332 matches
-
mai de soi găseai toate ziarele din Viena și nu numai din Viena, ci și din imperiul german, precum și ziarele din Franța, Anglia, Italia și America, plus toate revistele literare și artistice importante din lume." (p. 197) Dar, dincolo de vîltoarea histrionică cerută de larma ei colectivă, cafeneaua seamănă cu o agora de dimensiuni mai mici, un teatru în miniatură în care spectatorii sînt deopotrivă actori și regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
memorând tot demonstrativ cât pot de mult (ah, mitomana mea memorie!), știind iarăși că a doua zi nu voi mai ține minte nici un detaliu, ci doar chestiuni generale, cum ar fi aplicația empatică pe text a lui Gălățanu și iactanța histrionică a lui Mincu. Estimp, alcoolul scade statornic cu un deget, cu două, cu patru, până se face iar palma întreagă, și apoi o iau de la capăt. Palmă după palmă. Un pălmaș al alcoolului." (pag. 51) Ultima propoziție clarifică demersul. Evoluția
Tratament fabulatoriu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7287_a_8612]
-
Ťuitînd că un marinar care se suie pe navă cu condiția să nu fie furtună e ridicolť, îi facilita astfel părintelui lui Șun, doar lui și nimănui altcuiva, într-o Ťcronicăť a Ťoptimistuluiť, precum Recreația aforistică, tocmai poziția adoptată, oarecum histrionică, în conformitate cu care abdicarea de la principii înceta de a mai fi una deplină: ŤDar dacă Hieronim nu-și exprimă gîndurile fățiș, construiește în schimb mari teorii și interpretări pline de aluzii îndepărtate și subtileť, ceea ce-i dă iluzia, nu atît Ťerouluiť
Eternul Aristarc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7315_a_8640]
-
nu au nimic din scorțoșenia fadă a unor dăscălițe care, urmînd protocolul de obediență față de instituția în care lucrează, se folosesc de numele lui Haret ca de un prilej de vane elogii închinate educației românești, cum nu au nici stofa histrionică a unor doamne care țin să-și arate simandicoasele vanități feminine. Dimpotrivă, în loc de umoarea postișă a unor discuții de politețe previzibilă și stearpă, de felul convorbirilor acelora în cursul cărora protagonistele, sub cuvînt că pun accentul pe idei, se pun
Spiritul spirist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7492_a_8817]
-
forme ușoare (fobie socială, atac de panică fără agorafobie, tulburare obsesional compulsivă, tulburări disociative) Inapt 11. Tulburări nevrotice cu evoluție cronică, rebele la tratament, cu afectarea capacității de integrare socioprofesională Inapt 12. Tulburări de personalitate (paranoid, schizoid, schizotipal, disocial, borderline, histrionic, anancast), evitantă, dependentă și ale controlului impulsului (piromania, cleptomania, jocul de noroc patologic) Inapt 13. Personalitate modificată organic de diferite etiologii Inapt 14. Psihodevieri sexuale ce implică risc social în colectivități Inapt 15. Sindroame comportamentale asociate unor tulburări fiziologice sau
ORDIN nr. 4.858/C/3.363/2022 () [Corola-llms4eu/Law/261666]
-
privi pe Andrei Pleșu ca pe un rapsod înzestrat cu diblă și glagore, a cărui facondă reușește să dea de pămînt cu ipochimenii zilei e un mod sigur de a-i nesocoti valoarea. Ce contează la Pleșu nu sînt tresăririle histrionice ce descind inteligența-i sofisticată, ci retorica de nuanțe ce pornește din ea. Pe Pleșu îl citești că să-ți verifici spiritul, punîndu-l în fața unor formule la care deseori ai certitudinea că singur nu poți ajunge. Iar formulele în cauză
Schițe de portret by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4950_a_6275]
-
a detaliilor pînă la proporțiile unui fenomen grotesc. Dar grotescul - după cum scrie Dana Percec - „în sensul etimologic de grottoesc, cuprinde tot ce este întunecat, visceral, ascuns și josnic.“ (p. 62). Așadar grotescul nu e poanta facilă inspirată de un temperament histrionic, ci sluțenia de ospiciu care dă nașterii înfiorării. Grotescul nu te binedispune, ci te indispune, iar cu timpul începe să te înspăimînte: căci realizezi că lumea e cu mult mai smintită decît te-ai fi așteptat. Cu alte cuvinte, cînd
Turnul nebunilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5943_a_7268]
-
ce face din cabina de taxi spațiul virtual al unei confesiuni, al unei gratuite experiențe ludice, al unui iluzoriu catharsis. Aparent lipsite de însemnătate, poveștile desfășoară un univers în sine, o lume paralelă celei diurne, iar personajele lor au ceva histrionic. În acest sens, șoferul din Roma, intepretat magistral de Roberto Benigni, desfășoară o întreagă recuzită histrionică pentru a-l tulbura pe pastorul din mașină. Taxiul s-a transformat într-un confesional, unde șoferul debitează povestea cu iz decameronic a unei
Singurătatea taximetristului de cursă lungă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6218_a_7543]
-
al unui iluzoriu catharsis. Aparent lipsite de însemnătate, poveștile desfășoară un univers în sine, o lume paralelă celei diurne, iar personajele lor au ceva histrionic. În acest sens, șoferul din Roma, intepretat magistral de Roberto Benigni, desfășoară o întreagă recuzită histrionică pentru a-l tulbura pe pastorul din mașină. Taxiul s-a transformat într-un confesional, unde șoferul debitează povestea cu iz decameronic a unei sexualități panic-dionisiace, fantazând conștient de efectul devastator-inhibitoriu pe care verbozitatea sa fabulatorie o are asupra pastorului
Singurătatea taximetristului de cursă lungă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6218_a_7543]
-
Sorin Lavric În filosofie, spiritele ludice nu trebuie neapă rat să fie histrionice, e îndeajuns să fie curioase. Curiozitatea e forma pe care o ia spiritul atunci cînd nu poate scăpa de nerăbdare. Cauza stă în cuplarea stimulului cu reacția pe care o provoacă: cine e avid în găsirea unor amănunte insolite are
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
aer tăios care face dintrun autor o voce de luat în seamă. E genul de eseist care, citindu-și propriile volute stilistice, se desfată de curgerea lor, cititorul bănuindul de jubilare proprie de tip narcisic. Paradoxul este că, neavînd morb histrionic, Vălcan emană totuși un aer de paradă artistică. Scrisul lui Vălcan aduce cu o perorație scrobită a cărei formă predilectă atinge pragul intensității emfatice. Din păcate, genul acesta de travaliu eseistic nu dă naștere unor formule memorabile. Fraza nu poate
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
nu vrea de fapt decît să ajungă sub privirile altora. Mai mult, simpla privire în oglindă (speculum) este o formă spontană de exhibiție, dar o formă care la început e inocentă, apoi tot mai exersată, spre a culmina în poza histrionică de unul singur în fața chenarului sticlos. În fine, ține de o fatalitate a stofei umane ca felul în care ne oglindim în privirea altora să ne hotărască ținuta în viață. Probabil că numai cei atinși de cecitate scapă de înclinația
Teatrul din afara teatrului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5349_a_6674]
-
frămîntă, ci cu ce vor rămîne cei care l-au văzut murind. Această ambiție de a face din moarte un eveniment memorabil cu virtuți etice străbate întreaga istorie a filozofiei grecești. Dar încă o dată, cauza nu stă într-un imbold histrionic de a epata prin felul de a muri, ci în perspectiva etică a palingenezei. E filozof cel care, murind, își face din moarte un exemplu de urmat. În fine, grecii nu au sentimentul ușurării provocat de părăsirea lumii, nu au
Cu ochii la moarte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6388_a_7713]
-
Sorin Lavric Convertirile religioase nu rabdă imboldul histrionic de paradă teatrală. Petrecîndu-se în ascuns, ele se nasc dintr-o conversie, adică din schimbarea direcției unui sentiment. E ca și cum, îndreptîndu-ți atenția în altă parte, simți că șirul zilelor curge sub bolta altei perspective. Din acest motiv, o convertire se
Săgeata bucuriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6077_a_7402]
-
care lipsește cea mai mică urmă de pigment cinic. Iată de ce autorul Istoriei literaturii române contemporane. 1941 -2000 nu are nimic din profilul ghimpos al pontoșilor sarcastici. Paradoxul lui Alex Ștefănescu este că umorul îi este invers proporțional cu flegma histrionică, criticul avînd în intimitate o natură iremediabil serioasă. Dintre intelectualii înzestrați cu timbru umoristic, Alex Ștefănescu e un paladin serios ale cărui accente severe răzbat cu precădere în textele de critică, nu în atitudinile de viață. În genere umorul, cînd
Umorul sever by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6109_a_7434]
-
dintr-un alt film, sau mai precis dintr-o altă piesă de teatru, avem însă un filon rus, gogolian-cehovian. Din păcate, regizorul nu intuiește potențialul acestei direcții așa că în absența unei contraponderi, partitura lui Constantin Florescu creează impresia de colaj histrionic, chiar de cabotinism, ceea ce personajului îi prisosește. Însă tocmai din această notă aparent artificială în mijlocul unui film condus echilibrat, și în absența altor registre la fel de puternice, se creează un efect interesant. Sunt multe scene țipătoare, dar care fac parte din
Nuntă peste podul de flori by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6112_a_7437]
-
de exhibiționisme și travestiuri îți vine mai greu să înțelegi de ce se zbat și dansează protagoniștii, iar faptul că este vorba de perspectiva declanșării unui război mondial devine aproape un fapt trivial al comedioarei, un pretext de agitație și cavalcadă histrionică. Pe unde trece, bal, teatru sau spital, Holmes provoacă o harababură totală, dându-se, de fapt, în spectacol. Interesant cu adevărat în film este profesorul Moriarty, Jarred Harris a reușit să-i dea acea scânteie de nebunie amestecată cu calcul
La circ cu Sherlock Holmes by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5006_a_6331]
-
se „închisese gura” lui Crohmălniceanu („Barbu a avut cantitate, nu calitate”), Ion Barbu îi replică sentențios: „Dumneata ești marxist și trebuie primul să știi că, de la un moment dat, cantitatea trece în calitate!”. Pe Călinescu îl regăsim, în paginile memorialistului, histrionic precum îl știm, în episoade savuroase, dar în plus, Crohmălniceanu semnalează în opera călinesciană nenumărate teme de „interes freudian”, printre care și... preferința pentru amazoane, altfel spus „înclinația spre masculinizarea obiectului erotic” (vizibilă, aflăm, chiar și în corespondența intimă a
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
decid traseul destinal al fiecăruia ca la un joc de ruletă, par hazard? În mod cert, Woody Allen nu a realizat o comedie cu acest film, dar nu avem material nici pentru tragedie, ci mai degrabă pentru o farsă tragică histrionic îndulcită. Există în tot amalgamul de întorsături de situație și opțiuni nefaste, perdante, ale personajelor care ne trec prin față o singură aspirație realizată, aceea a Helenei. Ea îl întâlnește pe Le Chevalier sans peur et sans reproche pe carel
Zgomotul și furia farsei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5772_a_7097]
-
damfurile kebabului și mirodeniile aferente, salatele picante și dulcegăriile încărcate. Vizităm izvorul Mariei și biserica Buneivestiri. Apoi asistăm, în centru, la o predică musulmană extrem sonorizată. Seara ne întâlnim gazdele: Naim Araidi și Moaen Shalabia; plus câțiva poeți cu personalitate histrionică: Michael Augustin (din Germania), Vito Intini (din Puglia, Italia), poetul irlandez Gabriel Rosenstock (care vorbește gaelica), Bengt Berg (din Suedia). A doua zi, suntem așteptați (Horia și cu mine) la Haifa, în casa Rozicăi și a lui Mirel, cu tihnita
Poezie în Țara Sfântă by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/5610_a_6935]
-
bucăți de istorie, resturi de cunoștințe și, deasupra tuturor, impresia unei panorame sfîșiate: o dezordine de intuiții și un haos de fulgurații, aruncate pe pagină în ritmul unei impulsivități neînfrînate. Pandrea e un impulsiv de flegmă agresivă, al cărui imbold histrionic culminează într-un mirabil simț al expresiei directe. Avocatul scrie cînd mustuos, cînd contondent, grație asociațiilor imprevizibile de idei, harul variaței lexicale dublînd un ochi predispus spre detaliile rare. Ciudățenia e că flerul cu care face uz de cuvinte frapante
Cititorul de dicționare by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5649_a_6974]
-
Iacob e o natură meditativă de ordin liric, la care paroxismele de credință sunt înlocuite cu efuziuni de sentiment. Într-un cuvînt, Dan Iacob e un emotiv dornic de dispoziții plăcute în dauna răscolirilor stridente, natura lirică împrumutîndu-i evidente porniri histrionice, alături de o nevoie acută de hrană spirituală. Paradoxul firilor lirice e că vibrațiile de care sunt scuturați nu apucă să se manifeste nici în plan practic, nici în plan speculativ. Primul plan ar cere fapta, numai că liricul n-ar
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
e că, fiind în carență de voință, stofa idealistă îi este intactă, de unde și frămîntările cu tentă sapiențială pe care le trăiește. Formula interioară a lui Dan Iacob e de fluctuație ciclotimică cu ritm foarte lent, acum fiind optimist și histrionic, iar peste cîțiva ani melancolic și strivit de neputință. În cursul perioadelor stenice nu-i ajunge timpul, în cursul celor astenice e îngrozit că nu știe cu ce să-l umple. „La începutul anului 2006, simțeam cum cercul de fier
Ieșirea din cărți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3530_a_4855]
-
departe, pentru tine, pentru mine, nu există”. Astfel că răpirea devine un scenariu pe care și l-a dorit dintotdeauna, ca șansă a ieșirii din norma socială impusă. Din anonimat. O șansă a unicității. Dora Pavel este interesată de personalitățile histrionice prinse în captivități transformate în avantaje psihologice. Carasiniu, eroul din Pudră, de pildă, e incapabil în primă fază să priceapă împrejurările reinventării identitare. La fel Zigu, din Captivul. Dilemele par de la bun început cimentate într-un destin nefast. Numai că
Terapia captivității by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3513_a_4838]
-
Antonescu, dar și Sara Moscovici, Lucrețiu Pătrășcanu, Ana Pauker. Și alții. Prea sunt prinși toți în același buchet, indiferent de conjunctură. Este evident că la un moment dat naratorul renunță la ironia bine camuflată în biograful de serviciu și empatizează histrionic cu Georgian. Carevasăzică nu mai e unealta demonstrativă, ci un caracter echilibrat. E limpede că Ioan T. Morar nu a rezistat până la capăt tentației burlescului, înfățișat nemaipomenit în Lindenfeld. Tușele caracterologice sunt mult mai fine în Negru și Roșu, la
Antidot pentru înfrângeri by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3138_a_4463]