88 matches
-
stejar cu carpen (Erythronio-Carpiniori)", "Pajiști panonice de stâncării (Stipo-Festucetalia pallentis)", "Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)", "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice", "Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi", "Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin", "Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion", "Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)", "Izvoare
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, reptile, broaște, pești sau insecte< dintre care
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
o suprafață de 35,50 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Lacurile Fărăgău - Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
m lățime) alcătuită în principal din nisipuri și prundișuri acoperite cu depozite mâloase și nisipuri fine. Aceste teritorii, frecvent inundabil, are o umiditate pronunțată și în majoritatea cazurilor este ocupată cu o vegetație formată din plopi, sălcii, răchitișuri sau asociații higrofile (C. Burduja, 1963). Din punct de vedere geomorfologic această treaptă poate fi considerată ca o terasă în formare. Terasa de luncă de 6-10 m altitudine relativă este partea cea mai importantă a luncii Bahluiului, inundabilă numai la viituri excepționale (astăzi
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel, este semnificativ
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
hidrografic din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare, din familia bovinelor, cu corpul acoperit
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
lacurilor, la nord de pădurea de conifere. Dintre arbuști: mesteceni pitici (Betula nana, B.tortuosa, B.exilis), sălcii pitice (Salix arctica, S.glauca, S.lapponum), arini pitici (Alnus crispa, A.fruticosa); subarbuști: afinul (Vaccinium uliginosum), merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
explică marea bogăție floristică existentă și păstrarea unui interesant cortegiu de plante specifice făgetelor montane. Genofondul existent în rezervația Vorona este bogat și variat, lucru explicat, pe lângă variabilitate a condițiilor staționale, și prin existența unor poieni unde abundă o floră higrofilă, hidrofilă și mezofilă. SEMNIFICAȚIA PRESCURTĂRILOR ȘI A SEMNELOR CONVENȚIONALE UTILIZATE ÎN CONSPECTUL FLORISTIC * specii identificate în teritoriu specii inventariate de Cl.Horeanu specii inventariate de D. Mititelu și T. Chifu Bioformele ( formele biologice) T - terofite HT - hemiterofite H - hemicriptofite G
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
adâncirea văii principale, Lohan, care a tăiat formațiunile geologice pe o grosime de 150 - 200 m, a produs degradarea pânzelor de apă existente în aceste formațiuni. Prezența pânzelor acvifere este semnalată în mod natural de existența izvoarelor sau a vegetației higrofile (iubitoare de umezeală). Porniturile de teren și alunecările de strate sunt, la fel, o dovadă a existenței pânzelor acvifere. Pentru a caracteriza, pe scurt, hidrogeografia regiunii, vom utiliza clasificarea făcută de Constantin Martiniuc pentru pânzele de apă. În acest caz
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
astăzi prin acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
o capturează și revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în imediata apropiere a apei
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 1310 - comunități cu Salicornia și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase (40%); 1530* - pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice (50%); 6430 - asociații de lizieră cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin (1%). Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: rezervația se află în zona de afloriment a depozitelor sarmațiene reprezentate prin stratele cu Cryptomactra de facies salmastru. Aceste formațiuni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de habitate din aria protejată: 3150 lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3160 lacuri distrofice și bălți; 3270 râuri cu maluri nămoloase, cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention p.p.; 6430 - asociații de lizieră, cu ierburi înalte higrofile, de la nivelul câmpiilor până la cel montan și alpin; 6510 pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91FO păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia riverane marilor râuri (Ulmenion minoris). Caracterizarea generală a ariei protejate
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. I. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Hidrocharis morsus-ranae, Nymphaea alba (nufăr alb), Nuphar luteum (nufăr galben), Phragmites sp., Potamogeton lucens, Salix sp., Salvinia natans (peștișoară), Stratioites aloides, Trapa natans, Vallisneria spiralis. Dintre angiosperme
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora rezervației este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex praecox, Carex pseudocyperus, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Dintre insecte putem întâlni pe: Lucanus cervus (rădașca), Orthetrum cancellatum. Lacul de acumulare Chirița reprezintă un biotop
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezintă astfel: precipitațiile medii anuale: 572 mm din care: primăvara: 156,5 mm, vara: 210 mm, toamna: 115,5 mm, iarna: 90 mm, în perioada de vegetație: 384,4 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: este reprezentată din specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix fragilis, Salix purpurea, Salix x reichardtii. Dintre ferigi apare Equisetum palustre; dintre angiosperme: Agrostis tenuis, Ajuga reptans, Asperula odorata, Asperula rivalis, Bromus pannonicus obsigă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex otrubae, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Epipactis helleborine, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp., Salvinia natans, Thalictrum flavum, Utricularia vulgaris. B. Fauna: Nevertebratele sunt reprezentate prin: lipitori (Hirudo medicinalis), crustacee racul de râu
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
motiv brațele moarte aflate în incinta îndiguită a șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Asarum europaeum, Asparagus officinalis ssp. pseudoscaber, Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Limonium gmelinii, Limonium latifolium, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre peștii întâlniți aici menționăm: plătica (Abramis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm; primul îngheț: 15 octombrie, ultimul îngheț: 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă, cu o vegetație reprezentată prin specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna Insecte: fugăii (Gerris argentatus), (Gerris lateralis), (Gerris rufoscutellatus). Biotopul unic este în măsură să asigure reproducerea și conservarea unor pești autohtoni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
șenalului Prutului prezintă o importanță maximă pentru majoritatea speciilor de pești, fiind singurele zone de pe șenalul românesc, unde acestea mai au condiții de reproducere. A. Flora: Biocenoza autohtonă este diversă și valoroasă iar vegetația este reprezentată de specii hidrofile și higrofile: Carex hirta, Carex limosa - rogoz, Carex paniculata, Carex riparia, Carex rostrata, Glyceria plicata, Phragmites sp., Salix sp.. B. Fauna: Insecte: Lucanus cervus (rădașca). Dintre speciile de pești întâlnite aici: plătica (Abramis brama), ghiborțul (Acerina cernua), novacul (Aristichthys nobilis), crapul (Cyprinus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
revine cu ea în același loc (Neuweiller et al., 1 1987) Hrănirea deasupra zonelor acvatice. Acestea sunt reprezentate de suprafețele mari de apă curg curgătoare sau stagnată, de canale, mlaștini sau suprafețele u umede acoperite de trestie sau alte plante higrofile. Lor li se adaugă unele zone antropice, precum porturile și canalele navigabile puternic iluminate. Liliecii care vânează deasupra apei își împart spațiul pe sectoare de înălțimi d diferite. Astfel, Myotis daubentonii și M. capaccinii se hrănesc în imediata apropiere a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
sitului au compoziție floristică, structură și condiții staționale relativ omogene cu mici fragmentări generate de microstațiunile depresionare. În structura covorului vegetal al sitului se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii de interes conservativ cum sunt: dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara și la începutul verii. În zona joasă, microdepresionară, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită rupturilor de pantă și stagnărilor de apă, ceea ce favorizează instalarea unei vegetații higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc și pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
Caleophora bucovinella, cu arie limitată în această zonă. 2.3.3. Habitate și ecosisteme În situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se găsește un singur tip de habitat de importanță conservativă - 62C0* stepe ponto-sarmatice. Restul teritoriului este ocupat de habitate higrofile fără importanță conservativă, de zone ruderale și drumuri agricole. 2.3.4. Peisaj Situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa se remarcă printr-un peisaj de coline, cu pante domoale sau mai abrupte. Datorită reliefului accidentat, pe spații mici, s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
cm. Menținerea lor va determina pierderea caracterului de pajiște și sărăcirea în specii. Se constată și o tendință de descreștere a suprafețelor, alunecărilor de teren care generează rupturi de pantă, microdepresiuni cu ochiuri de apă stagnantă, unde se instalează habitate higrofile. Alte amenințări de intensitate mare sunt: desțelenirea unor suprafețe de stepă din sit și cultivarea lor, existența în imediata vecinătate a terenurilor cultivate, sursă de specii ruderale, unele chiar buruieni invazive, pășunatul, managementul defectuos al deșeurilor, existența unor drumuri agricole
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]