KorAP: Find »[drukola/base=hidatic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...11 >

264 matches

Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301

maladive interne pot constitui, de asemenea factori de risc În declanșarea cancerului hepatic (colită ulcerativă cronică, colangită sclerozantă, chist pe canalul coledoc și infestarea organismului cu Taenia echinococcus - vierme intestinal preluat de la câine, pisică, vulpe sau lup, care provoacă chisturile hidatice). Parazitul ajunge În intestinul uman, traversează peretele intestinal și pătrunde În ficat prin venă portă. Aici formează un chist cu lichid incolor care mărește volumul ficatului și evoluează spre cancer hepatic Într-un interval de 2-4 ani. Simptomele specifice ale

Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
Corola-website/Law/126595_a_127924

Boală Parkinson 7. Miopatii 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, toxicomania prin stupefiante și substanțe psihoactive, paralizia generală progresivă) 9. Boli de colagen (LEȘ și PR), spondilita anchilopoietica 10. Parazitoze (malarie, chist hidatic) 11. Tuberculoză 12. Tumori maligne 13. Diabetul zaharat și alte boli de nutriție 14. Stări posttransplant 15. Insuficientă renală cronică 16. Miastenia gravis 17. Glaucom 18. Diabet insipid 19. Boli venerice (sifilis și gonoree). ---------

ORDIN nr. 788 din 16 noiembrie 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126595_a_127924]
Corola-website/Law/126614_a_127943

Boală Parkinson 7. Miopatii 8. Boli psihice (schizofrenia, sindromul paranoid, psihoza maniaco-depresiva, psihoza toxică și infecțioasă, delirul acut, toxicomania prin stupefiante și substanțe psihoactive, paralizia generală progresivă) 9. Boli de colagen (LEȘ și PR), spondilita anchilopoietica 10. Parazitoze (malarie, chist hidatic) 11. Tuberculoză 12. Tumori maligne 13. Diabetul zaharat și alte boli de nutriție 14. Stări posttransplant 15. Insuficientă renală cronică 16. Miastenia gravis 17. Glaucom 18. Diabet insipid 19. Boli venerice (sifilis și gonoree). ---------

ORDIN nr. 190 din 16 noiembrie 1999 pentru aprobarea Listei cuprinzând bolile pentru care asiguraţii beneficiază, în tratamentul ambulatoriu, de medicamente eliberate fără contribuţie personală. In: EUR-Lex (1999) [Corola-website/Law/126614_a_127943]
Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662

fi corectat;ascită (pericol de extravazare a bilei sau/și de infecție a ascitei, probleme tehnice legate de distanța mare dintre ficat și peretele abdominal);ciroza hepatică (dificultăți mari de introducere a cateterului prin țesutul hepatic fibrotic);ruptura unui chist hidatic în căile biliare. EVALUAREA IMAGISTICĂ PREPROCEDURALĂ Utilizarea tehnicilor imagistice de vârf este recomandabilă înainte de efectuarea unui DBP. Nivelul obstrucției este cel mai bine determinat cu ajutorul colangiografiei prin CT sau IRM. Utilizarea reconstrucțiilor tridimensionale face posibilă aprecierea nivelului obstrucției precum și a

Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Gabriel Kacsó (2014) [Corola-publishinghouse/Science/92167_a_92662]
Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601

sub 35 ani sau un fost fumător care a renunțat la acest obicei de mai mult de 10 ani. Condițiile de viață și muncă au de asemenea o mare importanță în orientarea diagnosticului. Proveniența dintr-o zonă endemica de chist hidatic face destul de probabil diagnosticul de chist hidatic complicat (retenție de membrană) în cazul unui NPS mai ales când o anamneză minuțioasă poate descoperi prezența unei vomici pe care pacientul a trecut-o cu vederea. Diagnosticul de tuberculom sau aspergilom poate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
care a renunțat la acest obicei de mai mult de 10 ani. Condițiile de viață și muncă au de asemenea o mare importanță în orientarea diagnosticului. Proveniența dintr-o zonă endemica de chist hidatic face destul de probabil diagnosticul de chist hidatic complicat (retenție de membrană) în cazul unui NPS mai ales când o anamneză minuțioasă poate descoperi prezența unei vomici pe care pacientul a trecut-o cu vederea. Diagnosticul de tuberculom sau aspergilom poate fi sugerat de proveniența dintr-o zonă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by ADRIAN ALDEA, CRISTINA GRIGORESCU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92106_a_92601]
Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611

mare al cazurilor asimptomatice și a celor cu tablou clinic respirator. Ca diagnostice preoperatorii eronate, întâlnite la cazurile diagnosticate intraoperator cu hernie Morgagni pot fi enumerate: chist pleuropericardic; tumoră paracardiacă; tumoră mediastinală antero-inferioară; pleurezie închistată; tumoră chistică hemitorace stâng; chist hidatic pulmonar stâng; abces pulmonar evacuat, volvulus gastric; ulcer gastric în puseu acut; sindrom Chilaiditi [2, 3]. COMPLICAȚIILE HERNIEI MORGAGNI-LARREY Asemănător altor tipuri de hernie, complicațiile herniei Morgagni sunt:strangularea viscerelor herniate cu ocluzie intestinală (prezența epiploonului în sacul de hernie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
cazurile cu agenezie diafragmatică (față de 12,5% în cele cu hernie Bochdaleck) [116]. Erori de diagnostic Cele mai frecvente erori în diagnostic se fac cu:afecțiuni pleuro-pulmonare: abces pulmonar, stafilococie pulmonară, hamartom, neoplasmul bronhopulmonar, chist aerian pulmonar, plămân polichistic, chist hidatic pulmonar, revărsate pleurale; afecțiuni mediastinale: chiste mediastinale sau tumori solide mediastinale (teratom, limfom), diverticul pericardic;afecțiuni diafragmatice: hernia hiatală, eventrația sau relaxarea diafragmatică, tumori diafragmatice;afecțiuni abdominale: chist hidatic hepatic, sindrom Chilaiditi, abcesul subfrenic [57, 68]. În statistica personală am

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
stafilococie pulmonară, hamartom, neoplasmul bronhopulmonar, chist aerian pulmonar, plămân polichistic, chist hidatic pulmonar, revărsate pleurale; afecțiuni mediastinale: chiste mediastinale sau tumori solide mediastinale (teratom, limfom), diverticul pericardic;afecțiuni diafragmatice: hernia hiatală, eventrația sau relaxarea diafragmatică, tumori diafragmatice;afecțiuni abdominale: chist hidatic hepatic, sindrom Chilaiditi, abcesul subfrenic [57, 68]. În statistica personală am depistat erori de diagnostic la 16,83% din cazuri. Toate diagnosticele eronate au fost ale unor afecțiuni toracice și nici unul al patologiei abdominale. Explicația posibilă este că toate aceste

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
anomalii congenitale, hernii; putem întâlni, de asemenea, leziuni tumorale metastatice la nivelul diafragmului sau leziuni tumorale ale organelor din vecinătate (plămân, ficat, pericard, timus, stomac, esofag, splina etc.); intră în diagnosticul diferențial și o serie de formațiuni chistice diafragmatice: chiste hidatice, raportate în special în zonele endemice și care trebuie diferențiate de chistele hidatice hepatice sau pulmonare cu implicarea diafragmului, teratoame sau chiste bronhogenetice. În investigarea unor mase tumorale ale bazei toracelui sau abdomenului superior descoperite în urma unor radiografii sau ecografii

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
pot fi regăsite în clasificarea de mai sus au fost descoperite foarte rar. CHISTELE DIAFRAGMATICE O menționare separată a chistelor diafragmatice trebuie făcută în condițiile în care România se găsește într-o zonă cu frecvența crescută de apariție a chistelor hidatice. Chistul hidatic primitiv al diafragmului este foarte rar întâlnit, infestarea, în cazul acestuia, fiind pe cale hematogenă. Acesta se dezvoltă între cele două seroase care tapetează diafragmul, adică pleura și peritoneul. Simptomatologia este nespecifică la fel ca și pentru restul formațiunilor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
regăsite în clasificarea de mai sus au fost descoperite foarte rar. CHISTELE DIAFRAGMATICE O menționare separată a chistelor diafragmatice trebuie făcută în condițiile în care România se găsește într-o zonă cu frecvența crescută de apariție a chistelor hidatice. Chistul hidatic primitiv al diafragmului este foarte rar întâlnit, infestarea, în cazul acestuia, fiind pe cale hematogenă. Acesta se dezvoltă între cele două seroase care tapetează diafragmul, adică pleura și peritoneul. Simptomatologia este nespecifică la fel ca și pentru restul formațiunilor cu această

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
cele două seroase care tapetează diafragmul, adică pleura și peritoneul. Simptomatologia este nespecifică la fel ca și pentru restul formațiunilor cu această topografie [6, 14]. Pentru diagnostic se pot folosi în plus testele serologice Cassoni și Weinberg-Pirvu. Caracteristic pentru chistul hidatic diafragmatic primitiv este prezența fibrelor musculare în perichist. Un alt aspect care trebuie semnalat este chistul hidatic „secundar”, adică evoluat spre diafragm de la nivelul domului hepatic sau de la nivelul lobilor inferiori pulmonari, la care invazia se face din vecinătate. O

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
pentru restul formațiunilor cu această topografie [6, 14]. Pentru diagnostic se pot folosi în plus testele serologice Cassoni și Weinberg-Pirvu. Caracteristic pentru chistul hidatic diafragmatic primitiv este prezența fibrelor musculare în perichist. Un alt aspect care trebuie semnalat este chistul hidatic „secundar”, adică evoluat spre diafragm de la nivelul domului hepatic sau de la nivelul lobilor inferiori pulmonari, la care invazia se face din vecinătate. O entitate patologică clasică este fistula bilio-bronșică sau fistula bilio-pleurală care necesită abordări terapeutice complexe în funcție de situația locală

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605

DIFERENȚIAL În cazul metastazei pulmonare unice, diagnosticul diferențial include: - tumori bronhopulmonare benigne: hamartom, leiomiom, fibrom, lipom; - tumori bronhopulmonare maligne: cancer bronhopulmonar, carcinoid bronșic; - leziuni infecțioase pulmonare: bacteriene specifice (tuberculom, cavernă plină) sau nespecifice (abces pulmonar), fungice (asper-gilom, histoplasmoză), parazitare (chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599

Echinococoza sau hidatidoza este cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
Echinococoza sau hidatidoza este cunoscută din antichitate. Primele descrieri aparțin lui Hipocrate (descrierea clinică a hidatidozei hepatice), dar și Talmudului (chistul hidatic fiind recunoscut în organele animalelor sacrificate). Pentru prima oară termenul de „chist hidatic” a fost utilizat de Rudolphi în 1808. ETIOPATOGENIE Agentul etiologic Este reprezentat de Echinococcus Granulosus din clasa Cestodelor. Acesta trebuie diferențiat de Echinococus multilocularis, care cauzează leziuni multiloculare (alveolare) cu potențial de invazie locală. Parazitul are o existență dublă. a

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
Alaska, Canada), respectiv coiotul și căprioara (California) și una pastorală în care gazda primară sunt câinii, iar gazdele intermediare oile, caprele, respectiv cămilele în Orientul Mijlociu [11, 12]. b. În stare larvară, agentul etiologic trăiește și se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire decât cuticulara și foarte puțin rezistentă. Din ea se dezvoltă spre exterior cuticulara, iar spre interior, prin înmugurire, veziculele proligere, veziculele „fiice” și lichidului hidatic [2, 3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția lichidului hidatic este similară cu cea a lichidului

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
3, 6] (fig. 6.28). Lichidul hidatic este limpede, incolor, fără miros, cu densitate de 1008-1015, pH de 6,7-7,2, iar concentrația sa de sodiu, potasiu și ioni de clor este asemănătoare cu cea a serului gazdei. Funcția lichidului hidatic este similară cu cea a lichidului amniotic, asigurând nutriția elementelor germinative. Patogenie În evoluția sa, parazitul parcurge cele două cicluri descrise de Dévé: marele ciclu echinocococic și micul ciclu echinocococic [13, 23]. Marele ciclu constă în următoarele etape: ultima proglotă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
ou, lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân (10-30%) sau alte organe, unde se dezvoltă sub forma chistului hidatic unilocular. Paraziții ce pot depăși bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
bariera capilară pulmonară (10-15%) intră în marea circulație, fixându-se în creier, splină, oase etc. (fig. 6.29). Aceste organe sunt ingerate de animalele reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
reprezentând gazda primară și astfel marele ciclu se încheie. Micul ciclu se explică datorită posibilității chistului hidatic de a se sparge, eliberând în țesuturile gazdei intermediare o mulțime de scolecși. Aceștia au posibilitatea de a se transforma direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma dezvoltării locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
direct în chist hidatic. Se încheie astfel micul ciclu, ce stă la baza echinococozei secundare. a. Cea primitivă survine în urma dezvoltării locale a unui embrion hexacant, introdus din mediul exterior, pe cale digestivă. Prin dezvoltarea veziculoasă a embrionului ia naștere chistul hidatic primitiv. b. Echinococoza pulmonară secundară se produce: pe cale bronhogenă (inoculare pulmonară pe cale endobronșică, în cazul spargerii accidentale sau iatrogene a chistului hidatic pulmonar primitiv), pe cale hematogenă (ruperea chistului situat în inima dreaptă, scolecșii fiind antrenați în circulația pulmonară) [25]. Echinococoza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]