76 matches
-
ca în balada Iovan Iorgovan) pentru că protagoniștii realizează că sunt frate și soră, deci descendenți din același părinte (vezi și colindele în care junele răpune leul care-i răpise sora). Motivul diferă doar formal, nu și esențial. În fond, căsătoria (hierogamia) finală dintre erou și eroină nu trebuie înțeleasă altfel decât ca un act de „androginizare mitică”, ce corespunde actelor de „androginizare rituală”, bogat atestate (83, p. 138 ; 88, p. 425), 2. Pierzându-se semnificația cosmogonică a scenariului și, implicit, justificarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
înseamnă că n-a pățit nimic. - Din mulțime și-a făcut apariția o femeie de o asemănare izbitoare cu Maica Tereza... - Da, tu, Maica Tereza! - Care a încălecat cu siguranță pe motocicletă, dispărând cu tot cu necunoscuți din ochii înlăcrimați ai martorilor hierogamiei. - Da, au dispărut. Poliția? Nu știu. Ce-a zis poliția? - Nu scrie. Dar o să zică în curând. Gabrielescu se ridică hotărât. Afacerea asta părea un caz de avansare cu tot cu salariu. - Da, dragă, așa o să fac, o să sun la ziar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
schimb scoase de sub poalele veșmântului o sticlă de Coca Cola plină-ochi cu licoarea mult dorită. Nea Ovidiu îi trase lui Horațiu una peste ceafă, mândru de sine. Maica le surâdea cu îngăduință. Era prima seară dintr-un lung șir al hierogamiilor. Era prima seară din cauza căreia, peste câțiva ani, oameni cinstiți vor săvârși crime îngrozitoare pentru a avea privilegiul să ajungă în această celulă. Dar deocamdată nimeni nu știa asta. După ce douămiipatrusutecincizecișidouă de contese săriră gardul, abia reușind s-o eclipseze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
printr-un hazard nesemnificativ, fapt care scoate în evidență prețul infim al vieții. În balada vrânceană, fondul zamolxic și getic al matricei noastre culturale preschimbă neliniștea în apoteoză, moartea fiind considerată transferul într-o neoexistență superioară, înveșnicită sub forma unei hierogamii a omului cu Natura. O altă hipostază a neliniștii ne întâmpină în basmul Tinerețe fără bătrânețe, viață fără moarte. Aici neliniștea apare unicat: este prenatală. Copilul nu vrea să se nască într-o lume destinată morții. El acceptă să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
periodic în acest Timp sacru și indestructibil, fiind încredințat că acesta determină celălalt timp, obișnuit, durata profană în care se desfășoară orice existență omenească. Prezentul etern al evenimentului mitic determină durata profană a evenimentelor istorice. Ca să dăm un singur exemplu, hierogamia divină, care a avut loc in illo tempore, a îngăduit unirea sexuală, omenească. Unirea dintre zeu și zeiță se petrece într-o clipă atemporală, într-un prezent veșnic; unirea sexuală dintre oameni, când nu este rituală, se desfășoară în durată
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cultivat plantele alimentare, devenind așadar în chip firesc stăpâna ogoarelor și a recoltelor. Puterile magico-religioase și, prin urmare, predominanța socială a femeii au un model cosmic: Pămîntul-Mamă. În alte religii, creația cosmică sau, cel puțin, desăvârșirea ei sânt rezultatul unei hierogamii între Zeul-Cer și Pămîntul-Mamă. Acest mit cosmogonic este destul de răspândit, fiind întîlnit cu precădere în Oceania, din Indonezia până în Micronezia, dar și în Asia, în Africa și în cele două Americi.26 După cum am putut constata, mitul cosmogonic este mitul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
până în Micronezia, dar și în Asia, în Africa și în cele două Americi.26 După cum am putut constata, mitul cosmogonic este mitul exemplar prin excelență, slujind drept model pentru comportamentele oamenilor. Căsătoria dintre oameni este socotită așadar o imitație a hierogamiei cosmice. "Eu sânt Cerul, spune soțul în Brihadara1yaka Upanishad (VI, II, 20), iar tu ești Pămîntul!" În Atharva Veda (XIV, II, 71), soțul și soția sânt asimilați Cerului și Pământului. Căsătoria Didonei cu Enea are loc în timpul unei puternice furtuni
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
neînțeles, însă pot fi descifrate cu ajutorul miturilor. După cum vom vedea, experiența umană în totalitatea sa poate fi omologată Vieții cosmice, prin urmare sanctificată, deoarece Cosmosul este creația supremă a zeilor. Orgia rituală închinată recoltelor are și ea un model divin: hierogamia Zeului fecundator cu Pămîntul-Mamă.27 Fertilitatea agrară este stimulată cu ajutorul unei frenezii genezice neînfrînate. Dintr-un anumit punct de vedere, orgia amintește de nediferențierea de dinaintea Creației. Așa se explică de ce unele ceremoniale prilejuite de Anul Nou cuprind ritualuri orgiastice: "amestecul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
cu alte cuvinte, găsește în el însuși "sfințenia" pe care o recunoaște în Cosmos. Viața sa este prin urmare omologată vieții cosmice care, ca lucrare divină, devine imaginea exemplară a existenței umane. După cum am văzut, căsătoria este valorizată ca o hierogamie între Cer și Pământ. Omologarea Pămînt-Femeie este însă mult mai complexă la agricultori. Femeia este asimilată gliei, semințele înseamnă semen virile, iar muncile câmpului, unirea conjugală. Femeia aceasta a venit precum un ogor viu; semănați într-însa sămânța, bărbați!" stă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
o dobândesc actele fiziologice ca imitație a modelelor divine, organele și funcțiile lor au fost valorizate religios prin asimilare cu unele regiuni sau fenomene cosmice. Am întîlnit exemplul clasic al femeii asimilate gliei și Pămîntului-Mamă, cel al actului sexual asimilat hierogamiei Cer-Pămînt și semănatului. Omologările om-Univers sânt însă mult mai numeroase. Unele par ușor de stabilit, ca de pildă cea dintre ochi și Soare, sau între cei doi ochi și Soare și Lună, sau între calota craniană și Luna plină, sau
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
socotite fie sacre, fie un dar al zeilor, fie o ofrandă adusă zeilor trupului (cum este cazul în India, de pildă). Viața sexuală este și ea ritualizată și, prin urmare, omologată atât fenomenelor cosmice (ploaie, semănat), cât și actelor divine (hierogamie Cer-Pămînt). Uneori, căsătoria este valorizată pe trei planuri: individual, social și cosmic. La indienii omaha, de pildă, satul este împărțit în două jumătăți, numite Cerul și Pământul. Căsătoriile nu se pot face decât între cele două jumătăți exogame și fiecare
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
a găsit hîrbul capacul și lelea bărbatul” - conchide folclorul românesc. Seria opozițiilor continuă apoi cu polaritățile ars - nears, umed - uscat etc. Seria de ghicitori deocheate, centrate pe tema coitului, ne sugerează în final o altă relație, de data aceasta cosmogonică : hierogamia primordială a cerului și pămîntului. Astfel, într-o ghicitoare din România se spune despre cer : Am un ceaun umflat,/ peste lume răsturnat. Iar bulgarii folosesc același termen, vrasnik, pentru „capacul cuptorului mobil” (pentru orice alt capac folosesc termenul turcesc... kapak
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mitologiile străvechi ale umanității insită motivat asupra simbolismului teluric. Trimiterile sunt la varii și stranii divinități htoniene, mai toate cu diverse funcții cosmogonice. Așa cum demonstrează exemplar Mircea Eliade în Tratat de istorie a religiilor, matricea cosmogonică a fost cea dintâi hierogamie cosmică: nunta dintre Cer și Pământ. Acest fapt originar, de o ,,sacră gravitate" (Mircea Eliade) a devenit ulterior modelul ontologic unanim imitat de oamenii culturilor premoderne. Universul mental arhaic a fost saturat de imagini, simboluri, credințe și mitologii ale Magnei
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Mircea Eliade. Despre ce este vorba? Tehnica (post)modernă nu mai are justificarea mitologică și religioasă pe care o avea tehnica arhaică și premodernă. Atunci simplul act al cultivării pământului, de exemplu, era dublat de subtila simbolistică mitico-religioasă a acestei hierogamii cosmice. Altă mentalitate, ale interpretării, alte forme de asumare a tehnicii. Or, comunitățile electronice, Internetul sunt departe de a fi justificate mitic și religios. Iar unii teologi moderni nu s-au dovedit a fi, așa cum era de așteptat, la înălțimea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
reflecteze asupra condiției femeii, asupra condiției umane, în general. Există un temei mitologic al comportamentelor și conduitelor de curtezane și de pseudocurtezane legendare, istorice-reale și create prin ficțiune literară, temei oferit de zeități feminine, implicate exclusiv sau prin uniri sacre (hierogamii) cu divinități masculine în cosmogonie (crearea universului), teogonie (apariția și dezvoltarea divinităților), antropogonie (crearea și evoluția omului). Unele divinități feminine sunt și simboluri ale fertilității pământului, ale fecundității, maternității, feminității, iubirii, voluptății, sunt patroane ale prostituatelor sacre din temple, modele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
feminității exprimate prin sexualitate, maternitate, iubire maternă, paternă, filială, erotică exclusivă, selectivă sau multiplă. Unele curtezane sunt creaturi legendare, cu sau fără suport istoric real. Curtezanele sacre sunt slujitoarele zeităților în temple ce oferă servicii sexuale muritorilor, având ca model hierogamiile, unirile sacre între forțele divine masculine și feminine. Sunt cunoscute în istorie: istharishtu (preotesele zeiței Ishtar), qadeshtu (preotesele zeiței Qadesh), devadasis, în India, hierodulele în Grecia, bacantele și menadele în Roma. După modelul lor, sectanți cu diferite orientări necreștine și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
În construcția mitică de creație teogonică, cosmogonică și antropogonică, sexualitatea are un rol primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
primordial. Creația teogonică, cosmogonică, antropogonică apare din totalitate, din logos, din spirit, dintr-un ou primordial, din androginie asexuată sau din îmbinarea masculin feminin, dar și din hierogamii sau uniri sacre dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dintre Cer și Pământ, dintre zeități primordiale. Creația datorată hierogamiei este un argument al sacralizării sexualității. Exemplificăm sacralizarea sexualității generatoare a creației sub diferite forme prin câteva mitologii orientale și occidentale. În mitologia sumeriano babiloniană, lumea s-a creat din hierogamii (uniri sacre) între Cer și Pământ. Marduk, divinitate supremă, a distrus lumea inițială și a creat o altă lume, după ce a trimis un potop purificator. În mitologia egipteană, zeul primordial, Atum, născut din el însuși, dintr-un ou cosmic, a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
trecătoare, de revelarea sacrului, de accesul omului la lumea sacră. Elementul comun al mitologiilor este faptul că mentalul divin este impulsul creației teogonice, cosmogonice, antropogonice iar sexualitatea este sacralizată. În toate mitologiile divinitățile, cosmosul, omul au apărut, în general, prin hierogamii (uniri sacre). Dragostea, sub toate formele ei de manifestare: maternă, paternă, filială, fraternă, erotică este sacralizată și este asociată cu fertilitatea naturală și cu fecunditatea umană. Dragostea devotată ori înșelată, trădată, metamorfozată în intrigă, ură, răzbunare, crimă, este modelată de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
teogonice (de apariție a divinităților), cosmogonice (de apariție și evoluție a cosmosului) și antropogonice (de apariție, evoluție a omului și de direcționare a destinului lui). Crearea lumii teogonice, cosmogonice și antropogonice a apărut și s-a desăvârșit, în general, prin hierogamii (în greacă, hieros, gamos = căsătorie sacră), uniri sacre între forțele primordiale feminine și masculine. Având acest model hierogamic, oamenii l-au preluat și l-au transpus în ritualuri pentru omagierea zeităților în temple prin uniri sexuale multiple, ceea ce a determinat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
floralia, se practicau și unirile sexuale sacre. Asemenea așezăminte în care se practica prostituția sacră erau și în Asiria, Armenia, Palestina, Lidia, Cartagina, Sicilia, Mecca, Mexic, în teritorii din Oceania și Australia. Deseori practicile sociale imitate după tradițiile mitice ale hierogamiei, ale unirilor sacre, intrau în procesiunile misterelor, ceremonii secrete inițiatice cu caracter magic și purificator ce includeau și unirile sexuale cu preoți (hierofanți) și cu preotese. Asemenea procesiuni se desfășurau și în Iran, America precolumbiană, India, cele mai cunoscute erau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
contemple Înfățișarea divină... Maiestatea acestui zeu făcu ceea ce dori cu ea, iar ea Îl lăsă să se bucure de ea și Îl sărută... (Urk. IV 218 sqq.). Astfel, cu un ton care se complace În a fi mitologic, este narată hierogamia din care se naște regina Hatshepsut. Tema este analogă celei din povestea găsită Îxe "Horus"n papirusul Westcar: dar unirea zeului cu o muritoare este văzută din punctul de vedere al pământeanului ca o bucurie a minunilor divinului care lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o categorie socială Însemnată, datorită numeroaselor bunuri imobiliare pe care le-au dobândit; acest fapt i-a determinat de multe ori pe suverani să intervină În privința lor cu măsuri restrictive. Cadrul sacerdotal mesopotamian este completat de ceea ce se cunoaște despre hierogamie (căsătoria sacră) și despre prostituția sacră, care era cu siguranță practicată ca mijloc ritual de promovare a fecundității. 4. Practicile cultualetc "4. Practicile cultuale" a) Liturgia Pe lângă jertfe (vezi mai jos), trebuie amintite și serviciile liturgice zilnice, care constau din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
alegerea și consacrarea (ungerea cu ulei) a celei alese, tunderea ei rituală, o serie de procesiuni Între templul lui Baal și casa paternă a preotesei, instalarea ei definitivă În templu, celebrată ca o nuntă cu divinitatea (chiar dacă lipsesc indiciile unei hierogamii propriu-zise). Era vorba de o mare sărbătoare populară, care implica și alte divinități Împreună cu locurile lor sacre (printre care NIN.KIR, zeiță a bocetelor funebre) și În care regele rămânea În plan secund, În timp ce protagoniști erau Bătrânii din Emar și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]