123 matches
-
teritorială, parametrii tehnico-calitativi și dimensional cantitativi. Valențele strategico teritoriale derivă din gradul de echipare a teritoriului cu rețele ale infrastructurilor critice, în calitatea lor de suport al activităților vitale și funcțiilor de relații prin care o entitate teritorială își structurează hinterlandul de existență și de interese regionale. Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
interioare cu marea.Irakul dispune de 3 porturi fluvio-maritime situate în arealul de vărsare al Shatt-el-Arab în Golful Persic, iar Egiptul de 8 porturi amplasate la gurile de vărsare ale brațelor Nilului în Mediterana. Acestea constituie atuuri de racordare a hinterlandului teritorial intern cu spațiul economic al mării. B. Structura funcțională a infrastructurilor portuare Ponderea diferitelor tipuri de porturi, funcție de profilele de specializare ale acestora, redau unele particularități ale infrastructurilor maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
maritime caracteristice spațiilor subdezvoltate, deși o bună parte din lumea arabă este bine înzestrată cu resurse materiale (Tabelul nr. 65). Una dintre caracteristici constă în predominarea porturilor mici de interes local, fără o semnificație economică deosebită, ce deservesc în general hinterlanduri de mică anvergură din sfera teritorială a comunităților locale (fig. 109). Acestea au o pondere de 40,9% pe ansamblul domeniului arabofon - 74 porturi, cu proporții mai ridicate în țări subdezvoltate precum Sahara Occidentală (100%), Sudan (88,9%), Somalia (75%), Insulele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
de rezervă pentru transportul petrolului spre bazinul mediteraneean în cazul în care evenimentele conflictuale din zonă ar face Canalul Suez impracticabil. De asemenea, se utilizează și un alt parametru rezultat prin raportarea numărului de porturi maritime și fluviale la suprafața hinterlandului intern deservit de acestea, respectiv suprafața ce revine pentru fiecare port de pe teritoriu (Tabelul nr. 66). Valoarea medie a segmentului de coastă marină ce revine unui port maritim este de 221 km., valoare ce se situează ușor sub media mondială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
ce demonstrează valorificarea modestă a ofertei naturale din teritoriile respective: în Irak un port fluvial de pe Eufratul navigabil deservește un segment de râu de 659,8 km., în Egipt - 318,2 km. pe Nil, iar în Sudan - 271,2 km. Hinterlandul interior deservit de un port la nivel mondial este în medie de 48.782 kmp., în timp ce media în spațiul arabofon este de 86.962 kmp., dar în statele mari unui port îi revine o suprafață cu mult mai mare: Mauritania
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
suprafață de 515.200 kmp.), Arabia Saudită (268.711 kmp.), Algeria (183.210 kmp.), Somalia (156.834 kmp.), Libia (146.628 kmp.), Sahara Occidentală (133.000 kmp.), Sudan (132.000 kmp.). Majoritatea statelor arabe de dimensiuni mai reduse (16 state), au mărimile hinterlandurilor deservite de porturi sub media regională: Malta (158 kmp.), Bahrain (332 kmp.), Comore (723 kmp.), Liban (2.046 kmp.), Qatar (3.812 kmp.), Kuwait (5.940 kmp.), Teritoriile palestiniene (6.000 kmp.), E.A.U. (10.450 kmp.). Corelația dintre densitatea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
infrastructuri portuare, precum și capacitatea acestora de a deservi eficient spațiile în cauză. Analiza grafică a raporturilor menționate configurează, din acest punct de vedere, următoarea formulă spațială (fig. 110, Tabelul nr. 67): spațiile bine deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri cu suprafață de până la 50.000 kmp. ce revin fiecărui port și segmente costiere litorale de până la 200 km. lungime pentru fiecare port existent. Cele mai multe state (12) din spațiul arab, plus Israelul, dispun de infrastructuri portuare încadrabile în limitele parametrilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Comore, Malta. Cu excepția Comorelor, toate infrastructurile portuare ale statelor menționate sunt situate pe fațadele marine ale Mediteranei și Golfului Persic, potențând rolul de triplu contact intercontinental (euro-afro asiatic) al celor două bazine maritime. spațiile deservite corespunzător de infrastructurile portuare dețin hinterlanduri de până la 50.000 kmp. pentru fiecare port, dar care înregistrează o densitate costieră mai mică, unui port revenindu-i mai mult de 200 km. de țărm. În această postură se află porturile din Djibouti (datorită numărului scăzut de infrastructuri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
litoral. Sunt state în care lungimea fațadei maritime, deși destul de bine echipată cu unități portuare, este relativ redusă în comparație cu masa teritorială continentală, așa cum se întâmplă în Algeria, Libia și regatul Iordaniei. spațiile modest deservite de infrastructurile portuare se caracterizează prin hinterlanduri în suprafață de 50.000-200.000 kmp. și peste 200 km. liniari de țărm ce revin fiecărui port. Aceste spații corespund statelor cu largi deschideri maritime, echipate însă cu destul de puține terminale portuare, comparativ cu lungimea lor, situație tipică mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
propriilor strategii de securitate a statelor arabe. Practic, putem stabili o segregare de interese a spațiului arabofon, în care peninsula arabă se identifică ca o arie orientată către interesele americanobritanice și parțial franceze (în E.A.U.), o parte a fostului hinterland colonial francez (Ciad, Djibouti, Comore) este îndreptat către Franța, o parte dintre arealele circummediteraneene au rămas cu fața către nucleul ex-sovietic (Siria, Libia, chiar Liban), iar o serie de periferii estice, vestice și sudice ale domeniului arabofon sunt sprijinite militar
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
din Sudan, Ciad, Sahara Occidentală, Mauritania. B. Geografia prezenței militare străine în spațiul arabofon - proiectul intereselor asumate Spre deosebire de asistența financiar-militară, prezența militară străină se caracterizează printr-o mult mai mare vizibilitate în câmpul geostrategic, având valențele unor repere teritoriale în jalonarea hinterlandurilor regionale de influență și interese economico militare. Fără a avea pretenția definirii exhaustive a noțiunii de prezență militară străină, vom lua în considerare în demersul nostru totalitatea infrastructurilor militare străine amplasate pe teritoriul statelor arabe, constând în baze navale, baze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
euro-africano-asiatică. De altfel, fiecare stat arabofon și-a dezvoltat în ultimele trei-patru decenii un tablou al relațiilor politicodiplomatice cu o structură spațială adaptată propriilor aspirații regionale, izvorâte din tendința naturală de a urmări direcțiile considerate prioritare pentru construirea/deservirea propriului hinterland de interese (fig. 47 și fig. 48). Funcție de propensiunea și ponderea relațiilor bilaterale cu țări de pe cele trei continente învecinate, în spațiul arabofon se identifică patru categorii de state: a. Statele cu ponderea cea mai mare a relațiilor politico-diplomatice în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ce au urmat marelui eveniment din 1979. De asemenea, conflictele arabo-israeliene succesive din anii 1948-1949, 1956, 1967 și 1973, sunt mezoevenimente din ciclul deschis de megaevenimentul reprezentat de întemeierea statului evreu în anul 1948. Procesele curente care prin dimensiunile și hinterlandul spațial redus al influenței lor, nu constituie decât episoade minore în evoluția unui stat sau a unei regiuni, pot fi calificate drept microevenimente. Acestea determină consecințe minore în arealul în care se produc, fără reverberații deosebite la scara timpului geopolitic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de credit pentru a ușura conexiunea cu transportul pe mare; negustorii arabi și evrei din porturile arabe foloseau instrumente de credit și de plată și practicau diferite forme de asociere comercială înainte ca ele să fie utilizate de europeni. În ceea ce privește hinterlandul și intensitatea acestui comerț, spusele unui negustor arab din epocă sunt edificatoare, credem noi, în acest sens: “Vreau să duc șofran persan în China, unde am auzit că are un preț mare, iar apoi porțelan din China în Grecia, brocart
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
în Persia”. Așadar, aceste mișcări de transport comercial seamănă mult ca organizare, rute parcurse și destinațiițintă vizate cu fluxurile maritime actuale (nu însă și ca volum de mărfuri transportate), care în linii mari, prin Mediterana, Marea Roșie și Oceanul Indian, circumscriu același hinterland și leagă aceleași regiuni (Europa și Asia) ca și în primul ciclu de dezvoltare a lumii arabe, menținându-i statutul privilegiat de punte de legătură - “continent intermediar” între marile întinderi continentale din proximitate. Astfel, traficul maritim între Europa și Asia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Chineză (I=46,1) și Federația Rusă (I=43,2); prin urmare, spațiile-putere reprezintă cca. un sfert (24,7%) din spațiul continental global.Aceste state dispun de capacitatea de a organiza spațiul geopolitic planetar după propriile interese, creându-și un hinterland de influență din care își extrag resursele necesare și în care își distribuie fondul de plus-valoare pe care îl produc. De remarcat detașarea netă față de celelalte 2 state puteri, a S.U.A., care dețin supremația mondială la patru capitole-reper: numărul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
deși aceste proiecte au și o serie de efecte negative asupra mediului. Cursul mijlociu și superior al Nilului, ca vector de penetrație, are și valențe geopolitice pentru statul egiptean, care consideră spațiile menționate (aflate pe teritoriul sudanez) o parte din hinterlandul său natural de evoluție, fapt ce determină tensiuni locale și diferende frontaliere între Egipt și Sudan. Resursele de apă au căpătat valențele unei pârghii strategice de presiune în condițiile fizico-geografice de ariditate. În ultimele decenii se poate vorbi despre practicarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
situate pe coastele marine (48%), din cele 55 orașe foarte mari (cu peste 500.000 locuitori) 26 sunt situate pe țărmuri (47,3%), iar din cele 26 orașe milionare 11 sunt metropole litorale (42,3%). Viața maritimă și interfața cu hinterlandul continental interior, au făcut ca marea majoritate a orașelor de litoral să aibă o funcționalitate complexă, îmbinându-se funcțiile de servicii predominante (activități comercial-portuare, financiar-bancare, administrative), cu funcția industrială (în special petrochimie, industrie grea și prelucrătoare), situație caracteristică atât pentru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
imediate intensificarea relațiilor comerciale externe și prefigurarea ariilor de orientare spațială a acestora. Dată fiind gama restrânsă de produse destinate exportului (produse petroliere, fosfați), precum și cea a produselor importate (produse agroalimentare, echipamente tehnologice), statele arabe și-au creat în timp hinterlanduri specializate dedicate atât pentru fluxurile comerciale de export, cât și pentru fluxurile de importuri. Astfel, pentru statele nord-africane, Uniunea Europeană reprezintă nișa comercială stabilă pentru comerțul în ambele sensuri (exporturi de hidrocarburi și fosfați și importuri de produse alimentare); pentru statele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
hărții pentru simplul motiv că lui i se par... albe. Or, nu numai pentru majoritatea cartografilor poeziei contemporane, ci și pentru topografii de ocazie, Harta liricii ieșene apare, din păcate, ca un soi de colonie cu pretenții sau ca un Hinterland marcat, hélas, de melancolii și nostalgii perene, reprezentabil, la o adică, abia prin cinci, șase nume. Nu o dată am putut constata faptul că, în afara lui, Iașul poetic de astăzi, chiar și cel contemporan, este reprezentat numai de câteva nume: Mihai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pondere din ce în ce mai relevantă în evaluarea potențialului regional al arealului arab. Din acest punct de vedere, Istmul Suez separă două spații cu valențe relativ diferite, sub aspectul locului geometric și geografic pe mapamondul politic. Partea nord-africană a fost și a rămas hinterlandul natural de interese ale Europei pe bordura sudică transmediterană. Partea arabo-asiatică se încadrează astăzi mai mult ca oricând în aria patrulaterului strategic meridional al Eurasiei, piesă importantă pe tabla de șah eurasiatică, nu atât pentru accesul la hidrocarburi, cât mai
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
Poe), cât și din realismul secolului al XVIII-lea (A Journal of the Plague Year de Defoe). Pavel Dan este autorul unui singur volum de proză scurtă, intitulat, simplu, Urcan Bătrânul și apărut postum, în 1938. Nuvelele adunate aici evocă hinterland-ul Transilvaniei în pagini de o sensibilitate certă și, totuși, desuetă, în descendența lui Ioan Slavici. (Dacă îmi permiteți să fiu caustic până la capăt, aș parafraza tonul rousseauist din Julie ou la Nouvelle Héloïse: la el, "totul pare natural, cu excepția
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ale emisferei nordice (Europa și Asia, iar mai recent America de Nord), pe măsura configurării și extinderii ecumenei politico-economice. Astfel, încă din epoca preislamică arealele afro-mediteraneene și levantine (pe atunci nearabizate) au reprezentat ariile de constituire a unor remarcabile formațiuni statale ori hinterlandul de interes al acestora: Egiptul faraonic și apoi Egiptul elenistic, formațiunile feniciene și cartagineze, orașele grecești și extensiile/coloniile acestora din Africa de nord, formațiunile iudaice din Palestina. Arealele ocupate de triburile arabe se limitau doar la spațiul peninsulei arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
defunctului Imperiu otoman. Astfel, în ajunul celei de-a doua conflagații mondiale, întregul domeniu arabofon era împărțit în sferele de hegemonie ale puterilor în cauză, singurele state independente fiind Arabia Saudită, Irak și Egipt, dar în realitate și acestea gravitau în hinterlandul intereselor britanice. În epoca postbelică s-a definitivat cadrul politico-geografic actual, format din 24 de state independente (8 monarhii și 16 republici) cu diferite forme de organizare politico-administrativă: 20 de state au optat pentru modelul statutului unitar centralizat, 3 sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]
-
defunctului Imperiu otoman. Astfel, în ajunul celei de-a doua conflagații mondiale, întregul domeniu arabofon era împărțit în sferele de hegemonie ale puterilor în cauză, singurele state independente fiind Arabia Saudită, Irak și Egipt, dar în realitate și acestea gravitau în hinterlandul intereselor britanice. În epoca postbelică s-a definitivat cadrul politico-geografic actual, format din 24 de state independente (8 monarhii și 16 republici) cu diferite forme de organizare politico administrativă: 20 de state au optat pentru modelul statutului unitar centralizat, 3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3055]