482 matches
-
ajută să se repună pe picioare. Se aplecă să ia geanta. —Gata. Lasă-mă să te ajut. Mila lui stupidă, inumană, o făcu să-și piardă cumpătul. Se ghemui departe de el, își apăsă gura cu pumnii și intră în hiperventilație. El se întoarse spre ea, s-o ajute pe cât putea. Ea îl respinse cu ambele mâini. —Lasă-mă în pace. Nu mă atinge. Astea nu sunt lacrimi adevărate. Tot n-ai înțeles? Eu nu sunt ea. Sunt doar o imitație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a acoperi datoria de oxigen. Consumul de oxigen (VO2) în repaus este de 250-300 ml. În eforturile intense consumul de oxigen crește, însă mai puțin decât ventilația, care poate ajunge și până la de 25-35 ori valoarea de repaus (Guyton, 1996). Hiperventilația se datorează, se pare, acumulării de CO2 și de acid lactic la nivelul mușchilor scheletici. Christensen și colab. (1960), la un test de eforturi scurte și intense intercalate cu pauze variabile, constată creșterea semnificativă a ventilației pulmonare atunci când perioada de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
hidrogen (H+) (Vâjială, 1996). Bicarbonatul este cel mai important sistem tampon, alcătuit din acid carbonic și bicarbonat de sodiu. Anionul bicarbonat prezintă o mare afinitate pentru ionii H+. b. Mecanismele respirator și renal Sistemul respirator intervine, ca mecanism compensator, prin hiperventilație, determinând scăderea presiunii dioxidului de carbon și contribuind la menținerea la valori fiziologice a pH-ului. Sistemul excretor intervine în reglarea echilibrului acido-bazic prin creșterea eliminării de acizi din sânge în urină (Vâjială, 1996). Parametri metabolici ai echilibrului acido-bazic a
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
obține rezultate asemănĂtoare cu cele ale sălbaticilor din Amazon. În primul rând, mi-a venit ideea de a ingera o canti- tate industrială de ardei iuți. Ardeii iuți, m-am gândit eu, ar fi putut ajuta la creșterea temperaturii, creând hiperventilație și schimbând ritmul respirației. Zis și făcut. m-am dus la garaj și am desprins de pe sfoară, sub privirile uimite ale lui Janet, care șurubărea ca de obicei pe la mașină, un șirag de paprici de cea mai bună calitate aduși
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a obține rezultate asemănătoare cu cele ale sălbaticilor din Amazon. În primul rând, mi-a venit ideea de a ingera o cantitate industrială de ardei iuți. Ardeii iuți, m-am gândit eu, ar fi putut ajuta la creșterea temperaturii, creând hiperventilație și schimbând ritmul respirației. Zis și făcut. M-am dus la garaj și am desprins de pe sfoară, sub privirile uimite ale lui Janet, care șurubărea ca de obicei pe la mașină, un șirag de paprici de cea mai bună calitate aduși
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
care creșterea frecvenței mișcărilor respiratorii necesară creșterii debitului respirator în condițiile scăderii presiunii parțiale a oxigenului atmosferic are ca rezultat eliminarea unei cantități mai mari de dioxid de carbon. Aceasta determină scăderea concentrației acidului carbonic sangvin, deci a concentrației protonilor. Hiperventilația apare și în sindromul hiperadrenergic. Alcaloza respiratorie acută poate induce aritmii cardiace sau convulsii. Procesul invers este generarea acidozei respiratorii prin eliminarea unei cantități mai mici de dioxid de carbon prin respirație, situație în care se formează mai mult acid
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
voluntari sănătoși a relevat că ingestia a 0,3 g /kgc bicarbonat de sodiu cu 30 de minute înaintea efectuării unor curse de ciclism a dus la creșterea pH-ului sangvin și la îmbunătățirea vitezei [51]. Alcaloza respiratorie determinată de hiperventilație apărută ca efect hiperadrenergic poate fi combătuta prin respirația în pungă de hârtie (atacul simptomatic) sau administrarea de blocante beta-adrenergice. 8. HOMEOSTAZIA FOSFOCALCICĂ 8.1. TULBURĂRILE ECHILIBRULUI FOSFOCALCIC Modificările homeostaziei fosfocalcice costau în hipercalcemie și hipocalcemie. Cauzele hipercalcemiei pot fi
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
and agoraphofia”, The Clinical Psychologist, 48(3), 5-6, 1995 - se întemeiază pe perspectiva cognitiv-comportamentală și folosește metode de educare a pacientului referitor la specificul afecțiunii sale, tehnici de restructurare cognitivă pentru corectarea credințelor disfuncționale, tehnici de respirație pentru a controla hiperventilația în cazul atacului de panică, expunerea interoceptivă pentru eliminarea reacțiilor condiționale legate de senzațiile asemănătoare panicii, expunerea in vivo la situațiile anxiogene pentru a slăbi asocierile existente între panică și comportamentele evitative. De asemenea, în cazul agorafobiei, tehnica expunerii se
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
și alte probe / ramuri sportive....................................... ............35 Capitolul II. RESPIRAȚIE. ENERGIE. JOGGING ........................................39 2.1. Respirația, proces esențial în jogging ............................................... ........40 2.2. Respirația nazală - respirația orală - respirația mixtă ...............................43 2.3. Factorii care influențează respirația în jogging .........................................44 2.4. Hiperventilația și joggingul ............................................... .......................45 2.5. Efortul specific în jogging........................................ ................................46 2.6. Consumul maxim de oxigen - reper al efortului aerob .............................47 2.7. Transport de oxigen - PH-ul sanguin tensiuni musculare jogging ........48 2.8. Sistemul energetic în jogging ............................................... ....................50
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
pregătire fizică a alergătorului și de experiența acestuia în adaptarea respirației în funcție de specificul efortului, durata acestuia, condițiile meteo. 13 Becea, L., (2003), Respirația și performanța sportivă, Editura Printech, București, p.54; Jogging de la A la Z II 45 2.4. Hiperventilația și joggingul Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), abordând subiectul respirației în jogging, prezintă un aspect interesant privind hiperventilația (tulburare respiratorie, de natură psihologică sau fiziologică ce poate duce la atacuri de panică) și de ce aceasta ar avea șanse minime să
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
13 Becea, L., (2003), Respirația și performanța sportivă, Editura Printech, București, p.54; Jogging de la A la Z II 45 2.4. Hiperventilația și joggingul Lydiard, A., Gilmour, G., (2002), abordând subiectul respirației în jogging, prezintă un aspect interesant privind hiperventilația (tulburare respiratorie, de natură psihologică sau fiziologică ce poate duce la atacuri de panică) și de ce aceasta ar avea șanse minime să apară în timpul joggingului. Conform surselor din medicină, hiperventilația este însoțită de senzații false, subiective de lipsă de oxigen
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
abordând subiectul respirației în jogging, prezintă un aspect interesant privind hiperventilația (tulburare respiratorie, de natură psihologică sau fiziologică ce poate duce la atacuri de panică) și de ce aceasta ar avea șanse minime să apară în timpul joggingului. Conform surselor din medicină, hiperventilația este însoțită de senzații false, subiective de lipsă de oxigen (în realitate, aportul de oxigen este mare) și de diminuarea dioxidului de carbon din țesuturi (se știe că un anumit procent de CO2 în țesuturi esențial pentru homeostazia internă, dioxidul
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
creează un surplus de dioxid de carbon, chiar și atunci când aciditatea sângelui crește ca urmare a prezenței acidului lactic, iar prin descompunerea bicarbonatului se ridică nivelul dioxidului de carbon”. Astfel, șansele, ca un practicant de jogging să se confrunte cu hiperventilație, sunt, în opinia specialiștilor amintiți, extrem de mici. Dan Iulian Alexe 46 2.5. Efortul specific în jogging Plecând de la definițiile joggingului (alergare în tempo ușor sau moderat, alergare în care tempoul este mai mic de 6 minute/km10 km/oră
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
început, energie din procese anaerobe alactacide; ulterior, energie din procese anaerobe lactacide (o fază „delicată” de tranziție, caracterizată de lipsă de oxigen); pe durata efortului, energie din procese aerobe (fază de echilibru a sistemului energetic); la final, un moment de hiperventilație (necesar compensării datoriei de oxigen, create la început). 2.9. Reglarea temperaturii în jogging Practicarea alergării tip jogging, pe durate mai mari de 30 minute, determină creșteri ale nivelului de căldură de aproximativ 11 ori mai mari decât în repaus
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
Asocieri medicamentoase inadecvate Administrarea concomitentă de medicamente ce au ca efect secundar creșterea TA: AINS, antidepresive, cocaină, amfetamine, simpatomimetice, suplimente dietetice în exces, contraceptive orale, corticosteroizi, eritropoietină Condiții asociate Fumatul Obezitatea Apneea obstructivă în somn Consumul de alcool Diabetul zaharat Hiperventilația indusă de anxietate / atacul de panică Supraîncărcarea de volum Aport excesiv de sodiu Retenție hidrică din bolile renale cronice Terapie diuretică inadecvată Administrare inadecvată de soluții perfuzabile Cauze secundare nedecelate de HTA Boală renală parenchimatoasă sau renovasculară Hiperaldosteronism primar Feocromocitom Sindrom
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
hiperproducția primară de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor activat determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2 vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilația directă produsă de hipoxie și hipercapnee, în toate regiunile cu excepția creierului și pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație a gazelor respiratorii și permite normalizarea presiunii arteriale și a distribuției debitului sanguin. Un reflex vagal ce produce bradicardie, hipotensiune și apnee poate fi activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
exemplu, în astmul bronșic). Un alt factor determinant al calibrului căilor aeriene este tonusul mușchiului neted bronșic; acesta este sub control vegetativ. Stimularea simpatică produce dilatație, pe când activitatea parasimpatică produce constricție bronșică. O scădere a PCO2 alveolar are ca rezultat hiperventilație sau o reducere locală a fluxului sanguin pulmonar care, de asemenea, produce bronhoconstricție, probabil prin acțiune directă asupra mușchilor netezi ai căilor aeriene. Constricția bronșică are loc reflex prin stimularea receptorilor de la nivel traheal și a bronhiilor mari de către factori
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de carbon din sânge reglează ventilația în principal prin efectul său asupra pH-ului LCR implică creșterea pCO2 în sânge; CO2 difuzează din vasele cerebrale în LCR unde eliberează H+, care stimulează chemoreceptorii. Ca urmare a acestui fenomen se produce hiperventilație, care reduce pCO2 în sânge, în consecință și în LCR (fig. 76). Vasodilatația cerebrală care însoțește creșterea pCO2 în sângele arterial crește rata de difuziune a bioxidului de carbon în LCR și în lichidul extracelular de la nivelul creierului. LCR conține
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel, durerea poate induce o perioadă de apnee urmată de hiperventilație, iar încălzirea pielii determină hiperventilație (diferită de creșterea ventilației observată în cazul febrei, care este parte a răspunsului global la stimularea termoreceptorilor hipotalamici). 18.6.6. Centrii nervoși Ciclul respirator este o alternanță inspir expir, care asigură ventilația alveolară și care se bazează în esență
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de regla fin ritmul respirator, deoarece un ritm normal poate exista și în absența acestui centru. Cortexul și alte zone ale creierului Respirația este sub control voluntar; cortexul poate controla activitatea centrilor respiratori din trunchiul cerebral între anumite limite. Prin hiperventilație voluntară pCO2 în sângele arterial poate fi redusă la jumătate, dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
dar alcaloza consecutivă poate produce tetanie cu contracția mușchilor de la mâni și picioare (spasm carpopedal). Hipoventilația voluntară este mult mai dificilă. Durata apneei voluntare este limitată de diverși factori, inclusiv nivelul arterial de O2 și CO2. O perioadă inițială de hiperventilație crește durata posibilă de apnee voluntară, în special dacă se respiră oxigen pur. Alte zone ale creierului cum ar fi sistemul limbic și hipotalamusul pot afecta ritmicitatea respirației, de exemplu, în stări afective de frică sau furie. 18.6.7
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
rezultat al deplasării curbei de disociere crește cantitatea de oxigen eliberată din sânge cu aproximativ 10%. Aceasta poate fi o trăsătură utilă a aclimatizării la altitudine moderat înaltă, cu toate că este mult mai puțin importantă decât alți factori cum ar fi hiperventilația. La altitudini mult mai înalte avantajul creșterii 2,3-DPG dispare deoarece eliberarea oxigenului în capilarele pulmonare este afectată de deplasarea la dreapta. Alte exemple de status hipoxic în care este utilă creșterea 2,3-DPG sunt bolile pulmonare cronice, cardiopatiile cianogene
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]