83 matches
-
sugerează o deteriorare a oxigenării sângelui cu ventilație alveolară conservată. Hipercapnia (creșterea PaCO2) reflectă imposibilitatea plămânului de a elimina CO2 (acidoză respiratorie). PaCO2 este direct proporțională cu cantitatea de CO2 produsă și invers proporțională cu ventilația. Deci, hipercapnia apare în hipoventilație sau producție crescută de CO2 (hipertermie, hipertiroidism). Pneumoperitoneul cu CO2 din timpul intervențiilor abdominale laparoscopice poate determina creșteri de PaCO2 (prin absorbție), cu impact asupra echilibrului acidobazic și metabolic. d. Capnografia: permite determinarea semicantitativă a concentrației de CO2 în aerul
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
preferință întrun serviciu de terapie intensivă, deoarece pot apare complicații, unele cu potențial letal. Principalele probleme din această perioadă sunt legate de complicațiile pulmonare, hemodinamice, precum și de tratamentul durerii. Hipoxemia postoperatorie are o incidență crescută și un determinism multifactorial: 1. hipoventilația alveolară - prin depresia centrului respirator determinată de acțiunea reziduala a drogurilor anestezice, prin tulburări de funcționalitate a musculaturii respiratorii prin incizia chirurgicală sau efectul rezidual al blocantelor neuro - musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie și șunt intrapulmonar
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
antibiotice • colchicină • fier • litiu • teofilină (tardiv) Alte mecanisme: • IMAO CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE HIPERTENSIUNE CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE HIPOTENSIUNE • cocaină • arsen • cianuri • etanol • metanol • mercur • organofosforice 13 monitorizarea frecvenței respiratorii Evaluarea frecvenței și profunzimii respirației este un element important al examenului fizic, hipoventilația netratată conducând la deces (tabelul 6). Tabelul 6. - Cauze toxice de hiper și hipoventilație CAUZE MEDICAMENTOASE DE HIPERVENTILAȚIE CAUZE MEDICAMENTOASE DE DEPRESIE RESPIRATORIE Stimularea SNC: • salicilați Acidoză metabolică: • izoniazidă • fier • metformin, fenformin • AINS (clasa acidului propionic) Edem pulmonar noncardiogen: • barbiturice
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
NEMEDICAMENTOASE DE HIPOTENSIUNE • cocaină • arsen • cianuri • etanol • metanol • mercur • organofosforice 13 monitorizarea frecvenței respiratorii Evaluarea frecvenței și profunzimii respirației este un element important al examenului fizic, hipoventilația netratată conducând la deces (tabelul 6). Tabelul 6. - Cauze toxice de hiper și hipoventilație CAUZE MEDICAMENTOASE DE HIPERVENTILAȚIE CAUZE MEDICAMENTOASE DE DEPRESIE RESPIRATORIE Stimularea SNC: • salicilați Acidoză metabolică: • izoniazidă • fier • metformin, fenformin • AINS (clasa acidului propionic) Edem pulmonar noncardiogen: • barbiturice • glutetimid • opioide • salicilați Hipoxie: • methemoglobinizante Depresia centrală: • barbiturice • clonidină • antidepresive ciclice • opioide • sedative-hipnotice Insuficiența
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
izoniazidă • fier • metformin, fenformin • AINS (clasa acidului propionic) Edem pulmonar noncardiogen: • barbiturice • glutetimid • opioide • salicilați Hipoxie: • methemoglobinizante Depresia centrală: • barbiturice • clonidină • antidepresive ciclice • opioide • sedative-hipnotice Insuficiența mușchilor respiratori: • ibuprofen • blocanți neuromusculari - succinilcolină • fenilbutazonă CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE HIPERVENTILAȚIE CAUZE NEMEDICAMENTOASE DE HIPOVENTILAȚIE • etilenglicol • metanol • nicotină • organofosforice • monoxid de carbon • cianuri • toxină botulinică • etanol • izopropanol • organofosforice examenul pupilei Dimensiunile pupilei sunt rezultatul balanței dintre inervația simpatică și cea parasimpatică. Stimularea simpatică a receptorilor alfa 1 conduce la 14 dilatarea pupilei În timp ce blocarea lor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
confuzie. Spasme musculare, mișcări distonice, crize oculogire, convulsii. Parkinsonism (hipertonie, diskinezii). Coma hipotonică cu reflexe păstrate, dar cu mici perioade de agitație motorie, tremor, spasme musculare (semne extrapiramidale). Rar convulsii clonice. Hipotermie. Mioză. Semne cardio-respiratorii: 57 hTA până la colaps + tahicardie. Hipoventilație (respirație superficială frecventă, stertoroasă). Levomepromazina: doza letală = 2 g Coma se instalează mai rapid, iar complicațiile respiratorii, termice și mai ales cardiovasculare sunt mai frecvente. Romergan - intoxicațiile parcurg 3 stadii: I. Sdr. de excitație cu convulsii generalizate, midriază, respirație amplă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
din creier, cu toate că glicemia este normală; • efectele asupra centrului respirator sunt În funcție de nivelul salicemiei: 9 polipnee și hiperventilație salicemia este 35 mg/100 ml ser; 9 polipnee și dispnee severă depășește 50 mg/ 100 ml ser; 9 efectul depresor, cu hipoventilație și acidoză respiratorie prin retenție de CO2 apare ulterior (deplasarea hidrogenului În spațiul extracelular va genera În final acidoză sistemică). Toxicitatea asupra metabolismelor • În urma interferențele ionilor de salicilați cu metabolismele carbohidraților, lipidelor, proteinelor și energetic apar modificările: 9 acidoză metabolică
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
deoarece ele sunt mult prea frecvent observate la pacienții cu boală moderată. Încercarea de a aprecia starea funcției ventilatorii a unui pacient aflat în criză pe baza examenului clinic poate fi extrem de riscantă. De aceea, la pacienții cu suspiciune de hipoventilație alveolară trebuie să fie măsurată presiunea gazelor sanguine arteriale. Examenul clinic în astmul bronșic Simptomele astmului constau din triada: dispnee, tuse și wheezing, ultima fiind adesea considerată sine qua non. În formele cele mai tipice, astmul este o afecțiune episodică
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
ventilația mecanică în perioada neonatală, cât și hipoplazia pulmonară reziduală sunt importante în determinarea persistenței anomaliilor funcționale pulmonare la pacienții cu HDC [50]. Este necesară corectarea diferiților factori capabili să inducă sau să perenizeze o hipertensiune arterială pulmonară (hipotermia, acidoza, hipoventilația, tulburările metabolice). Periodic se recoltează mostre din sângele venos central pentru studiul pH-ului și al gazelor sanguine, în scopul corectării acidozei (prin administrare intravenoasă de bicarbonat de sodiu) și a tulburărilor de hematoză. Ligatura chirurgicală a canalului arterial a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
diminua progresiv până la abolire. Acești bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. În cursul evoluției se constată cardiomiopatie distrofica, aritmie, modificări E.K.G. ale complexului ventricular, fără a se ajunge decât în mod excepțional la o insuficiență cardiocirculatorie. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilației permanente, iar infecțiile căilor respiratorii sunt foarte comune. Testele paraclinice de diagnostic - diagnosticul de certitudine al D.M.P. este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esențiale: enzimograma serica, biopsia musculară, E.M.G. Enzimograma serica - activitățile serice ale unor enzime glicolitice (ALD
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
anii 1930, 1940, 1950. Ventilația non-invazivă cu presiune pozitivă începe să fie utilizată, în anii ’80 pentru ventilația nocturnă a pacienților cu boli neuro-musculare, devenind rapid tratamentul standard pentru insuficiența respiratorie hipercapnică cauzată de deformarea cutiei toracice, boli neuromusculare sau hipoventilație centrală. In ultimii 15 ani VNI își găsește tot mai frecvent locul în tratamentul pacienților spitalizați pentru insuficiența respiratorie acută. Ventilația noninvazivă prezintă numeroase avantaje: evită accidentele datorate intubației oro traheale (pneumonie nozocomială, sinuzită, otită, trauma căilor aeriene); reduce morbiditatea
VENTILATIA NON-INVAZIVA ÎN UNITATILE DE PRIMIRI URGENTE. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Sorana Truță, Boeriu C, Simona Bratu () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1068]
-
de excitație. Hematologice anemie, adesea profundă, nerăspunzând decât la terapie etiologică. Coma mixedematoasă reprezintă adevărata și marea complicație, rară dar redutabilă, cu evoluție fatală la aproximativ 50% dintre cei care o fac. Se caracterizează prin astenie progresivă, 111TIROIDA stupoare, hipotermie, hipoventilație, comă și moarte. De obicei apare iarna, la pacienți vârstnici. Poate apărea spontan sau este precipitată de frig, infecții, boli intercurente respiratorii sau cardiovasculare, după administrarea inadecvată de analgetice, narcotice, sedative, diuretice, digitalice, anestezice, după intervenții chirurgicale etc. în majoritatea
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
asupra aparatului respirator. Insuficiența cardiacă cu valori crescute ale PTDVS crește presiunea venoasă pulmonară, ceea ce are drept urmare acumularea de lichid în interstițiul pulmonar și afectarea raportului ventilație/perfuzie. Pentru un plămân deja compromis este suficient un mic grad de atelectazie, hipoventilație sau infecție postoperator pentru ca pacientul să intre în insuficiență respiratorie acută. În mod similar, bolnavul cu afectare preoperatorie a funcției pulmonare prin boală pulmonară cronică obstructivă este predispus la amplificarea disfuncției respiratorii post-by-pass cardiopulmonar prin scăderea clearance-ului secrețiilor pulmonare, anomalii
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în urma unor probe la efortul fizic. Sînt utilizate: mersul cu bicicleta ergometrică; o plimbare pe distanță cît mai mare pentru 6 minute; urcarea unui număr de trepte. e) Alte metode care pot constitui indicii de diagnostic polisomnografia (unii pacienți prezintă hipoventilație în decursul somnului, ceea ce atrage o agravare a bolii în sine și grăbește evoluția nefavorabilă a BPOC, precum și apariția hipertensiunii arteriale și a cordului pulmonar). proba terapeutică cu corticosteroizi (administrarea per os a unei cure scurte, pentru două săptămîni de
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor () [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
pulmonare sunt relativ normale, iar decompensarea cardiacă rară. Boala vasculară pulmonară obstructivă (PVOD - Pulmonary Vascular Obstructive Disease), se instalează mai rapid la pacienți cu sindrom Down, acesta fiind caracterizat printr-un pat vascular pulmonar mai redus, hipersecreție bronșică, tendința la hipoventilație și atelectazii lobare variabile. MANIFESTĂRI CLINICE Depind de mărimea „shunt”-ului stânga dreapta și implicit de gradul hiperafluxului pulmonar și a hiperpresiunii în circulația pulmonară. Pacienții cu CAV parțial sunt adesea asimptomatici și nu dezvoltă semne de ICC. Simptomele pot
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
ce poate genera complicații este hipoxemia nocturnă a bolnavilor cu BPOC, prezentă în perioadele de REM ale somnului, când respirația este mai rapidă și mai superficială [67] și care nu are legătură cu Sindromul de Apnee în Somn. Aceasta, alături de hipoventilația creată de durere și de analgeticele opioide, poate coborî nivelul SaO2 sub 50% pentru perioade de timp mai lungi decât este obișnuit pacientul, provocând complicații cardiace. Administrarea de oxigen dar și pattern-ul respirator trebuie atent supravegheate postoperator, mai ales
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cu inervație bulbară. Crizele respiratorii miastenice apar, în general, în primii ani de boală, complicând o miastenie clinic aparentă sau, excepțional, constituind modul de debut. Apariția lor este dată de asocierea a două mecanisme care compromit grav funcția respiratorie: 1. hipoventilația alveolară dată de paralizia diafragmului și mușchilor intercostali; 2. umplerea bronșică datorată hipersecreției, tulburărilor de deglutiție și ineficacității tusei. Aprecierea gravității intensității deficitului miastenic, fugace și variabil de la un moment la altul, poate crea impresii false dacă nu este făcută
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
acută și cronică B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4. Boli induse de medicație B.20.5. Boala graft versus gazdă B.20.6. Imunodeficiența post transplant B.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
deciziile din stadiul terminal al bolii de fiecare dată când pacientul dorește acest lucru 3. Discutați opțiunile în ceea ce privește suportul respirator și problemele ce apar în stadiul terminal al bolii, în cazul în care pacientul a prezentat dispnee, alte simptome de hipoventilație (Tabelul 8) sau CV forțată 4. Informați pacientul asupra situației legale și a deciziilor ce trebuie luate precum și despre numirea unui împuternicit. 5. Rediscutați cu pacientul despre modalitățile de menținere în viață la fiecare 6 luni. 6. Îndrumarea precoce a
GHID din 16 septembrie 2010 de practică medicală pentru specialitatea neurologie*) - "Directivele EFNS pentru managementul sclerozei laterale amiotrofice: ghidul de diagnostic şi atitudine terapeutică" - Anexa 3. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227311_a_228640]
-
acută și cronică B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4. Boli induse de medicație B.20.5. Boala graft versus gazdă B.20.6. Imunodeficiența post transplant B.
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219526_a_220855]
-
acută și cronică B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4. Boli induse de medicație B.20.5. Boala graft versus gazdă B.20.6. Imunodeficiența post transplant B.
ANEXĂ din 28 iunie 2007 la Ordinul ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / . 386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală (Anexa nr. 4). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/219530_a_220859]
-
diminuă progresiv până la abolire. Acești bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. în cursul evoluției se constată cardiomiopatie distrofică, aritmie, modificări EKG ale complexului ventricular, fără a se ajunge decât în mod excepțional la o insuficiență cardiocirculatorie. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilației permanente, iar infecțiile căilor respiratorii sunt foarte comune. Testele paraclinice de diagnostic - diagnosticul de certitudine al DMP este un diagnostic paraclinic bazat pe trei elemente esențiale: enzimograma serică, biopsia musculară, EMG. DISTROFIA MUSCULARĂ PROGRESIVĂ (DMP) ┌──────��──────────────────────┬────────────┬───────┬──────────────┬──────────┐ │ Diagnostic clinic │ Diagnostic │Incapa- Miotoniile
ANEXĂ din 23 februarie 2011 la Hotărârea Guvernului nr. 155/2011 privind criteriile şi normele de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
diminua progresiv până la abolire. Acești bolnavi nu prezintă tulburări de sensibilitate. În cursul evoluției se constată cardiomiopatie distrofică, aritmie, modificări EKG ale complexului ventricular, fără a se ajunge decât în mod excepțional la o insuficiență cardiocirculatorie. Simptomatologia pulmonară este expresia hipoventilației permanente, iar infecțiile căilor respiratorii sunt foarte comune. Simptomatologia - deficitul motor miastenic se produce prin relaxarea progresivă a mușchiului care se contractă și prin diminuarea progresivă a forței musculare. Deficitul miastenic este mai accentuat în a doua parte a zilei
CRITERII ŞI NORME din 25 ianuarie 2012 de diagnostic clinic, diagnostic funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă pe baza cărora se stabileşte aptitudinea şi încadrarea în grade de invaliditate pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
acută și cronică B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4. Boli induse de medicație B.20.5. Boala graft versus gazdă B.20.6. Imunodeficiența post transplant B.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
acută și cronic�� B.18.3. Sindromul hipereozinofilic B.18.4. Sindromul Churg-Strauss B.19. PATOLOGIA SOMNULUI B.19.1. Sindromul de apnee obstructivă în somn B.19.2. Sindromul de apnee centrală în somn B.19.3. Sindromul de hipoventilație în obezitate B.20. IMUNODEFICIENȚE B.20.2. Sindromul imunodeficienței dobândite B.20.3. Patologia legată de infecția HIV B.20.4. Boli induse de medicație B.20.5. Boala graft versus gazdă B.20.6. Imunodeficiența post transplant B.
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]