119 matches
-
cât și în fața propriei guri. Fonemul p este neînsoțit de vibrațiile corzilor vocale și poate fi dobândit ușor de către elevii surdomuți întrucât engrama sa labiofacială este vizibilă, neprovocând dificultăți în labiolectură. Ceea ce poate crea dificultăți este reglarea intensității sonore la hipoacuzici. După articularea analitică a consoanei se trece la etapa sintetică, prin exersarea articulării în cadrul unor silabe simple sau cuvinte conținând silabe simple, repetitive: salutul pa!, cuvintele: papa, apa, fără a se forța articularea și labiolectura pentru cuvinte mai complexe. Corectarea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
limbii. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor africative, cu și fără sonoritate, de sunetele din a doua regiune de articulare în silabe, cuvinte și propoziții, la diferite distanțe și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face comparația între fiecare sunet și sunetele înrudite: s-z, ș -j; - Se exersează diferențierea în cuvinte asemănătoare, explicându-se semnificația acestora: sar - zar, sare - zare, sale - jale, sal - șale, zale - jale etc; - Exerciții de analiză fonetică a cuvintelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ge, gi reprezintă o realizare de mare importanță pentru demutizare. Apărută întâmplător, sonorizarea fonemelor surde impune consolidarea ei și explicarea diferențelor de transcriere grafică a sunetului apărut. Obținerea perechilor sonore ge, gi se realizează cu un efort deosebit din partea logopatului hipoacuzic, încât consolidarea acestora prin exerciții analitice și sintetice în cadrul cuvintelor: geam, girafa, ajunge, fuge și apoi în cadrul propozițiilor este obligatorie: George fuge, Girafa merge, Gigi stă la geam etc. Desonorizarea ivită se înlătură după ce grupurile ge, gi sunt bine stăpânite
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
se face scurt și energic imprimând un număr scurt de vibrații. Plasarea prea largă a contactului lingual sau prea relaxată poate da o consistență fricativă emisiei, iar plasarea prea rigidă dă un aspect exploziv pronunției împiedicând generarea vibrațiilor scurte. La hipoacuzici putem obține vibrația limbii imitând „zgomotul motorului mașinii”, „zgomotul ruperii lemnelor” - prrr, „ tremurul de frig”- brrr, „zburatul păsărilor” - zvrrr etc. La surdomuți este dificil să exemplificăm sonor ceva, ci doar vizual și tactil să evidențiem vibrațiile limbii și laringelui. La
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
dentară superioară, desprinzând doar vârful limbii. Se repetă exercițiul cu expir puternic exploziv până se obține vibrația surdă a limbii. În a treia etapă se reia exercițiul introducând vibrația laringeană în articularea vocalei î. Se pot folosi tonalități diferite la hipoacuzici. Același exercițiu se execută cu voce șoptită. - Exercițiile de obținere a vibrației limbii prin transfer fonemic se realizează cerând subiectului să articulează la început rar și apoi din ce în ce mai rapid grupurile: tîî, dîî, tuu, duu, tdt, bdo, bdu, jî, ju, jdu
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocale într-o constricție fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și îndepărtare a comisurilor bucale; - deprinderea de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după poziția buzelor și deschiderea maxilarelor. Vocalele o și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
177. Municipiul Școală pentru surzi nr. 2 București, sectorul 6 178. Municipiul Școală pentru ambliopi București, sectorul 2 179. Municipiul Centrul școlar nr. 3 București, sectorul 2 180. Municipiul Centrul școlar nr. 1 București, sectorul 2 181. Municipiul Școală pentru hipoacuzici București, sectorul 2 182. Municipiul Grădiniță pentru hipoacuzici București, nr. 65 sectorul 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------------- Punctele 25^1 și 25^2 din tabelul prevăzut la anexă 3 au fost introduse de pct. 4 al art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 1.137 din
HOTĂRÂRE nr. 261 din 17 aprilie 2000 (*actualizata*) pentru reorganizarea instituţiilor, sectiilor de spital şi a celorlalte unităţi de protecţie speciala a copilului în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judetene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
sectorul 6 178. Municipiul Școală pentru ambliopi București, sectorul 2 179. Municipiul Centrul școlar nr. 3 București, sectorul 2 180. Municipiul Centrul școlar nr. 1 București, sectorul 2 181. Municipiul Școală pentru hipoacuzici București, sectorul 2 182. Municipiul Grădiniță pentru hipoacuzici București, nr. 65 sectorul 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ----------------- Punctele 25^1 și 25^2 din tabelul prevăzut la anexă 3 au fost introduse de pct. 4 al art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 1.137 din 15 noiembrie 2000 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr.
HOTĂRÂRE nr. 261 din 17 aprilie 2000 (*actualizata*) pentru reorganizarea instituţiilor, sectiilor de spital şi a celorlalte unităţi de protecţie speciala a copilului în cadrul serviciilor publice specializate din subordinea consiliilor judetene sau a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127992_a_129321]
-
inadaptare școlară”. Psihopedagogie specială, București, 1973, pag. 82. Câteva aspecte psihopedagogice cu privire la dezvoltarea limbajului la copilul cu deficiențe senzorial-auditive Moto: (C. Păunescu) În literatura de specialitate a secolului nostru problema demutizării și a recuperării copiilor cu deficiență de auz (surzi, hipoacuzici, asurziți) reprezintă o preocupare importantă, determinată de o cazuistică diferențiată și de cunoașterea mecanismelor adecvate a mijloacelor compensatorii instructiveducative, în vederea formării personalității și încadrării lor în climatul socio profesional. Intervenția specializată asupra acestor categorii de copii se impune de la o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
la lipsa de maturizare a acestei particularități și la lipsa de exersare a laturii expresive a limbajului oral. Această deficiență explică în mare parte vocabularul sărac, exprimarea greoaie, dificultățile de evocare a cuvintelor cât și fluxul verbal neadecvat, iar la hipoacuzici alterarea vocii ca intensitate și muzicalitate. Pedagogul M. Montesori consideră că între 2 și 5 ani se dezvoltă componenta auzului fonematic: atenția auditivă, memoria auditivă, finețea de diferențiere acustică a fonemelor, pe scurt capacitatea de analiză și sinteză fonematică. T.
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
“Cultura surzilor” - repere conceptuale Prof. Mariana Pârcălăbescu Școala pentru Hipoacuzici București Motto:"Orbirea îi îndepărtează pe oameni de lucruri; surzenia îi îndepărtează pe oameni de oameni”.( Helen Keller) Termenul „cultura” își are originea în cuvântul latin colere care se traduce prin "a cultiva"/"a onora" și se referă în general
?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
-
specific la clarificarea, rezolvarea, aprofundarea temei investigate. Este vorba de o „corelare” a eforturilor și potențialităților diferitelor discipline pentru a oferi o perspectivă cât mai completă asupra obiectului investigat. Exemplu de abordare multidisciplinară/tematică a conținuturilor: clasa I, Școala pentru Hipoacuzici, București, an școlar 20102011, săptămâna 4, tema: ,,Sala de clasă”. Obiectivul fundamental: dobândirea de cunoștințe referitoare la obiectele din sala de clasă: denumire, caracteristici, utilitate și la acțiunile ce se pot efectua cu acestea. La citire-scriere-comunicare, activitățile de învățare au
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
ea nu se poate utiliza permanent și nici pretutindeni, participarea elevilor dă frumusețe și viață învățării școlare. Prezenta lucrare a încercat să supună atenției cititorului aspecte concrete ale abordării integrării curriculare în activitatea educativ-terapeutică desfășurată cu elevii din Școala pentru Hipoacuzici. Proiectarea curriculară integrată nu va conduce la desființarea disciplinelor; acestea vor continua să existe în planurile de învățământ, dar „permeabilizate” și interconectate, deschise către formarea unor competențe ce trec dincolo de discipline. Căci, așa cum spunea și J Moffet: Strategii de orientare
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
costurilor de achiziție . Limitele vor fi mult atenuate, iar pătrunderea lor în rândul copiilor cu deficiențe de auz va fi tot mai largă. Trebuie menționat că aceste sisteme sunt deja utilizate în cadrul școlilor cu deficiențe de auz. În Școala pentru Hipoacuzici aceste sisteme sunt folosite de câțiva ani. Clasa la care activez eu, o clasă a IV-a folosește acest sistem de patru ani, fiind primit prin sponsorizare de la firma Rotary. Pot aprecia beneficiile acestui sistem prin raportarea celor două stări
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Abordarea conținuturilor din punct de vedere al transdisciplinarității Prof. psihopedagog Ana Staicu Prof. matematică Daniela Sima Școala pentru Hipoacuzici București, sector 2 Jacques Delors, în raportul întocmit pentru UNESCO de Comisia Internațională asupra Educației sec. XXI, sublinia că educația este o cale în serviciul dezvoltării umane, un strigăt de dragoste către copii. Comisia Internațională a educației pentru secolul XXI
Abordarea con?inuturilor din punct de vedere al transdisciplinarit??ii by Ana Staicu,Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84360_a_85685]
-
Recuperarea deficienților de auz și psihodrama Prof. Daniela Nae Școala pentru Hipoacuzici București Recuperarea deficienților de auz implică o pluralitate de comportamente informative și mai ales formative, interindividuale și de grup, cuprinzând totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
cea cognitivverbală se dezvoltă mai lent în procesul demutizării, în timp ce memoria vizual-motrică și afectivă este mai bine dezvoltată. Imaginația constă în capacitatea de a crea reprezentări noi pe baza ideilor, senzațiilor, percepțiilor acumulate anterior. Prin demutizarea și dezvoltarea vorbirii la hipoacuzici se îmbogățește și perfecționează vocabularul și pronunția. Folosirea exagerată a limbajului gesturilor poate deveni un obstacol în învățarea limbajului oral, dar și folosirea metodei orale pure, chiar în educația timpurie, înseamnă a lipsi copilul de o comunicare reală, atâta timp cât limbajul
Aspecte ale integr?rii socio-profesionale a deficientului de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84351_a_85676]
-
Modalități de realizare a integrării curriculare în activitatea didactică cu elevii hipoacuzici Prof. psihopedagog Ana Irina Imbir Școala pentru Hipoacuzici - București Motto: “Puterea și măreția naturii în toate aspectele ei nu- l impresionează pe acela care se mulțumește să o contemple în detaliul părților și nu în totalitatea ei” (Plinius cel Bătrân, Historia naturalis, cartea VII, capitolul I) Dacă vrei
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
comună. Aceste discipline rămân independente unele de altele, dar contribuie, în funcție de „corelare” a eforturilor și potențialităților diferitelor discipline pentru a oferi o perspectivă cât mai completă asupra obiectului investigat. Exemplu de abordare multidisciplinară/tematică a conținuturilor: clasa I, Școala pentru Hipoacuzici, București, an școlar 2010- 2011, săptămâna 4, tema: ,,Sala de clasă”. Obiectivul fundamental: dobândirea de cunoștințe referitoare la obiectele din sala de clasă: denumire, caracteristici, utilitate și la acțiunile ce se pot efectua cu acestea. La citire-scriere-comunicare, activitățile de învățare
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
ea nu se poate utiliza permanent și nici pretutindeni, participarea elevilor dă frumusețe și viață învățării școlare. Prezenta lucrare a încercat să supună atenției cititorului aspecte concrete ale abordării integrării curriculare în activitatea educativ-terapeutică desfășurată cu elevii din Școala pentru Hipoacuzici. Proiectarea curriculară integrată nu va conduce la desființarea disciplinelor; acestea vor continua să existe în planurile de învățământ, dar „permeabilizate” și interconectate, deschise către formarea unor competențe ce trec dincolo de discipline. Căci, așa cum spunea și J Moffet: “Cel mai puternic
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
Utilizarea sistemului FM în activitățile didactice cu elevii hipoacuzici Prof. psihopedagog Maria Tanislav Școala pentru Hipoacuzici București « Lumea celor care nu ... aud este o lume a tăcerii » ar spune unii. Este o lume în care nu poți grăi și nu poți visa în sunete și cuvinte așa cum o putem face noi ,,ceilalți”, cei cărora Dumnezeu ne-
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
costurilor de achiziție . Limitele vor fi mult atenuate, iar pătrunderea lor în rândul copiilor cu deficiențe de auz va fi tot mai largă. Trebuie menționat că aceste sisteme sunt deja utilizate în cadrul școlilor cu deficiențe de auz. În Școala pentru Hipoacuzici aceste sisteme sunt folosite de câțiva ani. Clasa la care activez eu, o clasă a IV-a folosește acest sistem de patru ani, fiind primit prin sponsorizare de la firma Rotary. Pot aprecia beneficiile acestui sistem prin raportarea celor două stări
Utilizarea sistemului FM ?n activit??ile didactice cu elevii hipoacuzici by Maria Tanislav () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84358_a_85683]
-
Limbajul mimico-gestual - avantaje și dezavantaje Prof. Mariana Pârcălăbescu Școala pentru Hipoacuzici - București „Cu toții egali, toți diferiți” (Comisia Europeană) Limbajul mimico-gestual este în secolul XXI una dintre limbile recunoscute în multe țări din întreaga lume. În anul 1998 Parlamentul Europei a adoptat Rezoluții care cer Comisiei Europene și statelor membre ale UE
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]