106 matches
-
că „integrarea este procesul prin care persoana cu handicap accede la toate activitățile/ rolurile concetățenilor săi pentru a le efectua/ exercita în aceleași instituții, condiții, contexte, împreună cu aceștia, fără discriminare” (Verginia Crețu), activitățile educative școlare și extrașcolare desfășurate cu elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea elevilor în vederea integrării optime în viața socio-culturală. Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu), le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
elevii hipoacuzici din Școala pentru Hipoacuzici urmăresc atingerea obiectivului principal: pregătirea elevilor în vederea integrării optime în viața socio-culturală. Activitățile educative școlare și extrașcolare realizează „o punte între cunoștințele asimilate la lecții și informațiile acumulate informal” (George Văideanu), le oferă elevilor hipoacuzici posibilitatea lărgirii orizontului de cunoaștere și cultură, optimizarea comunicării, învățarea într- un mediu relaxant și prietenos (în care rolul principal îl are elevul), posibilitatea evitării fenomenului de „chiul social” sau „dezindividualizare” prin necunoașterea modalităților de implicare ca parte a unui
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
mai important este să învețe să trăiască împreună cu ceilalți, să coopereze cu alte persoane, participând la activitățile umane și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specific- diferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindu- l pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea în
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
și să fie (să aibă propria identitate și să fie conștiente de aceasta). Din această perspectivă reiese clar că elevul, inclusiv elevul hipoacuzic, nu trebuie să fie, ci să devină! Se militează pentru o educație centrată pe persoană, pe elevul hipoacuzic, cu caracteristicile sale specific- diferențiatoare care trebuie valorizate maximal, pregătindu- l pentru a fi un beneficiar al educației permanente, facilitând integrarea în viața socio- culturală. Apartenența la o instituție de învățământ special- școala specială pentru hipoacuzici- le oferă elevilor posibilitatea
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
care îi apropie pe elevi de complexitatea, contradicțiile și dezechilibrele acesteia atât prin educația formală cât mai ales prin educația nonformală și informală, în variate forme de articulare, în vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici și să- i accepte pe hipoacuzici ca persoane cu drepturi egale. O oportunitate
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
articulare, în vederea structurării traiectelor de (auto)formare și (auto)dezvoltare a personalității elevului hipoacuzic. Totodată, școala este cea care poate și trebuie să sensibilizeze și să responsabilizeze societatea, să o determine să răspundă pozitiv la cerințele, nevoile și dorințele elevilor hipoacuzici și să- i accepte pe hipoacuzici ca persoane cu drepturi egale. O oportunitate deosebită este cea oferită instituțiilor de învățământ de către Comisia Europeană prin programele sectoriale Comenius și Youth in Action. Comenius este prima componentă a Programului de Învățare pe
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
sunt reprezentate (inclusiv contractual) de una din categoriile de organizații menționate mai sus. Am constituit la nivelul școlii un grup informal de tineri pe care l-am numit Vibrații. De ce « Vibrații »? Deoarece sunetele sunt vibrații ale aerului, deoarece tinerii hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm în contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații în Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
al unei organizații pentru tineret, crescând astfel încrederea în sine, în propriile capacități și forțe interne. Toate aceste eforturi ale profesorilor și tinerilor cu deficiență de auz de a aplica pentru proiecte cu finanțare europeană au ca finalitate înzestrarea elevilor hipoacuzici cu acele capacități, abilități, calități, cunoștințe care să le faciliteze integrarea optimă în viața socială și culturală, adică să îi ajute să performeze un rol corespunzător statutului de membru cu drepturi egale al societății.
Integrarea socio- cultural? a elevilor hipoacuzici prin activit??i educative ?colare ?i extra?colare by Ana Irina Imbir [Corola-publishinghouse/Science/83941_a_85266]
-
prezintă defecte. De asemenea, articulația este întotdeauna modificată și se efectuează cu efort, iar accentul, ritmul vorbirii, utilizarea pauzelor sunt modificate. Spre deosebire de copilul surd, a cărui recuperare se bazează, în principal pe demutizare, amplificarea sunetelor este cheia către comunicarea copilului hipoacuzic cu lumea înconjurătoare. Pentru a oferi stimularea auditivă de care are nevoie, este indicat ca protezarea auditivă să se realizeze imediat după punerea unui diagnostic timpuriu. Un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz a hipoacuzicului să dispară
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
comunicarea copilului hipoacuzic cu lumea înconjurătoare. Pentru a oferi stimularea auditivă de care are nevoie, este indicat ca protezarea auditivă să se realizeze imediat după punerea unui diagnostic timpuriu. Un aparat auditiv nu va face ca pierderea de auz a hipoacuzicului să dispară, ci doar va amplifica sunetele prea slabe pentru a fi auzite de copil. Compensarea În sfera deficiențelor senzoriale, prioritar pentru dezvoltarea comunicării verbale, a dezvoltării în parametri normali a structurilor, funcțiilor psihice, dar și a personalității este actul
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
feedback-ul sonor de corecție sau fiind diminuat. Limbajul oral al deficientului de auz este, așadar, deficitar pe linia exprimării (nearmonioase), a intonației (stridentă sau monotonă), a ritmului, a calității articulării, fapt ce perturbă inteligibilitatea vorbirii. Având în vedere că hipoacuzicii au posibilitatea de a percepe unele sunete și cuvinte, vocabularul lor se dezvoltă mai rapid decât cel al surzilor, astfel că ei ajung să folosească tot mai corect exprimarea prin cuvinte și propoziții, să înțeleagă mesajele verbale recepționate și să
Deficien?a de auz ?i aspecte legate de limbaj by Alina Covasneanu () [Corola-publishinghouse/Science/84051_a_85376]
-
generală și a muncii), surdotehnica și surdosociologia. Surdopedagogia studiază și stabilește: cauzele și consecințele imediate și îndepărtate ale pierderii auzului, principiile și metodele generale și speciale de demutizare în raport cu specificul dezvoltării psihofizice a copilului cu disfuncție auditivă (surd, hipoacuzic, asurzit), metodologia recepției vorbirii prin labiolectură, a emiterii și corectării vorbirii, cu și fără ajutorul aparaturii electroacustice. De asemenea, surdopedagogia, împreună cu surdopsihologia, studiază mecanismele compensatorii în cazul distrugerii parțiale sau totale a aparatului auditiv etc. Surdopsihologia studiază particularitățile și specificul
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
prin intermediul limbajului vorbit. Evantaiul noțional care se utilizează atât în știință cât și în limbajul obișnuit pentru a denumi persoanele cu tulburări de auz este foarte lung și diferit. De exemplu: surdo-mut, surdo- vorbitor, surd, deficient de auz, disfuncțional auditiv, hipoacuzic, handicapat de auz, asurzit. Precizăm că surditatea este urmarea unui defect organic instalat la unul din segmentele aparatului auditiv, iar mutitatea este consecința principală a defectului primar. De defectul primar - organic - se ocupă medicul, iar de consecința surdității, deci de
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
se simți parte dintr- o mare comunitate pe care societatea auzitorilor o respectă și o acceptă, de a contribui la dezvoltarea culturii acestei comunități, toate având ca scop central creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. Ceea ce-i unește pe surzii din întreaga lume este faptul că ei pot să comunice între ei în orice țară prin limbajul gestual, limbajul lor matern, după un scurt moment de tatonare. Limbajul mimico- gestual este un puternic simbol al
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
limbajelor umane. Primele cercetări au fost urmate de tot mai multe investigații desfășurate în Danemarca, Finlanda, Suedia, Spania, Franța, iar în SUA s-au creat adevărate instituții de studiu asupra acestui domeniu. În dorința de a- i pune pe elevii hipoacuzici în contact cu persoane cu deficiență de auz din țară și din străinătate am organizat o serie de întâlniri cu membri ai Asociații Naționale a Surzilor (ex, concurs de șah la care au participat campioni naționali, membri ai Asociației Naționale
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
Italia. Anul acesta elevii noștri au fost invitați să participe la un festival de teatru de păpuși organizat la nivel național la Iași de către Grupul Școlar Vasile Pavelcu. A fost o experiență nouă, dar nu a fost greu pentru elevii hipoacuzici să se mobilizeze și să transpună într- o mică piesă un fragment din „Amintirile din copilărie” ale lui Creangă: „La scăldat”. Scena a fost special amenajată pentru vizionarea spectacolelor de teatru- de mici dimensiuni, cu scaunele așezate în trepte; spectatorii
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
deciziile luate în grup, respectul pentru persoanele în vârstă și pentru realizările lor, plăcerea de a fi împreună, familiaritatea precum și credințe și practici comune. Unele dintre obiceiurile și tradițiile persoanelor cu deficiență de auz se regăsesc și în cadrul comunității elevilor hipoacuzici din școala noastră. Un exemplu specific acestei colectivități este modul de prezentare: mai întâi se dactilează numele, apoi se face și semnul sub care este cunoscut în cadrul grupului. Aceste persoane au și un “semn de nume”, semn legat de o
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
o „comunitate minoritară”, prin cultivarea sentimentului de apartenență la această comunitate, prin stimularea contribuției la dezvoltarea culturii acestei comunități, prin respectul arătat comunității și culturii acesteia, contribuind astfel la creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. În final prezentăm cuvintele pline de adevăr ale unui senator din SUA și care trebuie să ne călăuzească în activitatea complexă, multidimensională și plurivalentă cu elevul hipoacuzic: „simplul adevăr legat de surzi pe care noi trebuie să- l acceptăm (n.a.
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
astfel la creșterea respectului de sine și a încrederii în sine a elevilor hipoacuzici. În final prezentăm cuvintele pline de adevăr ale unui senator din SUA și care trebuie să ne călăuzească în activitatea complexă, multidimensională și plurivalentă cu elevul hipoacuzic: „simplul adevăr legat de surzi pe care noi trebuie să- l acceptăm (n.a. și adăugăm noi, să- l respectăm) este că surzii au dreptul la demnitate și la respect”.
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
în audiometria vocală este mai performant ca pragul din audiometra tonală se suspicionează simularea sau pseudo-hipoacuzie. Pragul de inteligibilitate maximă a vorbirii este nivelul minim al soniei la care se obține procentul maxim de inteligibilitate îspre 100% pentru normali și hipoacuzicii de transmisie) la cuvintele bisilabice. La persoanele normale acest prag este la 15 - 30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
30 dB deasupra pragului audiometric tonal, ceea ce corespunde nivelului optim de vorbire. Inteligibilitatea maximă reprezintă cel mai mare procentaj de cuvinte corect înțelese și repetate de către subiect, și se obține la aproximativ 15-30 dB peste pragul vorbirii. La normali și hipoacuzicii de transmisie este 100%, iar în hipoacuziile senzoriale este scăzut mai mult în leziunile retrocohleare. Fenomenul „roll-over” se manifestă prin scăderea paradoxală a inteligibilității la creșterea intensității sonore datorită distorsiunilor și poate fi evaluat prin indicele roll-over îdescris de Jerger
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
decât corecția deprinderilor greșit dobândite. Se vor urmări vorbirea copiilor sub aspectul articulării și fonației, iar limbajului sub aspect gramatical și lexical, precum și comportamentul și reacțile auditive și vizuale ale logopatului prin observației directă sau din relatările cadrelor didactice. Deficitul hipoacuzic sau vizual trebuie sesizate uneori prin comportamentul retras și ezitant al copiilor, prin lipsa reacției verbale adecvate, uneori întârziate, prin înclinarea capului în cazul deficitului auditiv, sau prin strângerea pleoapelor și apropierea exagerată de carte în cazul miopiei. Observarea aspectului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
forma unor secțiuni medio-sagitale în care sunt surprinse pozițiile buzelor, limbii, deschidera maxilarului, momentul emisiei fonatorii. Softurile computerizate de simulare a articulării fonemelor și suporturile audiovideo de înregistrare a vorbirii sunt instrumente moderne utilizate în cabinetele de reabilitare a vorbirii. Hipoacuzicul își va antrena simțul vizual pentru realizarea cititului labial și simțul kinestezic-tactil pentru a compensa deficitul controlului auditiv, iar dislalicul își va dezvolta auz fonematic și strategia motorie compensatorie cea mai potrivită în obținerea aceluiași scop, adică realizarea profilului acustic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
controlului auditiv, iar dislalicul își va dezvolta auz fonematic și strategia motorie compensatorie cea mai potrivită în obținerea aceluiași scop, adică realizarea profilului acustic cel mai potrivit al fonoarticularii fonemice. Succesiunea mișcărilor sunt prezentate verbal la dislalicul normal auzitor, iar hipoacuzicul poate beneficia de controlul tactil al vibrațiilor laringo-toracice sau temperaturii și intensității curentului de aer. Intensitatea și momentul emisiei curentului de aer poate fi pus în evidență și prin utilizarea unor accesorii care sunt mobilizate de curentul de aer îbatistă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
corecție imediată, sunt: tonalitatea înaltă, nazalizarea și deformările interfonemice. - Tonalitatea înaltă crează „vocea de cap' stridentă și neinteligibilă, cu pierderea vibrațiilor toracice și o concentrare a rezonanței la nivel faringean înalt și în oasele cutiei craniene. Prin palpare, surdomutul sau hipoacuzicul ia cunoștință de diferențele de transmitere a vibraților laringiene și va corecta defectul. - Nazalizarea emisiei vocalelor este datorată lipsei acțiunii ocluzive a vălului palatin și concentrării defectuoase a rezonanței orale. În primul rând se conștientizează nazalizarea prin palparea vibrațiilor de la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]