66 matches
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relație (prepoziții, conjuncții, pronume/ adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistică, cursivitate
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
a normelor ortografice, ortoepice, de punctuație, morfosintactice și folosirea adecvată a unităților lexico-semantice; - aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv cele dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în interpretarea textelor literare. Nivelul fonetic - pronunțarea corectă a neologismelor; accentul, evitarea cacofoniei - hipercorectitudinea Nivelul lexico-semantic - variante lexicale - câmpuri semantice - derivate și compuse, schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonomie, paronimie, omonimie), sensul corect al cuvintelor (neologismelor) - elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziții, frază); unități frazeologice - sensul cuvintelor în context; sens denotativ și
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
forme flexionare ale părților de vorbire; valori expresive ale părților de vorbire; mijloace lingvistice de realizare a subiectivității vorbitorului - elemente de acord gramatical; acordul prin atracție, acordul logic - elemente de relatie (prepoziții, conjuncții, pronume/adjective pronominale relative, adverbe relative) - anacolutul; hipercorectitudinea Nivelul ortografic și de punctuație - norme ortografice și de punctuație în constituirea mesajului scris - rolul semnelor ortografice și de punctuație în înțelegerea mesajelor scrise Nivelul stilistic - calitățile generale și particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie, concizie, corectitudine; variație stilistica, cursivitate
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
expresii) Sensul cuvintelor în context. Sens denotativ și sens conotativ II. Fonetică ● Fonemul. Sistemul fonologic al limbii române. Reprezentarea grafică a sunetelor. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentuarea cuvintelor ● Grupuri de sunete. Hiat, diftong, triftong ● Pronunții corecte/incorecte ale neologismelor Cacofonia. Hipercorectitudinea ● Pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) III. Morfosintaxă A. Morfologie ● Obiectul morfologiei. Părțile de vorbire. Clasificări (părți de vorbire flexibile, părți de vorbire neflexibile) a. Părțile de vorbire flexibile ● Substantivul și grupul nominal. Categorii gramaticale ale substantivului (genul
ANEXE din 11 august 2015 la Ordinul nr. 4.711/2015 privind aprobarea unor programe şcolare pentru ciclul superior al liceului, filiala vocaţională, profil pedagogic - Anexele 1, 2 şi 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265621_a_266950]
-
aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
aplicarea cunoștințelor de limbă, inclusiv a celor dobândite în ciclul gimnazial, în exprimarea corectă și în receptarea textelor studiate sau la prima vedere. Niveluri de constituire a mesajului Nivelul fonetic - pronunții corecte/incorecte ale neologismelor; hiat, diftong, triftong; accentul - cacofonia; hipercorectitudinea - pronunțare/lectura nuanțată a enunțurilor (ton, pauză, intonație) Nivelul lexico-semantic - variante lexicale; câmpuri semantice - erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică - derivate și compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), schimbarea categoriei gramaticale - relații semantice (polisemie; sinonimie, antonimie, omonimie) - sensul corect al cuvintelor
ORDIN nr. 4.923 din 29 august 2013 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2014. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254733_a_256062]
-
optsprezece", "douăzecilea" (rostite ', ', ""). Adesea accentul cuvintelor este pus în alte poziții decît trebuie ("prevederi", "alibi", "companii private"). Cuvinte ca "exact", "executa", "examina", în care în mod corect "x" se pronunță [gz], sînt uneori rostite cu [ks]. Ca o formă de hipercorectitudine, formele verbului "a fi" și pronumele personale care încep cu litera "e" sînt adesea pronunțate fără preiotare (fără un "i" semivocalic anterior): [eu], [este], [era]. O greșeală morfologică frecventă este forma hibridă de imperfect a verbelor "a vrea" și "a
Elemente problematice ale limbii române () [Corola-website/Science/296532_a_297861]
-
sau o construcție conținînd o astfel de greșeală se numesc "hipercorecte". a apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul conștient al vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Deși prefixul "hiper-" înseamnă în general „foarte”, „excesiv de”, hipercorectitudinea nu este corectitudinea dusă la extrem, ci o greșeală. Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca. În cazul
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
apare tocmai din teama de a nu greși, prin efortul conștient al vorbitorului de a se conforma normelor limbii literare. Deși prefixul "hiper-" înseamnă în general „foarte”, „excesiv de”, hipercorectitudinea nu este corectitudinea dusă la extrem, ci o greșeală. Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca. În cazul din urmă, cu precădere în domeniul etimologiei, fenomenul hipercorectitudinii poate explica apariția
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
greșeală. Noțiunea de hipercorectitudine aparține deopotrivă gramaticii normative, care stabilește ce e corect și ce e greșit, cît și gramaticii descriptive, care observă fenomenele de limbă fără a le judeca. În cazul din urmă, cu precădere în domeniul etimologiei, fenomenul hipercorectitudinii poate explica apariția anumitor pronunții, grafii sau construcții, care uneori se răspîndesc atît de mult încît ajung în cele din urmă să se impună în uz și chiar să ia locul formelor anterioare. Astfel, de exemplu, cuvîntul "viteză" este la
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
și cuvintele "chermeză" (din fr. "kermesse"), "furnizor" (din fr. "fournisseur"), "regizor" (din fr. "régisseur"), "dizertație" (din fr. "dissertation"), "bazin" (din fr. "bassin") etc.; o parte din variantele vechi, care reflectau pronunția de origine, circulă în paralel cu variantele apărute prin hipercorectitudine, iar altele au fost complet înlocuite. Hipercorectitudinea poate fi clasificată în trei categorii: Prima categorie vizează cuvinte împrumutate sau nume din alte limbi: Este fenomenul prin care unele forme greșite devin literare, de teama vorbitorilor față de aparenta rostire dialectală a
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
din fr. "fournisseur"), "regizor" (din fr. "régisseur"), "dizertație" (din fr. "dissertation"), "bazin" (din fr. "bassin") etc.; o parte din variantele vechi, care reflectau pronunția de origine, circulă în paralel cu variantele apărute prin hipercorectitudine, iar altele au fost complet înlocuite. Hipercorectitudinea poate fi clasificată în trei categorii: Prima categorie vizează cuvinte împrumutate sau nume din alte limbi: Este fenomenul prin care unele forme greșite devin literare, de teama vorbitorilor față de aparenta rostire dialectală a formelor originare. Exemple: "jecmăni" în loc de "jăcmăni", "jefui
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
la pronunții hipercorecte în locul celor firești, cu un "i" semivocalic la începutul acestor cuvinte; corect se pronunță, dar nu se scrie, astfel: "ieu", "ia", "ieste" etc. (totuși în context psihologic sau filozofic "eu" devine substantiv și se pronunță fără "i"). Hipercorectitudinea în acest caz se explică prin aceea că vorbitorii încearcă să evite greșeala de pronunțare a unor cuvinte ca "etic", "epic", "epocă", "există" în formele agramate "ietic", "iepic", "iepocă", "iexistă". Grafii hipercorecte apar de exemplu atunci cînd împrumuturile încetățenite în
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]
-
-l", se explică scrierea hipercorectă a unor cuvinte ca "al nostrul", "Alexandrul", "de exemplul", unde corect se scrie fără "-l" la final. Cuvintele scrise și pronunțate greșit "excadron", "excalada", "excroc" etc. în loc de "escadron", "escalada", "escroc" sînt și ele cauzate de hipercorectitudine, prin impresia că în neologisme dintre secvențele "s"+consoană și "x"+consoană numai a doua poate fi corectă. Pronunția hipercorectă transformă la unele cuvinte vocala "i" în "e": "vereghetă", "petec", "plastec", "împiedeca", "pureci", "tenesi', "sălbatec", "săptămînei", "după-amiezele", "pîinei" etc. Similar
Hipercorectitudine () [Corola-website/Science/315199_a_316528]