183 matches
-
cedează și se produc avarii. Din acest motiv, adică pentru echilibrarea presiunilor, pentru înălțimi de peste 0,80 m ale apei, peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire, apa trebuie lăsată să intre în clădire. Fig. 3. Efectele presiunii hidrostatice asupra clădirilor. 1 - Clădirea fără subsol are presiuni hidrostatice mai mici; 2 - Clădirea cu subsol are presiuni hidrostatice mai mari (săgețile pline) și, suplimentar, se adaugă presiunea pământului (săgețile punctate); A - pământ; B - apă; C - presiune hidrostatică; D - presiunea pământului
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
pentru echilibrarea presiunilor, pentru înălțimi de peste 0,80 m ale apei, peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire, apa trebuie lăsată să intre în clădire. Fig. 3. Efectele presiunii hidrostatice asupra clădirilor. 1 - Clădirea fără subsol are presiuni hidrostatice mai mici; 2 - Clădirea cu subsol are presiuni hidrostatice mai mari (săgețile pline) și, suplimentar, se adaugă presiunea pământului (săgețile punctate); A - pământ; B - apă; C - presiune hidrostatică; D - presiunea pământului. (2) Când viteza apei depășește 1,5 m/s, presiunile hidrodinamice
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
ale apei, peste nivelul cotei de călcare al accesului în clădire, apa trebuie lăsată să intre în clădire. Fig. 3. Efectele presiunii hidrostatice asupra clădirilor. 1 - Clădirea fără subsol are presiuni hidrostatice mai mici; 2 - Clădirea cu subsol are presiuni hidrostatice mai mari (săgețile pline) și, suplimentar, se adaugă presiunea pământului (săgețile punctate); A - pământ; B - apă; C - presiune hidrostatică; D - presiunea pământului. (2) Când viteza apei depășește 1,5 m/s, presiunile hidrodinamice devin importante, iar dacă apa transportă plutitori, avariile pot
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
3. Efectele presiunii hidrostatice asupra clădirilor. 1 - Clădirea fără subsol are presiuni hidrostatice mai mici; 2 - Clădirea cu subsol are presiuni hidrostatice mai mari (săgețile pline) și, suplimentar, se adaugă presiunea pământului (săgețile punctate); A - pământ; B - apă; C - presiune hidrostatică; D - presiunea pământului. (2) Când viteza apei depășește 1,5 m/s, presiunile hidrodinamice devin importante, iar dacă apa transportă plutitori, avariile pot fi semnificative și, de cele mai multe ori, iremediabile. (3) În cazul unor inundații la care apa are viteză
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
Daunele potențiale produse de inundații asupra clădirilor în care apa depășește 0,80 m față de nivelul cotei de călcare al accesului în clădire (parter) sunt: (a) avarierea pereților de cărămidă ce pot crăpa sau chiar se pot prăbuși sub acțiunea hidrostatică a apei; ... (b) avarierea acoperișului ce poate fi dislocat de apă prin smulgerea de țigle, plăci sau bucăți de învelitoare; ... (c) avarierea tavanului prin presiunea acumulată la interiorul casei prin creșterea nivelului apei peste nivelul superior al ferestrelor. ... (7) Există
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
adaptare a clădirilor din zonele inundabile contribuie la atenuarea și reducerea efectelor inundațiilor asupra acestora, ca urmare a pătrunderii apei în clădire dar și pentru grăbirea procesului de recuperare după producerea fenomenului. (2) Măsurile descrise urmăresc să reducă efectul acțiunii hidrostatice din timpul inundațiilor, analizând efectele produse asupra structurii de rezistență a clădirilor, sistemelor constructive, finisajelor și instalațiilor acestora. (3) Măsurile de adaptare a terenului, precum și soluțiile bazate pe natură urmăresc să diminueze efectele pătrunderii apei pe terenul adiacent construcțiilor
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
noi, cât și celor existente. Este utilizată, în general, când celelalte metode se dovedesc nepotrivite din rațiuni tehnico- economice și abordează clădirea ca fiind deschisă la intrarea și ieșirea apei, fără a constitui un obstacol în deplasarea acesteia. Astfel presiunea hidrostatică interioară și exterioară aplicată pereților clădirii se vor egaliza, iar daunele structurale vor fi reduse semnificativ. Este adecvată zonelor cu probabilitate redusă de inundații (produse de viituri cu debitul maxim corespunzător unei probabilități anuale de depășire sub 1%) cu durată
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
bun început, deoarece umplerea durează foarte mult. La clădirile cu subsol sau demisol, parțial sau pe toată suprafața clădirii, suplimentar față de presiunea laterală a apei, trebuie luate în considerare și presiunile pământului. Fig. 30. Protejarea clădirilor prin echilibrarea presiunilor hidrostatice cu permiterea pătrunderii apei la interior. 1 - clădire fără subsol; 2 - clădire cu subsol; A - pământ; B - apă; C - presiune hidrostatică; D - presiunea pământului. (6) Realizarea clădirilor fără demisol, subsol sau subsoluri este de preferat în zonele inundabile deoarece s-
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
de presiunea laterală a apei, trebuie luate în considerare și presiunile pământului. Fig. 30. Protejarea clădirilor prin echilibrarea presiunilor hidrostatice cu permiterea pătrunderii apei la interior. 1 - clădire fără subsol; 2 - clădire cu subsol; A - pământ; B - apă; C - presiune hidrostatică; D - presiunea pământului. (6) Realizarea clădirilor fără demisol, subsol sau subsoluri este de preferat în zonele inundabile deoarece s-a dovedit că acestea suferă mai puține avarii, în principal datorită presiunilor mai mici ce acționează asupra lor. Clădirile fără subsol
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
complet impermeabil, de exemplu beton aditivat și impermeabilizat sau sisteme de hidroizolație, cu rosturile de construcție etanșe. Elementele structurale trebuie să fie amplasate, concepute, calculate și detaliate pentru a susține nivelurile crescute ale apelor subterane (din cauza inundațiilor) și presiunea hidrostatică aferentă. (13) În parcajele inundate, mașinile pot pluti și pot fi purtate de ape. Astfel, pot deteriora sau disloca elemente structurale sau de închidere, în timpul inundațiilor. Se vor prevedea protecții perimetrale ale acestora, la înălțimea adecvată, din materiale rezistente
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
suprafață. (14) Măsurile de adaptare pentru inundare controlată au următoarele avantaje și dezavantaje: Avantaje Dezavantaje - nu este nevoie de teren suplimentar pentru aplicarea acestei metode; - datorită curgerii apei prin clădire, pereții clădirii vor fi supuși unei încărcări provenite din presiune hidrostatică mai mică decât în cazul hidroizolării construcției; - pot fi aplicate împreună cu alte metode de reducere a pagubelor în timpul inundațiilor; sunt mai puțin costisitoare comparativ cu alte metode; - reduc pagubele produse în timpul inundațiilor (clădire și bunuri); - reduc costurile
REGLEMENTARE TEHNICĂ din 13 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275559]
-
produc transferul de căldură între diferitele regiuni atmosferice, precum și pierderile de energie (căldură) în spațiul (procese de transfer radiativ). În general, se consideră că fiecare porțiune din atmosferă (având dimensiunile orizontale de cel puțin câțiva kilometri) se află în echilibru hidrostatic; cu alte cuvinte, există un echilibru între forțele gravitaționale și forțele datorate gradienților verticali de presiune, ce se exercită pe unitatea de volum în fiecare porțiune a atmosferei. Dacă atmosfera în echilibru ar fi, în mod ipotetic, izotermă, atunci presiunea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de presiunea la nivel capilar și venos central, precum și de rezistența la curgere, influențată la rândul ei de diverși factori. 70-75% din sânge se află în venele marii circulații (din care 50-80% în vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de presiunea la nivel capilar și venos central, precum și de rezistența la curgere, influențată la rândul ei de diverși factori. 70-75% din sânge se află în venele marii circulații (din care 50-80% în vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de presiunea la nivel capilar și venos central, precum și de rezistența la curgere, influențată la rândul ei de diverși factori. 70-75% din sânge se află în venele marii circulații (din care 50-80% în vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de presiunea la nivel capilar și venos central, precum și de rezistența la curgere, influențată la rândul ei de diverși factori. 70-75% din sânge se află în venele marii circulații (din care 50-80% în vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară este atât de mică, la aceasta adăugându-se și diferențele presionale regionale determinate de postură prin efect hidrostatic. In esență creșterea presiunii extra vasculare poate reduce calibrul vascular prin efect de compresie. Când volumul pulmonar este mic, creșterea rezistenței vasculare este favorizată de faptul că efectul de tracțiune radială a vaselor extra-alveolare este redus. Odată cu distensia toraco-pulmonară tracțiunea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este redusă (după hemoragii severe) sau dacă presiunea alveolară este crescută (în cursul presiunii pozitive de ventilație). Această zonă ventilată dar neperfuzată este inutilă pentru schimbul gazos; spațiu mort alveolar. In zona 2 presiunea arterială pulmonară este crescută datorită efectului hidrostatic și depășeste presiunea alveolară. Totuși, presiunea venoasă este încă foarte scăzută și este mai mică decât presiunea alveolară; aceasta conduce la caracteristici importante presiune-debit. In aceste condiții, debitul sanguin este determinat de diferența dintre presiuea arterială și cea alveolară (nu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de presiunea la nivel capilar și venos central, precum și de rezistența la curgere, influențată la rândul ei de diverși factori. 70-75% din sânge se află în venele marii circulații (din care 50-80% în vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]