KorAP: Find »[drukola/base=hidrografic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...372 >

9,279 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090

mm/an, la altitudini de peste 1800 m ninsoarea fiind posibilă în orice perioadă din an. Grosimea stratul de zăpadă, favorabilă practicării schiului, se menține 4-5 luni/an. Hidrografia Bucegilor pune în evidență aspectul de castel de ape, cu o rețea hidrografică divergentă. Cel mai activ râu este Ialomița pe care s-a construit două lacuri antropice, Scropoasa și Bolboci. Vegetația este foarte bogată și interesantă. Pădurea urcă până la 1750-1800 m și este alcătuită predominant din fag, molid și brad, iar la

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
brațe secundare și lacuri de luncă, care atrag pasionații de pescuit ca și râurile care străbat marile orașe, de-a lungul cărora sau amenajat ștranduri, pontoane și se practică navigația de agrement (pe Dâmbovița, pe Bega, pe Dunăre). În cadrul rețelei hidrografice, Dunărea prezintă cel mai mare potențial turistic, atât pentru pescuitul sportiv, cât și pentru turismul de week-end. Se impune, însă, un program de valorificare a obiectivelor morfohidrografice și a porturilor de pe fluviu, prin amenajarea acestora la standarde ridicate, ca și

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Baza materială, destinată petrecerii timpului liber, cuprinde terenuri de sport, baze nautice (cu bărci, hidrobiciclete, telegondolă), discoteci, spații verzi. Litoralul românesc este totuși deficitar la câteva aspecte: - prezintă un peisaj relativ monoton, cu relief plat, vegetație săracă și o rețea hidrografică deficitară; - perioada din an pentru cura heliomarină este redusă la 2-3 luni și lipsesc ofertele pentru sezonul rece, în pofida unor capacități importante de cazare; - infrastructură rutieră este subdimensionată pentru cerințele sezonului de vârf; - lipsesc atracțiile turistice complementare, cum ar fi

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
a preluat integral traficul după anul 1995; Podul Prieteniei (Giurgiu-Ruse); podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. Se adaugă viaductele (segmente de căi ferate sau rutiere care traversează văi adânci) de pe traseul Salva-Vișeu (Valea Sălăuței), Comănești - Ciceu (Valea Trotușului) ș.a.. 3. Canalele hidrografice reprezintă soluții de regularizare a rețelei hidrografice și axe de circulație navală, ce pot fi valorificate turistic; de exemplu, Canalul Dunăre - Marea Neagră, dat în folosință în anul 1984 (64 km lungime, 120 m lățime, 7 m adâncime), ce permite turismul

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Podul Prieteniei (Giurgiu-Ruse); podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. Se adaugă viaductele (segmente de căi ferate sau rutiere care traversează văi adânci) de pe traseul Salva-Vișeu (Valea Sălăuței), Comănești - Ciceu (Valea Trotușului) ș.a.. 3. Canalele hidrografice reprezintă soluții de regularizare a rețelei hidrografice și axe de circulație navală, ce pot fi valorificate turistic; de exemplu, Canalul Dunăre - Marea Neagră, dat în folosință în anul 1984 (64 km lungime, 120 m lățime, 7 m adâncime), ce permite turismul de croazieră și pescuitul sportiv și Canalul

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la înălțimi mai mari și păduri de foioase la

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul ș.a.; rețeaua hidrografică densă, cu râuri importante care au creat culoare largi și au favorizat o circulație activă pe direcția nord-sud (Valea Jiului, Valea Oltului); lacurile de acumulare de pe Dunăre (Porțile de Fier) și Olt (Cozia, Călimănești, Govora) ca și lacurile cu origine carstosalină

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Muzeul Căilor Ferate Române, ș.a.; monumentele de artă plastică: Arcul de Triumf, Monumentul Eroilor Patriei, „Rondul scriitorilor” din Grădina Cișmigiu, statuile unor oameni de cultură sau domnitori (Mihai Viteazu, Gheorghe Lazăr, Mihail Kogălniceanu ș.a.). Relieful din jurul Bucureștilor este relativ uniform, însă rețeaua hidrografică bogată, mulțimea lacuri antropice și resturile vestiților codri ai Vlăsiei, îmbinate armonios cu o serie de obiective arhitecturale și mânăstiri, constituie elemente de mare atracție turistică pentru locuitorii capitalei, mai ales la sfârșit de săptămână. Se remarcă: Complexul Mogoșoaia cu

România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940

constitui într-un opțional la geografie, mai ales la clasele liceale (X - XII). Dedic acest modest studiu de geografie celui de la care am învățat „alfabetul” geomorfologiei, regretatului profesor Marcel Vârlan. Autoarea. CAPITOLUL I POZIȚIA GEOGRAFICĂ A UNITĂȚII DE STUDIU Bazinul hidrografic al pârâului Lohan este situat, din punct de vedere geografic, în Podișul Bârladului, subregiunea Podișul Central Moldovenesc. Din punct de vedere matematico geografic, bazinul Lohan este situat între 46ș35’ - 46ș50’ latitudine N și 27ș52’ - 28ș02’ longitudine E. În trasarea limitelor

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
bazinul Lohan de cel al Crasnei (Dealul Vinețești, Dealul Berbeceni, Dealul Cimitirului, Dealul Bobești, Dealul Muncelului) - la vest; • Depresiunea Răducăneni - Moșna - la nord. Bazinul Lohan are o suprafață de 110 Km2 și un perimetru de 89,3 Km. Lungimea arterei hidrografice principale este de circa 42 Km. Altitudinea absolută maximă în bazin este de 385 m și se realizează în sectorul nordic al bazinului, la obârșie. Nivelul de bază local, la confluența cu valea Crasnei, are 95 m altitudine absolută. CAPITOLUL

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
1990 - 1991), P. Jeanrenaud și A. Saraiman au efectuat un studiu geologic asupra Moldovei Centrale dintre Siret și Prut, desigur, incluzând și arealul vizat de prezentul studiu. CAPITOLUL IV RELIEFUL 1. ALCĂTUIREA PETROGRAFICĂ. Unitatea naturală avută în vedere, respectiv bazinul hidrografic al pârâului Lohan, se suprapune în întregime Platformei Moldovenești. Cele două componente ale acesteia, soclul (fundamentul) și cuvertura sedimentară reflectă stadii diferite de evoluție, fundamentul fiind etapa mobilă de geosinclinal, iar cuvertura - etapa de stabilitate (platformică), în care depozitele acumulate

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
destul de redusă. b. Cuvertura. Cuvertura, în cazul bazinului Lohan, este alcătuită exclusiv din depozite sedimentare, aparținând Sarmațianului și Meoțianului (sedimente acumulate în ciclul de sedimentare Badenian superior - Meoțian). La acestea se adaugă depozite cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc artera hidrografică principală, respectiv pârâul Lohan. Sarmațianul este prezent cu etajele: Basarabian și Chersonian. Basarabianul (Sarmațianul mijlociu) se găsește în aproape tot cursul inferior al Lohanului. În profilul văii Lohanului și al afluenților săi din această parte a bazinului apar depozite argilo

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
șisturi cristaline, în care nu se cunosc accidente tectonice majore, fundament acoperit de depozite sarmațiene și meoțiene, formate din roci predominant nisipoase sau argiloase, slab ondulate. Analizând Harta seismică a României (R. Ciocârdel și colab., 1965) se constată că bazinul hidrografic al pârâului Lohan, ca și zonele limitrofe, se înscriu ca arii de maximă intensitate seismică (gradul 8). Această încadrare a fost confirmată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, dar mai ales de cel din 4 martie 1977, care a provocat

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
47,2% din totalul suprafeței); • între 250 - 300 m: 21,1 km2 (sau 19,2%); • peste 300 m: 20,2 km2 (sau 18,3%). Reiese clar predominanța altitudinilor cuprinse între 150 - 250 m, care reprezintă 47,2% din totalul bazinului hidrografic. Analizând harta hipsometrică se poate remarca cu ușurință că izohipsa de 150 m delimitează zona care include conurile de dejecție și debușeele majorității afluenților Lohanului, atât pe dreapta cât și pe stânga văii. Curba de 250 m altitudine delimitează partea

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Aceste fenomene iau valori deosebite în perioada rece a anului (iarna) și în etapa de tranziție (primăvara și toamna), producând pe văi, pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
pe lângă brumă, o sporire și o persistență mai îndelungată a umezelii și a ceței. CAPITOLUL VI APELE Rețeaua hidrografică din această parte a Podișului Central Moldovenesc este alcătuită din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
din pâraie scurte, cu excepția arterei principale, Lohanul. Cauza acestei înfățișări a rețelei hidrografice este rezultatul îndelungatei evoluții morfohidrografice care s-a produs în Podișul Moldovei din momentul retragerii spre sud a apelor mărilor Pliocenului Inferior (Romanian) și până azi. Caracterul hidrografic al pâraielor din bazinul Lohan a fost determinat de particularitățile pe care le are în această parte a Podișului Moldovenesc principalele elemente ale cadrului natural: structura geologică (în general, monoclinală), cu înclinarea moderată a stratelor spre SE, compoziția petrografică a

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
alte surse de apă ce se preling pe pantă, intensificând procesele geomorfologice actuale. 2. APELE DE SUPRAFAȚĂ. Apele de suprafață, respectiv apele curgătoare, se manifestă ca unul din cei mai activi și mai eficienți agenți modelatori ai reliefului. Principala arteră hidrografică din bazin este pârâul Lohan. Lohanul este afluent al Crasnei și izvorăște din zona înaltă a platformei Poiana Mare - Lohan. În hidrografia Moldovei Centrale, valea Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Lohanului este considerată ca o apariție morfologică târzie. Formarea ei s-ar fi produs în Cuaternar. Acest fapt morfologic a fost în legătură cu prăbușirea părții de nord a Câmpiei Române, care prin joasa ei altitudine ar fi dat putință unei artere hidrografice din sud - vestul Moldovei actuale să înainteze adânc în coline și podiș, captând prin eroziunea ei regresivă aproape toate râurile acestor regiuni care, primitiv, curgeau spre sud - est. Așa ar fi luat naștere râul Bârlad, care prin cei doi afluenți

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
Crasnei, cursul sau valea inferioară. În cursul superior, valea Lohanului este foarte larg deschisă, adevărată vale de peneplenă ridicată la peste 300 m altitudine absolută, reprezentând ca direcție de orientare (NV - SE) un fragment de vale suspendată din vechea rețea hidrografică a Moldovei. De la Fundătura-Pâhnești în jos, Lohanul își schimbă direcția, îndreptându-se spre sud, iar valea devine ușor subsecventă. Paralel cu aceasta și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în cuestă, frământată de

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
izvoarele Lohanului scăzând până la 1,36 km/km2, pentru ca în bazinul inferior densitatea să crească până la 1,81 km/km2. De aici putem deduce că densitatea rețelei hidrografice în bazinul Lohanului are valori mari. Precizăm însă,că din această rețea hidrografică, aceea care are debit permanent este redusă ca lungime, ea reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la unele pâraie mai mari) se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
reprezentând doar 1/5 din rețeaua totală. Ameliorarea acestei situații (prelungirea traseului și duratei debitului permanent la unele pâraie mai mari) se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare de tipul iazurilor, sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în regiunile cu

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
se poate obține prin crearea de lacuri de acumulare de tipul iazurilor, sistematic construite și bine întreținute. Densitatea rețelei hidrografice este un factor foarte important, care influențează puternic extinderea spațială și intensitatea proceselor geomorfologice. Cu cât această densitate a rețelei hidrografice este mai mare, cu atât energia reliefului crește, iar procesele de versant devin mai intense. Astfel, în regiunile cu pante înclinate (15° - 20°) și puternic înclinate (> 20°) energia reliefului prezintă valorile cele mai ridicate din întregul bazin (0,52 - 0

BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI (2005) [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]