567 matches
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
Îmbrăcat cu haine bărbătești, și-a luat numele de Gottlieb și a făcut avere călătorind prin Europa și expunându-și corpul În fața medicilor. După părerea doctorilor, eu sunt și mai și decât Gottlieb. Având În vedere că hormonii fetali afectează histologia și proprietățile chimice ale creierului, am creier de bărbat. Dar am fost crescut drept fată. Dacă ai vrea să concepi un experiment care să măsoare influența relativă a eredității În comparație cu mediul, n-ar exista nimic mai relevant decât viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
prima teorie de etiopatogeneză a cancerului, atribuit excesului bilei negre. Aceluiași autor îi aparține introducerea termenului de sarcom, derivat din cuvântul grecesc sarkos (carne), rezervat tumorilor ale căror aspect macroscopic sugerează carnea de pește nefiert. Descoperirea microscopului și punerea bazelor histologiei de către Malpighi (1628-1694) au constituit momente de răscruce în evoluția cunoștințelor medicale. Teoria, conform căreia celulele noi se formează prin diviziunea altor celule (omnis cellula e cellula), elaborată de Rudolf Virchow (1821-1902), a revoluționat gândirea medicală, situându-se la originea
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
tratamentului chirurgical, precizarea diagnosticului histologic, printr-o puncție-biopsie sau biopsie sectorială a tumorii, poate ajuta la o mai bună apreciere a tratamentului chirurgical, prin precizarea tipului și ratei de creștere celulară, și a interesării țesuturilor din jur de către procesul tumoral. Histologia tumorală va influența limitele excizionale, pentru a asigura o îndepărtare tumorală completă, ținându-se cont de invazivitatea cunoscută a tumorii și lărgind aria de exereză în funcție de caz. Tumorile epiteliale bazocelulare sau spinocelulare mici pot beneficia de tratament chirurgical sau radioterapie
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
august 1723. Călătoriile cu microscopul ale lui MARCELLO MALPIGHI Medicul și anatomistul italian Marcello Malpighi (1628-1694), contemporan atât cu Robert Hooke, cât și cu Anton Von Leeuwenhoek, este fondatorul anatomiei microscopice. Cercetările sale de amploare reprezentând piatra de temelie a histologiei, care se ocupă cu studiul țesuturilor, au avut un puternic impact asupra altor domenii cum ar fi botanica, zoologia și embriologia. Cea mai cunoscută descoperire a sa au constituit-o capilarele sanguine, în 1661. Aceasta a evidențiat elementul care lipsea
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67 12.3. Generarea ritmului sinusal și conducerea impulsurilor 70 12.3.1. Automatismul 70 12.3.2. Excitabilitatea 72 12.3.3. Conductiblitatea 74 12.3.4. Principiile electrocardiografiei
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de fapt la proprietăți funcționale): batmotropă (excitabilitate), cronotropă (ritmicitate), dromotropă (conductibilitate), inotropă (contractilitate), tonotropă (tonicitate). Astfel, despre factori care scad frecvența cardiacă se spune că au efect cronotrop negativ, iar cei care cresc forța contracției sunt inotrop pozitivi. 12.1. Histologia funcțională a inimii Cordul uman este tetracavitar, format din două atrii și două ventricule, cu comunicare numai la nivelul orificiilor atrio-ventriculare (AV), prevăzute cu valve (fig. 30). Cavitățile sunt căptușite de endocard (epiteliu pavimentos unistratificat). Epicardul este stratul de celule
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
generală în filosofie, Filosofie contemporană, Cursuri asupra miturilor și credințelor religioase comparate, Psihologia gustului și istoria teoriilor estetice, Viața sălbaticilor. IV. Cursuri cuprinzând cunoștințe despre baza morfologică și fiziologică a funcționării psihicului uman: Cursul asupra neurologiei creierului; Cursuri de fiziologie, histologie, morfologie animală; Natura sistemului nervos; Optică și acustică psihologică; Biologie celulară; Psihologie fiziologică; Introducere în Psihologie fiziologică aprofundată; Psihofizica celor cinci simțuri, a timpului și a spațiului; Anatomia și fiziologia sistemului nervos și a organelor de simț; Psihologie fiziologică; Lecturi
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
cu ajutorul unei lupe microscop, eritrocitele circulând prin capilarele pulmonare. Dar Malpighi, autor al Discursului anatomic al structurii viscerelor, apărută la Paris (1683) nu se ocupă numai de studierea plămânilor ci și de țesuturile rinichilor, dermului, ficatului, contribuind substanțial la dezvoltarea histologiei comparate (animală și vegetală). Tot el scrie Anatomia plantarum (1690). După Malpighi, spiritul e „secretat“ de creier și ar circula prin traseele nervilor. Teoria sa asupra țesuturilor va fi dezvoltată în Franța de Bichat (1771 - 1802). Ceea ce descoperă Malpighi în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
este dată de țesuturile simple „care prin combinarea lor formează organele“. Anatomia sa descriptivă este fiziologică- funcțională. în studiul țesuturilor, Bichat discerne între sistemele: celular, fibros, seros și sinovial. Lui Bichat îi aparține conceptul anatomo- funcțional de sistem tisular întemeind histologia și tot el explică fenomenele de contractilitate, iritabilitate, toxicitate folosite de Haller. Viața, pentru Bichat, „este suma totală a funcțiilor care se opun morții“. Savantul precizează importanța științelor de tangență în dezvoltarea medicinei și realizarea finalităților ei. Ingeniozitatea experimentelor sale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Harvey) devine omne cellula ab cellula. Virchow se ocupă de îmbolnăvirea țesuturilor și cu aceasta, el se sincronizează cu contemporanii săi bacteriologi. Studiul celulei este tot microscopic. Cl. Bernard are însă rezerve față de opera lui Virchow. Virchow ajuns profesor de histologie dă explicația inflamațiilor, precum flebita, considerându le ca îmbolnăviri ale țesuturilor respective și nu cauzate de obstrucțiile din vene. El insistă asupra obiectivității experiențelor anatomo- clinice prin care se ajunge la fiziopatologie. În institutul său de patologie din Spitalul Carității
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
digestiv, duodenul, colonul pelvian, cecul etc. Thoma Ionescu scrie și o monografie asupra sistemului simpaticului cervico-toracal. în țară i se creează catedra de anatomie topografică și clinică chirurgicală, fiind un mare profesor și creator de școală chirurgicală. Primul profesor de histologie și tehnică microscopică la Facultatea de Medicină din București este M. Petrini Galatzi (1879), elev al magistrului Ranvier și autor al primului manual de histologie în limba română (1881). Zaharia Petrescu este contemporan cu Nicolae Kalindero și studiază tratamentul pneumoniei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și clinică chirurgicală, fiind un mare profesor și creator de școală chirurgicală. Primul profesor de histologie și tehnică microscopică la Facultatea de Medicină din București este M. Petrini Galatzi (1879), elev al magistrului Ranvier și autor al primului manual de histologie în limba română (1881). Zaharia Petrescu este contemporan cu Nicolae Kalindero și studiază tratamentul pneumoniei cu doze crescute de digitală. Alexandru Marcovici este creatorul școlii românești de medicină internă, primul profesor de clinică medicală la Facultatea de Medicină din București
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
noastră prin complexa activitate de anatomo-patolog, bacteriolog și parazitolog. Totodată, Victor Babeș ilustrează de acum și sincronia creatoare dintre medicina românească și cea occidentală, publicând împreună cu francezul André-Victor Cornil „Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie, anatomie et l’histologie patologiques des maladies infectieuses“ (1885). Acest prim tratat de bacteriologie din lume îl situează pe Victor Babeș printre fondatorii microbiologiei moderne, cunoscut prin studiile sale asupra turbării, difteriei, tuberculozei, pelagrei etc. A descoperit corpusculii Babeș-Negri, cu valoare de diagnostic, în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]