KorAP: Find »[drukola/base=histrionic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...14 >

331 matches

Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692

astfel descriptibile manifestări psihocomportamentale din seria grandorii, autoreferinței și aroganței, care asociază tendințe manipulative și un stil non-empatic, asemănătoare reperelor tulburării de personalitate narcisice. Farmecul și emoțiile superficiale, promiscuitatea sexuală și exprimarea expectațiilor negative în raport cu cei din jur reprezintă interferențele histrionice. În același context se plasează și ignorarea riscului, căutarea noului și impulsivitatea. Mai pot fi descrise și variante structurale dominante de intransigență, stil caustic, hipercriticism, suspiciozitate, ostilitate și agresivitate paroxismală, care pot fi raportate la TP paranoică și TP sadică

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
și nu trăsături caracteriale, din cauza asocierii cvasiconstante cu tulburări ale Axei I - depresie, anxietate, anorexie, bulimie, TP obsesiv-compulsivă, tulburări disociative, abuz de substanțe. Sunt de subliniat interferențele cu alte tulburări de personalitate de cluster B, în primul rând cu TP histrionică. Ele corespund instabilității imaginii de sine, labilității afective și eforturilor de prevenire a abandonului din partea anturajului. Prin acestea din urmă, ca și prin deficitul de autostimă și senzația cvasiconstantă de îngrijorare și tensiune, personalitatea borderline se raportează la personalitatea anxios-evitantă

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
caracteriopatiilor secundare. În ansamblu, TP de tip borderline se detașează prin gravitatea manifestărilor psihopatologice și a deficitului adaptativ, din cauza ratei înalte de comorbiditate cu celelalte tulburări de personalitate (Gunderson, Zanarini, Kisiel, 1991; Zanarini, 2005Ă. 5.3.3. Tulburarea de personalitate histrionică Principalele criterii diagnostice includ: un stil hiperexpresiv, teatral, seducător, erotizant și manipulativ, care invocă atenția celor din jur. Imaginea de sine instabilă întreține un disconfort psihic intens în toate situațiile în care nu se află în centrul atenției sau al

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
asemenea, evidentă și stabilă sugestibilitatea conduitei și prin intermediul suprasemnificării intimității în raporturile interpersonale, care, de altfel - din partea celor din jur -, sunt inconstante și puțin nuanțate în condițiile în care aceștia sunt obligați să tolereze sau să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
care, de altfel - din partea celor din jur -, sunt inconstante și puțin nuanțate în condițiile în care aceștia sunt obligați să tolereze sau să ignore manifestările de serie histrionică. Copleșit de dorința de a se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
se valoriza prin hiperexpresivitate și acțiuni captative, histrionicul își confirmă mereu dezinteresul pentru lumea din jur, care este percepută ca indiferentă, ostilă sau ca o sursă permanentă de situații neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
neplăcute. Având mereu ca punct de plecare problematizanta stimă de sine, histrionicul are uneori tendința de a-și desconsidera anturajul de care rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea manifestărilor TP histrionice depind de nivelul educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în primul rând la

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
rămâne totuși dependent. Este evidentă lipsa de curiozitate, creativitate și răbdare, în sensul perseverenței și conștiinciozității. Multe personalități histrionice sunt in love with love, și manifestă preocupări estetice exagerate (Bornstein, 1998; Shopshire și Craik, 1996Ă. Intensitatea și diversitatea manifestărilor TP histrionice depind de nivelul educațional și cultural. Determinismul acestei caracteriopatii apelează atât la repere psihanalitice - în primul rând la fixațiile libidinale -, cât și la factorii socioculturali prin personogeneza viciată de raporturile dezavantajante din familia parentală, ca și de modele comportamentale sau

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
personogeneza viciată de raporturile dezavantajante din familia parentală, ca și de modele comportamentale sau tradițiile culturale și mentalitățile colective cu semnificații hiperprotective sau represive. Ca rezultantă, la nivel individual se conturează o imaturitate psihoafectivă și comportamentală proprie tulburării de personalitate histrionice. Uneori și suferințele somatice precoce instalate pot cultiva trăsăturile histrionice. Ca subtipuri ale acestei structuri personologice pot fi descrise următoarele: teatral, manierat, liniștit (afișând sacrificiul de sineă, vivace-fermecător, manipulativ-nesincer, impulsiv-necontrolat, infantil-labil și supărăcios. Concepția despre sine: „Nu mă simt bine

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
de modele comportamentale sau tradițiile culturale și mentalitățile colective cu semnificații hiperprotective sau represive. Ca rezultantă, la nivel individual se conturează o imaturitate psihoafectivă și comportamentală proprie tulburării de personalitate histrionice. Uneori și suferințele somatice precoce instalate pot cultiva trăsăturile histrionice. Ca subtipuri ale acestei structuri personologice pot fi descrise următoarele: teatral, manierat, liniștit (afișând sacrificiul de sineă, vivace-fermecător, manipulativ-nesincer, impulsiv-necontrolat, infantil-labil și supărăcios. Concepția despre sine: „Nu mă simt bine singur”. Concepția despre lume: „Trebuie cu orice mijloace să mă

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
mă simt bine singur”. Concepția despre lume: „Trebuie cu orice mijloace să mă fac remarcat”. După Pfohl (1991Ă, principalele interferențe apar cu celelalte tulburări de personalitate de cluster B, în primul rând cu TP de tip borderline, de care cea histrionică se deosebește în primul rând prin funcționarea la un nivel nevrotic - în sens psihanalitic -, dar și prin superficialitatea trăirilor afective și demonstrativitate. Sunt de menționat interferențele cu tipul infantil al TP de tip borderline descris de Kernberg. Asemănările cu tulburarea

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
în sectorul supraeului, corespunzător unei moralități conjuncturale, care nu atinge nivelul imoralității stabile și funciare a antisocialului, precum și în racordarea cognitivă la atitudinile anturajului în intenția manipulării lui (Pfohl, 1991Ă. Conform opniei lui Zetzel (1968Ă, există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă la tulburarea de personalitate narcisică, și una „malignă”, analizată în raport cu TP de tip borderline și cea antisocială. În formele sale cu manifestări tipice, TP histrionică poate fi privită ca o expresie extremă, caricaturală a trăsăturilor psihologice ale sexului

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
lui (Pfohl, 1991Ă. Conform opniei lui Zetzel (1968Ă, există o tulburare de personalitate histrionică „benignă”, raportabilă la tulburarea de personalitate narcisică, și una „malignă”, analizată în raport cu TP de tip borderline și cea antisocială. În formele sale cu manifestări tipice, TP histrionică poate fi privită ca o expresie extremă, caricaturală a trăsăturilor psihologice ale sexului feminin, fiind, de altfel, una dintre caracteriopatiile descriptibile cu precădere la femei. 5.3.4. Tulburarea de personalitate narcisică Ea integrează atributul grandorii și pe cel al

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
este înlocuită, în acest caz, cu sentimentul de incompletitudine și de nesiguranță ce corespund convingerii că el este inferior celorlați și marginalizat social. Trăsăturile narcisice se regăsesc deci atât la tulburarea de personalitate antisocială, cât și la tulburarea de personalitate histrionică, în sensul dependenței de anturaj și a comportamentului manipulativ. Sunt descrise și interferențele cu tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă, în baza excesului de orgoliu și autostimei, tendințelor demonstrative și lipsei de empatie. Gunderson et al. (1991Ă pledează pentru dificultățile diagnosticului categorial

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
TP de tip borderline (prin teama de respingere și abandonă și cu tulburarea de personalitate evitantă prin stima de sine scăzută, sensibilitatea exacerbată la critică și nevoia de siguranță și aprobare. Ultimele două atribute sunt comune și tulburării de personalitate histrionice (Hirschfeld, Shea, Weise, 1991Ă. TP de tip borderline este, în schimb, inconsecventă cu sine însăși, TP evitantă refuză relațiile sociale, iar TP histrionică trăiește non-anxios roluri demonstrative și suprasemnificante (Baltes, 1996; Zuroff et al., 1995Ă. Personalitățile de tip dependent pot

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
la critică și nevoia de siguranță și aprobare. Ultimele două atribute sunt comune și tulburării de personalitate histrionice (Hirschfeld, Shea, Weise, 1991Ă. TP de tip borderline este, în schimb, inconsecventă cu sine însăși, TP evitantă refuză relațiile sociale, iar TP histrionică trăiește non-anxios roluri demonstrative și suprasemnificante (Baltes, 1996; Zuroff et al., 1995Ă. Personalitățile de tip dependent pot fi ușor integrate unor relații terapeutice și respectă cu rigurozitate programul reabilitativ. 5.4.3. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă Este dominată de un

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
la care e inclusă în criteriile de diagnostic -, ci și la cea dependentă (ce nu poate exista fără a fi dirijatăă, la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d. Tot de patologia sinelui ar ține tulburările de autodirecționare a celor cu

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
poate fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite tulburări de personalitate

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
fi prezentată simplificat într-un tabel. Tabelul 6.1. Corelația dintre diagnosticul categorial al tulburărilor de personalitate și bolile Axei I Tipul de tulburare de personalitate Boala psihică DSM-IV ICD-10 Paranoidă Paranoidă Tulburarea persistentă paranoidă Schizoidă Schizoidă Schizofrenie Schizotipală Histrionică Histrionică Tulburări disociative (Isterie?Ă Borderline Instabil-emoțională sau Borderline Tulburarea bipolară Narcisică - - Antisocială Sociopată Tulburări ale controlului impulsurilor, toxicomanie Dependentă Dependentă Toxicomanie, depresie Evitantă Evitantă Tulburări de fobie socială Obsesiv-compulsivă Anancastă Tulburarea obsesiv-compulsivă Deși corelarea dintre anumite tulburări de personalitate și

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
și contestat de alții. Deși se declară ateoretic, sistemul introduce pe ușa din dos tipurile structurate în cadrul anumitor doctrine, deoarece includerea s-a făcut prin vot democratic, iar practicienii nu sunt neutri doctrinar. Astfel, pentru DSM-IV (după Livesleyă: diagnosticul personalității histrionice își are originea atât în modelul psihiatric clasic al dezvoltării psihosexuale, cât și în fenomenologia clasică privitoare la isteric. TP schizotipală se corelează cu ideea lui Kraepelin privitoare la formele fruste de psihoză - în cazul acesteia, schizofrenia. Personalitatea de tip

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
fragmentării în subtipuri se plasează atitudinea de reunire a categoriilor de tulburări de personalitate în grupe mai mari, în clustere. DSM-IV propune trei clustere: - clusterul A (straniu, bizară: TP schizoidă, schizotipală, paranoidă; - clusterul B (flamboiantă: TP antisocială, de tip borderline, histrionică, narcisică; - clusterul C (retrasă: TP evitantă, dependentă, obsesiv-compulsivă (se adăugă TP depresivăă. Aceste clustere nu au o argumentare teoretică sau factologică, ci rezultă mai degrabă din impresia clinică, din elementele generale de caracterizare. Totuși, gruparea în aproximativ 3-5 clustere rezultă

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
caracterizată ca atare și să se pună un «diagnostic» de tulburare de personalitate?” Dacă da: 2Ă „De ce tip este această tulburare, în ce categorie tipologică intră?” În formula standard, se imaginează o tulburare de personalitate de un singur tip: paranoidă, histrionică, evitantă etc. Frecvent sunt necesare clasificări. Unii autori propun ca, dacă se identifică trei categorii să se vorbească deja de TP nediferențiată. Desigur, un om poate avea, ca stil și trăsături de personalitate accentuate, care nu ridică probleme majore de

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
rigid, constant, maladaptativ în diverse situații - se datorează trăsăturilor unui singur tip, iar cele ce sunt specifice altui tip reprezintă doar trăsături accentuate? De exemplu, ceea ce definește un caz e TP de tip borderline dar aceasta are și unele trăsături histrionice. Sau, e o TP anacastă ce are și trăsături dependente etc. Tulburările de personalitate grave, care necesită supraveghere socială aproape continuă, pot fi și ele centrate pe un tip sau caracterizate prin trăsături de mai multe tipuri. Oricum, un diagnostic

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
conțin cel puțin unele forme de maladaptabilitate. Nevroticismul accentuat e corelat cu TP de tip borderline, iar cel scăzut, cu TP narcisică și cu psihopatia. Introversia e corelată cu trăsăturile TP de tip schizoidă și evitantă, iar extroversia, cu TP histrionică. Antagonismul e asociat cu TP antisocială, de tip borderline, paranoidă, narcisică, iar agreabilitatea, cu TP dependentă. Conștiinciozitatea scăzută e în mod consistent asociată cu TP antisocială, pasiv-agresivă, borderline și paranoidă, dar e crescută la TP obsesiv-compulsivă. Majoritatea studiilor s-au

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
comunitate și își petrece aproape toată viața adultă în instuții medicale sau penitenciareă. Privitor la tipurile de tulburări de personalitate, versiunea originală a PAS se referă la: 1. sociopat; 2. pasiv-dependent; 3. anancast; 4. schizoid; 5. exploziv; 6. senzitiv-agresiv; 7. histrionic; 8. astenic; 9. anxios; 10. paranoid; 11. hipocondriac; 12. distimic; 13. evitant. Aceste tipuri se regăsesc în literatura tradițională și în ICD-10. Tipurile categoriale rezultă dintr-o anumită combinație a trăsăturilor psihologice, evaluate prin PAS. A rezultat astfel un sistem

[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]