190 matches
-
punem la cale. Doctorul ne ospătează cu dragă inimă din ce are, procurorul Eliseu, prevestindu-ne ploae și șchiopătând, mănâncă bine vorbind din bielșug, Nicolau rostește două cuvinte după ce mănâncă și se culcă pe-o coastă. În umbra pădurii ne hodinim un timp, apoi pornim și mergem iar multă vreme. În sfârșit într-un târziu ieșind la drum mai omenesc, dăm de căruțele regimentare, care au rătăcit și ele pe drumurile și viroagele din dreapta trupei, le lăsăm în urmă, încredințați că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
va fi făcut bine stăpânirea să-l scumpească; dar Drac a mai văzut om beat de sare?! Trandafir mândru rotat Ș-asară te-am așteptat Când văzui că nu mai vii Pusei dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ursitul meu. De-a fi de-aice din sat, De-a fi din celalalt sat, De-a fi din-al treilea sat Ori dintr-al noulea sat Nu-i da stare Ș-alinare; Să nu poată dormi Să nu poată hodini, Pân-la mine n-o veni. BRÂUL Brâu, brâușor, Fă-te șerpușor, Fă-te laur balaur Cu solzii de aur. Și cum te-oi încinge, Tu mi te descinge. Pasă după ursitul meu Cel lăsat de Dumnezeu, La o casă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
tu Doamne, cu cel bun te arăți bun. Cu omul drept te porți cu dreptate. (Biblia. A doua carte a Regilor. Cap.22. Versetul 26 Cică, după ce Dumnezeu a făcut lumea cu toate ale ei, a stat și s-a hodinit ca la un ceas de vreme și mai apoi a cujetat El, să meargă pela oameni să vadă cum s-au rânduit aceștia pe la casele lor. Ba s-a gândit Dumnezeu să ia cu Sine și oarece daruri cu care
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fără evoluție firească, normală, care să asimileze idei și instituții și care, îndeosebi, să te pună la treabă, să-ți zică de la obraz: fă-ți, ca să ai. Este adevărat că, după lichidarea lui Ceaușescu, ai simțit nevoia ancestrală să te hodinești după somn, pentru că tu ai simțit instinctiv că între lichelele lui Liiceanu și golanii lui Iliescu se poate pune semnul egal, drept pentru care, din orgoliu, cânți „imnul lichelelor multilateral dezvoltate” și aștepți pomeni. Dacă stau bine și mă gândesc
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ar găsi Hristos./ Ai fi o umbră în noaptea lor,/ Pe care dimineața îi găsește îmbrățișați...// Ce’ar fi să mori toamna/ Odată cu merii. Vânzătorii?/ Ți s’ar face leagăn în carnea lor/ Și pe creanga lor ar scrie:/ Aici hodinești Tu, robul lui Dumnezeu./ Sau foc din lemnul lor/ Va aduce’n amintire pe cel ce ai fost...// Dar dacă te uiți pur și simplu/ Și vezi cum mor merii, Părinții.../ Blestemul lor va fi colindul/ Pe care îl vei
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
a făcut pe prietenul Haralampy să exclame fericit: -Ay, țucu-i gura lui de Dom' Președinte, că vorovește fix ca fratele corsican când era ambasador la Anvers! Bineînțeles că a urmat momentul nostru de zăvorâre a minții... -Du-te, mamă, să te hodinești olecușoară, l-a îndemnat apoi soacră-sa, cu dulceață moldovenească în glas. Du-te, că iară... Dar a ascultat-o? Mă rog... Coincidență sau nu, ironia sorții, sau altă mișelie antiprezidențială pusă la cale de către managerul general al televiziunilor terestre
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
Guvern într-o femeie"(...), - Domnu' poet, îi întrerup momentul de mare simțire lirică, mă scuzați: dumneavoastră ați auzit de unu, Eminescu ? Da, acum mi-e limpede: avem datoria să revedem toate capodoperele haralampyene, fiindcă altfel... - Du-te, mamă, să te hodinești olecuță, l-a îndemnat din nou soacră-sa. Dar e ora de Telejurnale, iar vocea doamnei ministru, Monica Macovei, ne pătrunde în timpane suflet și minte, mlădioasă, liniștitoare și dătătoare de speranțe juridico-fonologice, ortoepice și, de ce nu?, morfologice, și... -...chiar
După sommet... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10229_a_11554]
-
fi om. Zgomotul aseptic al computerelor de care pomeniți nu va acoperi, sper, existența. M.I.: Vă mulțumesc și în încheiere v-aș mai ruga de câteva vorbe pentru maramureșeni, pentru artiștii din Maramureș unde, la Rohia, prietenul domniilor-voastre, N. Steinhardt, hodinește întru dreapta credință. M.L.: Le-aș spune că Maramureșul este, pentru noi toți, un tărâm de munți și de legende unde trebuie să te ții drept, să fii la verticală. Faptul că itinerariul lui N. Steinhardt s-a încheiat exemplar
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
care cultivă un amalgam în fond bine dispus al contrariilor turnate în pasta groasă a unui imaginar aparent alienant, de facto vesel, propagator al existenței oscilante între distrugere și regenerare: „Bolgii de verdeață îmi fuseră lăcaș, trupul pachidermic/ mi-l hodinesc din mers. Ce-i mare devine mic pe lîngă pulpele mele. S-a pariat dacă sunt femeie sau bărbat. În batjocură/ biata Miss țipa în sala de ruletă că sunt născută/ dintr-un bărbat din Cummington, nu din femeie!/ În
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
Pe neașteptate, apărea de sub o căruță sau de lângă un perete. Alteori de sub stâlpul unde pândise până atunci. Se ținea lipcă de câte un trecător, arătând cu degetul la gură. În cealaltă ipostază, Neculai se ridica hotărât de pe banca pe care hodinise până atunci și, cu indescriptibila-i privire opacă, declara fără adresă : - De-ar fi lumea credincioasă, ar milui-o Domnul cu o ploaie! De obicei oamenii nu-i dădeau atenție. Orgoliul lui Neculai însă nu suferea prea mult. Cu mâinile
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și cărăușii mergeau fără griji pe lângă boi, vorbindule părintește... Din când în când, se întrolocau câte doi-trei ca să mai schimbe o vorbă acolo... după care fiecare se ducea la carul lui. Când soarele părea că s-a oprit să se hodinească oleacă înaintea coborâșului, convoiul tocmai intra pe pietrele târgului. Dumitre, ia o piatră în gură, că de mâine o înțărcat bălaia. Adio cărăușie! La târg ai să mai vii din când în când - doar după gaz și sare. Râde hârb
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de brad înconjurate de scăunele nu mai înalte de două șchioape. Într-o seară, câțiva credincioși ai locului sau aciuat în jurul mesuțelor. La început - cum se întâmplă de obicei - nu prea aveau chef de vorbă. În fața fiecăruia - de parcă erau vorbiți - hodinea câte un deț de rachiu. Fiecare bea în tăcere. În silă parcă. După o înghițitură, îl auzeai pe câte unul scoțând un „uah” de ușurare. Apoi...Apoi vorba s-a legat încet încet. La început părea un murmur picurat cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
zis că văd „chiar și mai departe...” Vorbind mereu pentru a alunga tristețea despărțirii de cărăușie, au ajuns la poarta lui moș Dumitru. Hooo! Ho! Băieții tatei! Azi îi ultima zi când vă întoarceți din cărăușie... De acum o să vă hodiniți pentru toate drumurile grele pe care le-ați făcut - a oprit boii moș Dumitru. Pâcu privea cu tremur de gene la boii lui... Se gândea că marțea ce vine o să meargă la iarmaroc ca să-i vândă și... și în schimb
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de ce i-ar pierde de acum înainte? Mai știi când vine ceasul cel rău? Asta-i drept. Atunci unde să-i împărțim? Cred că la Crâșma din drum. Acolo îi locul cel mai nimerit. Îi liniște și pace... Noaptea ne hodinim și în zori pornim cuminți spre casele cui ne are. Ce zici, Mitruță? Știu și eu? Adică? Adică toată săptămâna să nu luăm nici un ban? Și dacă ne trebuie pentru cine știe ce? Păi omul gospodar pune un ban deoparte, ca să fie
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
popa - l-a temperat Pâcu. Spunând acestea, Pâcu a aruncat o privire scurtă către moș Dumitru. Acesta i-a răspuns printr un zâmbet de aprobare. Eu mă duc să mai îndemn boulenii la drum, că acușica ajungem și s-or hodini - și-a căutat de lucru Hliboceanu, pentru a scăpa de ironiile lui Pâcu. Îl vezi, Dumitre? Îi foarte mândru din fire, dar cu scaun la cap. Așa-i, Pâcule. Și îi bine că nu ne-am înșelat lăsându-l în locul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Când fumul a început să iasă din belșug, s-a uitat la Dumitru, dar a pornit să vorbească așa ca pentru el: Ar cam trebui să pornim la drum, că acușica-i noapte și mai e nevoie să ne și hodinim. Mâine nu ne întreabă nimeni de suntem buni de treabă sau suntem vlăguiți... Să nu crezi că nu ai dreptate, Pâcule. Așa că, la drum, băieți! - s-a alăturat și moș Dumitru părerii lui Pâcu. Când toate cele au fost puse
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
că ne-o ajutat Cel de sus și am trecut cel mai greu loc... De acum înainte s-o ținem întins, flăcăi! - a grăit Hliboceanu, cu multă bucurie în glas. După un mers răzbit, au ajuns la Lutărie. Hooo! Să hodinim oleacă boii, ca să putem urca dealul. Pe urmă drumu-i ca în palmă - s-a auzit glasul lui Hliboceanu. În liniștea din jur, potopită de ninsoare, se auzea doar răsuflarea grea a dobitoacelor și câte un cuvânt mângâietor și de alint
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
a oprit decât atunci când a ajuns la cămașă. Cei doi îl priveau speriați. Are careva o custură la îndemână? Uite-o pe-a mea! - i-a întins-o Mitruță. În clipa următoare, o fâșie din poala cămășii lui Cotman se hodinea în mâinile lui Alecu Slobodă. Cotman s-a îmbrăcat iute, ca la armată. Apoi, cu mare îndemânare, a înfășurat capul lui Hliboceanu. După ce i-a pus căciula ciopârțită pe cap, Cotman a întrebat: Cine l-o fi lovit și de ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
chiar un țol și bine ați chibzuit. După ce toate treburile au fost făcute ca la carte, Mitruță a propus ca unul din ei să urce la capul lui Hliboceanu. Am să urc eu - a sărit Cotman Capul lui Hliboceanu se hodinea în brațele lui Cotman ca în poala mamei. Din când în când, se auzea câte un geamăt, semn că se trezea la viață. În cele din urmă, au ajuns la sănii, care abia se mai vedeau din troiene, iar boii
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
văd, cred că ți-i mai bine... Acușica sosesc și ceilalți în drum spre târg... Asta-i bine. De când îi aștept? Acum rămâi în pace, că eu merg să mai trebăluiesc prin curte și să pregătesc culcușul unde să se hodinească dobitoacele la noapte. Ieșind în curte, și-a aruncat privirea în lungul șleaului... Șirul de sănii abia se zărea înaintând pe valea Coșcovei... Nu mai era cale lungă până să ajungă la crâșmă. Abia se apucase de treabă când s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
nu încape vorbă multă. Întâi treabă și pe urmă vorbă și șagă. Așa ești de când te știu”... După jumătate de ceas, Hliboceanu își mângâia mustața frumos tușinată de Costache... Hooo! Iaca am ajuns la jumătate de cale și ne-om hodini oleacă, flăcăilor - a strigat Mitruță. Cotman l-a și luat pe sus: Hai și om vedea ce face Hliboceanu! Hai, Ioane! Tocmai atunci a ieșit și Costache din crâșmă. Ce face Hliboceanu, Costache? Apoi l-am făcut flăcău și vă
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
Costache. Cu caii ce faceți? Până s-or limpezi lucrurile cu hoții, îi lăsăm la tine. Nu avea grijă că te-om despăgubi pentru toate. Acum de sărbători poți să-i înhami. Pe ai tăi mai lasă-i să se hodinească... Ninsoarea se liniștise și drumul nu li se părea prea greu. Fiecare își făcea socotelile pentru sărbători... Cotman a venit lângă Hliboceanu și a deschis vorba: Eu mă gândesc că ar fi bine să trecem pe la moș Dumitru și pe la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
ne dă afară la vreme, îl lăsăm doar cu izmenele pe el ,ha ha ha! - a întărit Pâcu buna dispoziție... * Bade Haralambie! Bade Haralambie! - s-a auzit strigăt din poartă. Care-i acolo? N-are omul liniște nici să se hodinească după o săptămână de alergătură? Eu sunt! Triță... Goarza. Care-i pricina, omule? Ți-am adus o citație de la trebunal. Asta îmi lipsea. Încolo aveam de toate. Ia să văd ce scrie în citație, Triță? Ești chemat la procesul hoților
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
real talent” în a-l descoperi și pune în valoare. Iată și ceva din „sumarul emisiunilor noastre”: 500 de ani de la prima mențiune documentară privind localitatea; prima școală din raza târgului; cel mai bătrân stejar din oraș (sub care a hodinit un vestit haiduc); casa cea mai veche, ce ar fi aparținut cronicarului Neculce. Chiar dacă pe fronton avea inscripția Gheorghe Ovanez 1905, deci o casă negustorească, cum susținea Fănică Marinoiu, profesorul de istorie cel mai bătrân din oraș, tovarășu’ Căpuștean avea
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]