99 matches
-
pe acești copii solicită, din partea cadrului didactic, o varietate de trăsaturi aptitudinale (empatie, sensibilitate și dragoste pentru copii, capacitatea de cunoaștere a individualității copilului) îmbinate cu abilități specifice (învățarea și utilizarea mijloacelor de comunicare necesare interrelaționării cu elevii surzi sau hipoacuzici: limbajul mimico-gestual , sistemul dactil sau alfabetul dactilologic și labiolectura ). Abilitățile specifice necesare cadrelor didactice implicate în procesul de predare-învățare în cazul elevilor cu deficiențe de auz derivă din faptul că limbajul persoanelor cu deficiențe de auz este puternic influențat de
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cu elevi care au deficiențe de auz și trebuie să asigure vizibilitate pentru toți elevii din clasă (cea mai bună modalitate de organizare constă în așezarea băncilor în formă de semicerc). * Pentru utilizarea eficientă a resturilor auditive în cazul elevilor hipoacuzici trebuie să evit vibrațiile și zgomotul excesiv. Pe cât posibil, trebuie eliminate zgomotele de fundal. Sunetele sunt preluate și amplificate de aparatul auditiv, interferează cu mesajul verbal pe care vreau să-l transmit, iar acesta devine greu de recepționat. * Nu vorbesc
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
dintre trăsăturile care pot fi constatate de timpuriu la copilul cu dizabilitate mentală și care va exercita o influență negativă asupra activității senzorial-perceptive și a formării În continuare a capacităților cognitive ale acestuia. În cazul copiilor cu dizabilități senzoriale parțiale (hipoacuzici și ambliopi), accentul se pune pe sensibilitatea reziduală a analizatorului lezat, În vederea antrenării și dezvoltării sistematice a respectivei sensibilități În activitatea de Învățare. În acest demers, un rol important aparține mijloacelor tehnice de protezare, utilizării unor materiale auxiliare (inclusiv materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
eliminat calculul. Statusul fizic și gradul de cooperare al pacientului - Pacienții obezi sunt mai greu de examinat decât pacienții normoponderali. Meteorismul abdominal impiedică de cele mai multe ori evidențierea ureterului dilatat și uneori a rinichiului stâng. Pacienții În vârstă, cifotici, dispneici sau hipoacuzici pot ridica de multe ori probleme, neputând coopera cu ecografistul În realizarea unor manevre ajutătoare pentru o diagnosticare corectă și completă. Experiența examinatorului - Poate nu chiar pe ultimul loc trebuie menționată experiența examinatorului, deoarece rinichiul este un organ care ridică
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
cu elevi care au pierderi de auz și trebuie să asigure vizibilitate pentru toți elevii din clasă (cea mai bună modalitate de organizare constă în așezarea băncilor în formă de semicercă. Pentru utilizarea eficientă a resturilor auditive în cazul elevilor hipoacuzici trebuie să fie evitate vibrațiile și zgomotele excesive. Pe cât posibil, trebuie eliminate zgomotele de fundal. Altfel, sunetele sunt preluate și amplificate de aparatul auditiv, interferează cu mesajul verbal pe care vreau să-l transmit iar acesta devine greu de recepționat
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
prin moștenire, care se moștenește Fazie= vorbire, exprimare Frecvență= mărime care arată de câte ori se produce un fenomen într-o unitate de timp, care se produce des, repetat la intervale mici Handicap= piedică în desfășurarea unei activități,dezavantaj, stare de inferioritate Hipoacuzic = persoană care suferă de hipoacuzie Hipoacuzie= scăderea acuității auditive (surditate parțială) Implant= organ, țesut (sau aparat) care se introduce pe cale chirurgicală sub piele sau în mușchi Kinestezic= totalitatea simțurilor corpului omenesc, bazate pe sensibilitate, fără participarea văzului Labiolectură = citirea pe
Pierderea de auz: un ghid pentru părinţi și educatori by Agnes Banfalvi Camelia Radu Cecilia Hamza Demmys Rusu Malgorzata Szela Maria Hârtopeanu Otilia Rusu Senol Demirhan () [Corola-publishinghouse/Science/1266_a_1924]
-
echilibrul ortostatic este stabil. Dezvoltarea limbajului: date obținute atunci când a fost înscris la școală Gângurit la vârsta: 9 luni; Primele cuvinte: 2 ani și 6 luni: „baba, ma”; Înțelegerea vorbirii adultului: dificultăți în înțelegerea vorbirii adultului; Comportamentul copilului: elemente specifice hipoacuzicului; Primele propoziții: la 8 ani și 6 luni; Atitudinea copilului față de vorbire: în comunicare utilizează doar limbajul mimico-gestual; Mobilitatea acestor organe - greoi; Ritmul vorbirii: lent; Expresivitatea vorbirii: vorbirea este pe jumătate inteligibilă, nu se disting cuvintele; Vocea - intensitate, tonalitate, melodicitate
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sau indicatoare (gestul de a arăta spre ceva). Odată cu parcurgerea procesului de demutizare - trecerea de la limbajul mimico-gestual la limbajul verbal sau abilitatea de a se exprima și labiolectura- gândirea copilului surd devine noțional-conceptuală. Prin demutizarea elevului surdomut și dezvoltarea vorbirii hipoacuzicului, vocabularul se îmbogățește continuu și se perfecționează pronunția, astfel încât cuvintele învățate înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii în domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează întrebarea dacă
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
cu elevul deficient de auz: • Comunicarea verbală-orală și scrisă • Comunicarea mimico-gestuală • Comunicarea cu ajutorul dactilemelor • Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico-gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) • Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți de auz nedemutizați, într-o primă etapă, folosim limbajul mimico-gestual pentru a ne putea înțelege cu ei, după care utilizăm
Caracteristici ale activit??ii de ?nv??are ?i evaluare la elevul deficient de auz by Constantin Romaniuc , Elena Cre?u , Stela F?nt?n? [Corola-publishinghouse/Science/83967_a_85292]
-
normal În care aceștia sunt aduși. Presupunând o manifestare de atitudine, se ține cont și de faptul că, În majoritatea cazurilor, recuperarea spontană sub influența condițiilor educative obișnuite nu se ridică la un nivel suficient pentru includerea automată a copilului hipoacuzic, de exemplu, În școala normală, acesta nereușind să treacă peste limitele impuse de mediul obișnuit. Întrebarea care se pune este atunci: poate fi Înlăturat În Întregime handicapul, decalajul care separă dezvoltarea psihică a normalului de cea a deficientului? Iar răspunsul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
se simți parte dintr- o mare comunitate pe care societatea auzitorilor o respectă și o acceptă, de a contribui la dezvoltarea culturii acestei comunități, toate având ca scop central creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. Ceea ce-i unește pe surzii din întreaga lume este faptul că ei pot să comunice între ei în orice țară prin limbajul gestual, limbajul lor matern, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimico- gestual este un puternic simbol al
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
limbajelor umane. Primele cercetări au fost urmate de tot mai multe investigații desfășurate în Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Franța, iar în SUA s-au creat adevărate instituții de studiu asupra acestui domeniu. În dorința de a- i pune pe elevii hipoacuzici în contact cu persoane cu deficiență de auz din țară și din străinătate am organizat o serie de întâlniri cu membri ai Asociații Naționale a Surzilor (ex, concurs de șah la care au participat campioni naționali, membri ai Asociației Naționale
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
Italia. Anul acesta elevii noștri au fost invitați să participe la un festival de teatru de păpuși organizat la nivel național la Iași de către Grupul Școlar Vasile Pavelcu. A fost o experiență nouă, dar nu a fost greu pentru elevii hipoacuzici să se mobilizeze și să transpună într- o mică piesă un fragment din „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă: „La scăldat”. Scena a fost special amenajată pentru vizionarea spectacolelor de teatru- de mici dimensiuni, cu scaunele așezate în trepte; spectatorii
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
deciziile luate în grup, respectul pentru persoanele în vârstă și pentru realizările lor, plăcerea de a fi împreună, familiaritatea precum și credințe și practici comune. Unele dintre obiceiurile și tradițiile persoanelor cu deficiență de auz se regăsesc și în cadrul comunității elevilor hipoacuzici din școala noastră. Un exemplu specific acestei colectivități este modul de prezentare: mai întâi se dactilează numele, apoi se face și semnul sub care este cunoscut în cadrul grupului. Aceste persoane au și un “semn de nume”, semn legat de o
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
o „comunitate minoritară”, prin cultivarea sentimentului de apartenență la această comunitate, prin stimularea contribuției la dezvoltarea culturii acestei comunități, prin respectul arătat comunității și culturii acesteia, contribuind astfel la creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. În final prezentăm cuvintele pline de adevăr ale unui senator din SUA și care trebuie să ne călăuzească în activitatea complexă, multidimensională și plurivalentă cu elevul hipoacuzic: „simplul adevăr legat de surzi pe care noi trebuie să- l acceptăm (n.a.
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
astfel la creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. În final prezentăm cuvintele pline de adevăr ale unui senator din SUA și care trebuie să ne călăuzească în activitatea complexă, multidimensională și plurivalentă cu elevul hipoacuzic: „simplul adevăr legat de surzi pe care noi trebuie să- l acceptăm (n.a. și adăugăm noi, să- l respectăm) este că surzii au dreptul la demnitate și la respect”.
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
în audiometria vocală este mai performant ca pragul din audiometra tonală se suspicionează simularea sau pseudo-hipoacuzie. Pragul de inteligibilitate maximă a vorbirii este nivelul minim al soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect, și se obține la aproximativ 15-30 dB peste pragul vorbirii. La normali și hipoacuzicii de transmisie este 100%, iar în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
decât corecția deprinderilor greșit dobândite. Se vor urmări vorbirea copiilor sub aspectul articulării și fonației, iar limbajului sub aspect gramatical și lexical, precum și comportamentul și reacțile auditive și vizuale ale logopatului prin observației directă sau din relatările cadrelor didactice. Deficitul hipoacuzic sau vizual trebuie sesizate uneori prin comportamentul retras și ezitant al copiilor, prin lipsa reacției verbale adecvate, uneori întârziate, prin înclinarea capului în cazul deficitului auditiv, sau prin strângerea pleoapelor și apropierea exagerată de carte în cazul miopiei. Observarea aspectului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
forma unor secțiuni medio-sagitale în care sunt surprinse pozițiile buzelor, limbii, deschidera maxilarului, momentul emisiei fonatorii. Softurile computerizate de simulare a articulării fonemelor și suporturile audiovideo de înregistrare a vorbirii sunt instrumente moderne utilizate în cabinetele de reabilitare a vorbirii. Hipoacuzicul își va antrena simțul vizual pentru realizarea cititului labial și simțul kinestezic-tactil pentru a compensa deficitul controlului auditiv, iar dislalicul își va dezvolta auz fonematic și strategia motorie compensatorie cea mai potrivită în obținerea aceluiași scop, adică realizarea profilului acustic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
controlului auditiv, iar dislalicul își va dezvolta auz fonematic și strategia motorie compensatorie cea mai potrivită în obținerea aceluiași scop, adică realizarea profilului acustic cel mai potrivit al fonoarticularii fonemice. Succesiunea mișcărilor sunt prezentate verbal la dislalicul normal auzitor, iar hipoacuzicul poate beneficia de controlul tactil al vibrațiilor laringo-toracice sau temperaturii și intensității curentului de aer. Intensitatea și momentul emisiei curentului de aer poate fi pus în evidență și prin utilizarea unor accesorii care sunt mobilizate de curentul de aer îbatistă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și o concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
Integrarea socio- culturală a elevilor hipoacuzici prin activități educative școlare și extrașcolare prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici, București Motto: „(...) în problema educației constă marele secret al perfecțiunii umane” (Immanuel Kant, „Tratatul de pedagogie”) În concepția marelui filozof german Immanuel Kant, educația este una
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și extrașcolare) și informală, în special. De aceea putem afirma că este necesară regândirea școlii, a educației formale, alături de cea nonformală și informală, în variate forme de articulare, în vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic, pregătindu- l pentru o integrare optimă în viața școlară, profesională, socială, culturală. MEdC a elaborat o strategie de dezvoltare a activității educative școlare și extrașcolare, ca răspuns la Recomandarea din 30.04.2003 a Consiliului Europei referitoare la promovarea activităților
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita în aceleași instituții, condiții, contexte, împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea elevilor în vederea integrării optime în viața socio-culturală. Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu), le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]