de ceea ce au remarcat. Regina Elisabeta a-IIa, în vârstă de 88 de ani și regină de 62 de ani, își ținea
Gafe la nivel înalt față de Regina Elisabeta a II-a. Britanicii sunt șocați by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54071_a_55396]
-
a-și face meseria când au văzut aceste două flori printre flori, au rămas surprinși de ceea ce au remarcat. Regina Elisabeta a-IIa, în vârstă de 88 de ani și regină de 62 de ani, își ținea singură umbrela, în timp ce Anne Hidalgo, care nu are încă 55 de ani și este primar de mai puțin de două luni, a avut nevoie de un ofițer de securitate pentru a o feri de picăturile de ploaie. Una dintre reprezentantele celel mai vechi și mai
Gafe la nivel înalt față de Regina Elisabeta a II-a. Britanicii sunt șocați by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/54071_a_55396]
-
puternic al inovației, Țiganiada e o operă crepusculară. Compararea sa, care s-a făcut în mai multe rînduri, cu Don Quijote este una pertinentă. Capodopera lui Cervantes ne înfățișează căderea petalelor cavalerismului, imaginea acelei inflorescențe medievale care decade în caricatura celebrului hidalgo sublim-smintit de lectura cărților pline de isprăvile altei mentalități. Viziunea grandioasă, limbajul „înalt”, patetic modulat sunt compromise prin parodie. Dacă socotim că Budai-Deleanu a pus accentul pe agitația rizibilă a țiganilor utilizînd figura lui Vlad Țepeș și a oștirii domnitorului
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
externă la cotidianul „Berner Zeitung”, Andreas Saurer este, prin natura vieții lui exterioare, un obișnuit al cuvântului, dar câtă deosebire între poetul Andreas Saurer și jurnalistul cu același nume, ancorat în prezentul perisabil al știrilor. Pe de o parte, un hidalgo rătăcitor prin haosul propriei interiorități, de cealaltă parte un inginer al mecanicii politice, un analist atent al exercițiului puterii în spațiul social. Sunt două chipuri sortite să treacă, cum singur o spune, unul pe lângă celălalt: „azi am fost/ în oraș
Exorcizarea metaforei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/4535_a_5860]
-
premii, sejur la Pelișor - căci ,e înviorător să vezi în cuibul Hohenzollernilor, fiii poporului instalați ca la ei acasă"). Că jurnalul lui Miron Radu Paraschivescu este chiar romanul pe care și l-a dorit, romanul compozit și corintic despre ,un hidalgo român", cabotin și cârcotaș, sentimental și resentimentar, dorind să aibă nume și renume, atât în eternitate cât și-n actualitate. Un utopic, un cobai, un histrion.
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
Imaginile religiosului degradat împânzesc, literalmente, volumele de până la Democrația naturii (1981) inclusiv, conturând o lume ieșită din matca biblică și căzută în praful istoriei: "un Dumnezeu eretic se oglindește-n smoală/ iar Crist pe cruce are și pernă și cearșaf" (Hidalgo); "Maria își va vinde copilul în biserici/ mințindu-se de-a pururi c-un Dumnezeu-bărbat", "cu penele de înger se-ngrașă alte perne/ iar lemnul crucii candid primește musafiri" (Candid); "dogari cioplesc din lemnul crucii doage/ iar Dumnezeu pare-un
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
îi dă un răspuns de neimaginat pentru o carte scrisă în primul deceniu al secolului al XVII-lea: Ia spune-mi, dragă scutierule, stăpînul acesta al tău nu e unul despre care se află tipărită o istorisire numită a Iscusitului hidalgo Don Quijote de la Mancha și care are drept doamnă a inimii sale pe o anume Dulcineea din Toboso". Merită citată și interpretarea dată de Valeriu Gherghel acestui fragment: ,În romanul Don Quijote al lui Cervantes, un personaj sau mai multe (vînătorița cu
Înapoi la clasici! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10898_a_12223]
-
textului literar au cunoscut această nevoie de a înțelege participarea incongruentă la sens" (p. 146-147). Prin astfel de reflecții, nu puține, tânărul exeget își apără și își arată independența de gândire, căci el nu este un umil scutier al unui Hidalgo dominator. Scriind despre M. Dragomirescu, Adrian Tudurachi visează la propria teorie a literaturii, la propria insulă pe care o va guverna. Sintetizez tot metaforic încă una din virtuțile cărții. Marea performanță a tânărului corăbier Adrian Tudurachi e că navighează îndrăzneț
Impasul lui Mihail Dragomirescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10136_a_11461]
-
a lectura romanul „Don Quijote de la Mancha“, de Miguel de Cervantes de Saavedra, în limba română. Concurenții vor trebui să identifice - indicând pagina și capitolul respectiv - șase fragmente extrase din cele două traduceri integrale din limba spaniolă publicate până acum; „Iscusitul Hidalgo Don Quijote de la Mancha“ în românește de Ion Frunzetti și Edgar Papu și „Don Quijote de la Mancha“ tradus de Sorin Mărculescu. După identificarea fragmentelor, participanții la competiție vor argumenta în maximum 3 000 de semne care traducere a acestora li se pare
Agenda2005-13-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283523_a_284852]
-
începe să apară un peisagiu de marasm, imposibil de locuit. De o parte conglomeratul primitiv al poeziei argheziene; de alta, vacuitatea, planitudinea vântului lovinescian care-l îmbăiază. Aceasta ne face o Spanie seacă, și trebuie multă credință și nebunie de hidalgo s-o explorezi fără să te mortifici sau înăbuși. Dar singura Spanie de care d-l E. Lovinescu poate să amintească, nu e deloc pătrata patrie a lui Gongora, ci o Spanie mult mai indigenă și mai omenească: Spania lui
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
este o altă dimensiune a personalității sale, aceea de a refuza realitatea și a plonja în plin metareal, unde să se poată război cu morile de vânt. Comparația cu Don Quijote este justificată și de faptul că, fiecare poet este un hidalgo, un cavaler rătăcitor care luptă permanent cu monștrii urâtului din lumea reală. O luptă inegală, desigur. Mitul faustian al pactului încheiat cu Mefisto pentru a dobândi tinerețea fără bătrânețe, reluat și de Eminescu în poemul „Luceafărul”, unde Hyperion, în schimbul nemuririi
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
slăbit” în urma unor bătălii fără menajamente înte yankei și mexicani: în februarie 1847, la Buena Vista, generalul yankeu Zachary Taylor înfrânge armata mexicană a generalului Sant Anna, după alte câteva înfruntări de mai mică însemnătate se încheie pacea de la Guadelupe Hidalgo, în care americanii “îșî triag” o bună parte din patrimoniul teritorial al Mexicului vecin, adică actualele state California și Texas, și ca “supliment”, o parte din Arizona, în total vreun milion și trei sute de mii de km pătrați, compensându-i
LA CAPĂTUL LUMII, CALIFORNIA ! (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 187 din 06 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367076_a_368405]
-
un mit, unul dintre cele mai importante ale culturii europene la care se raportează de patru secole scriitori din numeroase arii culturale atunci când au a se referi la realități conexe marelui roman. Lista celor seduși, influențați sau captivați de umbra hidalgo-ului este cuprinzătoare și numără nume precum Dostoiewski, Schelling, Schiller, Schlegel, Flaubert, Turgheniev, Balzac, Alphonse Daudet, Anatol France, Henry Fielding, Charles Dickens, Mark Twain, Gogol, și desigur, Miguel de Unamuno, Ortega Y Gasset dar și Jorge Luis Borges și mulți
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]