119 matches
-
aerului, deoarece tinerii hipoacuzici nu aud sunetele dar percep vibrațiile puternice, deoarece sufletele noastre vibrează când intrăm În contact unii cu alții... deoarece noi suntem vibrații În Univers! Grupul nostru informal de tineri este format din elevi ai Școlii pentru Hipoacuzici și tineri auzitori care au În familie rude cu deficiență de auz (frați, surori, părinți) și care cunosc astfel probleme pe care le Întâmpină aceștia În viața de zi cu zi. Am căutat apoi o fundație care să ne reprezinte
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
activi ai societății și pentru a fi acceptați de societatea românească. În luna iunie 2007 am aplicat pentru un proiect din cadrul Acțiunii 4.3Vizita de fezabilitate. Partenerii au fost doi profesori din Amasya, Turcia, care predau la o școală pentru hipoacuzici din această localitate, membri ai Asociației pentru tineret Lonca (trad. breaslă) și pe care i-am cunoscut cu ocazia unei vizite pregătitoare pentru un proiect Comenius. Proiectul intitulat « Împreună Întro lume a tăcerii » a câștigat finanțare și s-a concretizat
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și „Diversitatea culturală”, realizându-se o bună comunicare interculturală, tinerii Învățând să se respecte și să se accepte indiferent de tipul și specificul deficienței sau de diferențele religioase. În cadrul Întâlnirii de proiect sau desfășurat multe activități interesante: * Vizitarea Școlii pentru Hipoacuzici „Lokman Hekim”; Serile culturaleîn cadrul cărora fiecare grup a realizat o prezentare a specificului național; * Activități artistice conduse de specialiști: desen cu tema „Tinerii și Europa”, pictura În ulei „Împrejurimile Amasyei”, pictura utilizând tehnica Ebrupictura În ulei pe apă; * Activități
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vor găsi locul În societate. Pentru ca ei să atingă măcar nivelul hipoacuzicilor este nevoie de terapie susținută de demutizare care solicită dedicare și un permanent exercițiu de repetare a cuvintelor și structurilor gramaticale Învățate . Același proces este indispensabil și pentru hipoacuzici pentru ca aceștia să-și mențină, respectiv să-și Îmbunătățească nivelul exprimării, În condițiile În care este prezentă tentația folosirii limbajului mimico-gestual, În ambele cazuri obiectivul fiind de a diminua impactul negativ asupra inserției sociale. Terapia de demutizare se completează prin
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cât și pentru dezvoltarea psihică specific umană. Relațiliile intersistemice conduc la integrarea bipolară a deficientului de auz În societate. Sistemul formării inițiale a cadrelor didactice - un pas Înainte În optimizarea mobilității În carieră prof. psihopedagog Tanislav Maria Teodora Școala pentru Hipoacuzici, București Încă din anul 2000, Comisia europeană a adoptat o serie de recomandări privind implementarea În interiorul fiecărui stat european a unei educații care să cuprindă elemente de apropiere, atât În plan structural, cât și al conținuturilor educaționale. Primele deziderate commune
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Metode activ-participative folosite în predarea matematicii elevului deficient de auz Prof. Daniela Sima Prof. psihopedagog Ana Staicu Școala pentru Hipoacuzici București Politica de consiliere a excluziunii sociale trebuie să aibă ca fundament inovația socială, adică „ soluții mai eficiente, eficace și mai sustenabile decât soluțiile existente și pentru care valoarea creată este crescută în mod principal pentru societate ca întreg mai
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
și din punctul de vedere al integrării sociale a deficientului scopul muncii oricărui psihopedagog -, motiv pentru care nu putem ignora comunicarea verbală (atât de deficitară nu numai în cazul unor tulburări de limbaj, ci și la oligofreni, la surzi, la hipoacuzici, în unele boli psihice, în sindromul ADHD, la autiști, la bolnavii neuromotor etc.) "Comunicarea verbală se află în centrul performanței și cometenței sociale. Ce mai mare parte a semnalelor și gesturilor sunt verbale și trebuie să se încadreze într-o
Fundamentele psihologiei speciale, Ediţia a II-a by GHEORGHE SCHWARTZ [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
Centrul Școlar pt. Educație Incluzivă „Elena Doamna” Focșani - Vrancea În literatura de specialitate surdopsihopedagogia este tratată de cei mai mulți specialiști, ca știință cu obiective și sarcini proprii. Surdopsihopedagogia, ca știință independentă, studiază particularitățile dezvoltării psiho-fizice a copiilor cu disfuncție auditivă (surzi, hipoacuzici, asurziți) și mijloacele adecvate, compensatorii, instructiv-educative și recuperatorii în vederea formării personalității și încadrării lor depline în climatul socio-profesional. Sarcinile principale ale surdopsihopedagogiei sunt următoarele: 1. Studiază cauzele surdității și particularitățile dezvoltării psihice a copiilor cu deficiențe de auz. 2. Dezvăluie
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
specific la clarificarea, rezolvarea, aprofundarea temei investigate. Este vorba de o „corelare” a eforturilor și potențialităților diferitelor discipline pentru a oferi o perspectivă cât mai completă asupra obiectului investigat. Exemplu de abordare multidisciplinară/tematică a conținuturilor: clasa I, Școala pentru Hipoacuzici, București, an școlar 20102011, săptămâna 4, tema: ,,Sala de clasă”. Obiectivul fundamental: dobândirea de cunoștințe referitoare la obiectele din sala de clasă: denumire, caracteristici, utilitate și la acțiunile ce se pot efectua cu acestea. La citire-scriere-comunicare, activitățile de învățare au
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ea nu se poate utiliza permanent și nici pretutindeni, participarea elevilor dă frumusețe și viață învățării școlare. Prezenta lucrare a încercat să supună atenției cititorului aspecte concrete ale abordării integrării curriculare în activitatea educativ-terapeutică desfășurată cu elevii din Școala pentru Hipoacuzici. Proiectarea curriculară integrată nu va conduce la desființarea disciplinelor; acestea vor continua să existe în planurile de învățământ, dar „permeabilizate” și interconectate, deschise către formarea unor competențe ce trec dincolo de discipline. Căci, așa cum spunea și J Moffet: Strategii de orientare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
costurilor de achiziție . Limitele vor fi mult atenuate, iar pătrunderea lor în rândul copiilor cu deficiențe de auz va fi tot mai largă. Trebuie menționat că aceste sisteme sunt deja utilizate în cadrul școlilor cu deficiențe de auz. În Școala pentru Hipoacuzici aceste sisteme sunt folosite de câțiva ani. Clasa la care activez eu, o clasă a IV-a folosește acest sistem de patru ani, fiind primit prin sponsorizare de la firma Rotary. Pot aprecia beneficiile acestui sistem prin raportarea celor două stări
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante ale ciclului respirator (frecvența respiratorie și volumele ventilate), fiind caracteristică prelungirea expirului, cu interpunerea unor scurte perioade de apnee pe parcursul acestuia. In cursul vorbirii raportul inspir/expir este de 1/5-1/8; prelungirea expirului în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
4. 42. Canavea, I., Chiriac, Vasilica Studiul frecvenței despicăturilor congenitale labiomaxilo-palatine, la copiii nou născuți. Stomatologia, București, 20, 4, 1973, p. 347-357. 43. Caraman Măescu, Lucia Observații asupra conținutului activităților de exersare a laturii fonetice a limbii în școlile de hipoacuzici. Probleme de defectologie. Editura Pedagogică, București, 6, 1968, p. 82-135. 44. Mc Carty Le développement du langage chez l’enfant, in L. Carmichael (red.) Manual de Psychologue de l’enfant, vol II, Paris. P.U.F. 1952, p. 751-916. 45
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
“Cultura surzilor” - repere conceptuale Prof. Mariana Pârcălăbescu Școala pentru Hipoacuzici București Motto:"Orbirea îi îndepărtează pe oameni de lucruri; surzenia îi îndepărtează pe oameni de oameni”.( Helen Keller) Termenul „cultura” își are originea în cuvântul latin colere care se traduce prin "a cultiva"/"a onora" și se referă în general
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
Cultura surzilor- reper de identitate al comunității surzilor. Exemple de bună practică Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici București Motto: “Problema nu este că studenții nu aud ...ci că lumea auzitorilor nu-i ascultă”. (Jesse Jackson, fost candidat la președinția Statelor Unite) Studenții la care face referire fostul candidat la președenția SUA sunt studenții Universității Gallaudet din SUA, singura
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
nouă a unității (...)” celor care formează comunitatea persoanelor cu deficiență de auz. Conform ultimelor date statistice ale Federației Mondiale a Surzilor pe glob există o populație de cca 75 milioane de surzi. Printre aceștia se numără și elevii Școlii pentru Hipoacuzici din București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
numără și elevii Școlii pentru Hipoacuzici din București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării în viața socială și culturală din societatea auzitorilor în care trăiește. Dar, în același timp, trebuie să cultive sentimentul apartenenței la o comunitate care luptă pentru
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
București. Ei trăiesc într- o lume a auzitorilor și sunt, de cele mai multe ori, neînțeleși și neacceptați, ceea ce duce la un sentiment frustrant de izolare, de singurătate. Aici intervine rolul profesorului din școala pentru hipoacuzici. El trebuie să îi ofere elevului hipoacuzic instrumentele intelectuale și psiho- comportamentale necesare integrării în viața socială și culturală din societatea auzitorilor în care trăiește. Dar, în același timp, trebuie să cultive sentimentul apartenenței la o comunitate care luptă pentru propria identitate, iar conștientizarea faptului că nu
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
iar baza formării primelor cluburi au reprezentat-o școlile cu internat (nu întâmpător când fac cunoștință se referă la școlile pe care le-au absolvit). Am încercat să prezentăm pe scurt câteva dintre acțiunile inițiate și desfășurate în Școala pentru Hipoacuzici care contribuie la creșterea calitativă a relației profesor- elev prin oferirea de oportunități de a intra în contact cu ceea ce chiar surzii numesc o „comunitate minoritară”, prin cultivarea sentimentului de apartenență la această comunitate, prin stimularea contribuției la dezvoltarea culturii
Cultura surzilor- reper de identitate al comunit??ii surzilor. Exemple de bun? practic? by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Science/84046_a_85371]
-
cât și în fața propriei guri. Fonemul p este neînsoțit de vibrațiile corzilor vocale și poate fi dobândit ușor de către elevii surdomuți întrucât engrama sa labiofacială este vizibilă, neprovocând dificultăți în labiolectură. Ceea ce poate crea dificultăți este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând silabe simple, repetitive: salutul pa!, cuvintele: papa, apa, fără a se forța articularea și labiolectura pentru cuvinte mai complexe. Corectarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limbii. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor africative, cu și fără sonoritate, de sunetele din a doua regiune de articulare în silabe, cuvinte și propoziții, la diferite distanțe și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ge, gi reprezintă o realizare de mare importanță pentru demutizare. Apărută întâmplător, sonorizarea fonemelor surde impune consolidarea ei și explicarea diferențelor de transcriere grafică a sunetului apărut. Obținerea perechilor sonore ge, gi se realizează cu un efort deosebit din partea logopatului hipoacuzic, încât consolidarea acestora prin exerciții analitice și sintetice în cadrul cuvintelor: geam, girafa, ajunge, fuge și apoi în cadrul propozițiilor este obligatorie: George fuge, Girafa merge, Gigi stă la geam etc. Desonorizarea ivită se înlătură după ce grupurile ge, gi sunt bine stăpânite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]