190 matches
-
mișcări. După mai multe Încercări succesive, Ildiko s-a cutremurat convulsionată și a scos un geamăt scurt și pătimaș. Valerică a mai auzit-o ca prin vis: Totu-i binghe când se gată cu binghe! Brava și mersi! Di acu hodinești-ti că mîinghe meri la școlă, eu slobodă Îs! Era aproape ziuă, când Victor a venit să-și ia băiatul acasă pentru a-l trimite la școală. A bătut În ușă, Ildiko l-a invitat În casă. Valerică, trezit din
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
neobservat prin piața publică. Nu era ca ei. Tocmai din acest motiv, Petru, în lume, nu ieșea pe de-a-ntregul. Își trimitea sufletul să pășească pe celălalt trotuar; la biserică, rămânea dosit sub preșul de la intrare; în grădinile publice, sufletul hodinea pe banca de alături. Umbra, totuna cu stâlpul telegrafului, cu fresca descompusă de pe catapeteasmă, cu cumpăna fântânii agățată într-o o căptușeală de nor. Culoarea cărnii peste culoarea curcubeului, giulgiu peste cămașa de nuntă: Trageți cortină! Este vremea pogorârilor, treaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
după care chip l-ai frământat, Stăpâne? Poetul nu se caută în fluxul sângelui, fie el și fierbinte, chiar dacă acesta îi învârte după bunul plac roata norocului și lasă urme pe tocuri de ușă ca o biblică trecere. Poetul nu hodinește comod în carne; și-a semănat cuvintele, apoi, precum lupul flămând de stele, adulmecă cerul. Poetul nu-și iubește crucea fie ea și din oase. Iubirea poetului nu lase urme în oglindă, iar pentru asta tu ești vinovat, Doamne! Poetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
căruței cu lucernă, dedesubt popușoi în lapte, sfeclă, răsărită din lanul gospodăriei de partid. A dus-o bine poștașul vreo douăzeci de ani. A alergat cot la cot cu viața, a mers la pas cu ea, a obosit, s-a hodinit și a continuat drumul. Badea Vasile îmbătrânea în mersul calului, fără să-și dădea seama. Prea repede se învârteau spițele prin colbul Sărății. Rachiul și curvele l-au pus pe chituci. A îmbătrânit odată cu Puiu, de parcă au trăit împreună aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
este profesoară, bă, nu textilistă!" Mediocritate Prostie Îndobitocire. Câteva santinele patrulau cu stângul pe tobă de-a lungul și de-a latul memoriei; prostia dormea în post, rezemată de patul puștii; caporalul de schimb, cu două felinare aprinse (pe când soarele hodinea leneș deasupra bisericii evanghelice) a trecut prin dreptul foișorului; prostia, după ce l-a somat regulamentar, i-a cerut răspicat să-și lumineze fața; caporalul și-a expus mecla după fitilurile îmbibate în motorină; prostia, de obicei, știa să numere până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
soba, laița, lăicerele, cuptorul... fotografiile aliniate într-o ramă albastră, găleata cu apă sălcie, icoana unui sfânt fără nume, calendarul plin de semne, unele negre, altele roșii. Vezi, în sobă arde foc? Patul este așternut? Țoalele sunt curate? Cine se hodinește în fotografie? Apa este proaspătă? Calendarul, în ce an suntem? Hai, fă un efort, în ce an suntem? Le vezi? Ai făcut parte din toate acestea, îți aparțin, deși unele dintre ele nu mai sunt. Tu nu ești doar aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
leușteanul împrospăta aparențele. Paginile calendarului miroseau a inimă largă, tataia dezlega limbile cât să intuiască prioritățile, mântuirea era mai accesibilă cu paharul plin. Rânduiala schitului era după canoanele Sfântului Vasile cel Mare: uleiul burdușea candelele, pâinea dormea în spic, vinul hodinea în butoaie, coliva îndulcea nevoințele. Sub cerdacul stăreției, grătarul încins. În trapeză, duminica, vinul încălzea sufletul; whisky-ul, coniacul, votca, palinca, șampania și alte rețete pentru amăgit întunericul își expuneau preaplinul în vitrinele odăii de protocol; licorile multicolore reliefau ipostazele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
seamă, precum un farmacist medicamente pentru furnici. Călugării, oameni de toată spița, făceau nevoință, post, rugăciune, supușenie. Jupânul era Dumnezeu, cuvântul părintelui stareț bilet de odihnă în grădina cerului. Fraților, în ușa voastră o să bată, pe laița voastră își va hodini oasele, din strachina voastră se va hrăni. Așteptați-l în post și rugăciune, ziua celei de-a doua veniri e aproape! Dar grijă mare, fraților, în taină, în mare taină să-l primiți! Aici trufia se îmbrăca în sutană de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
precum o lumânare din ceară curată îndoită o dată și încă o dată. Un fel de treime ce-și plia sângele în fața sângelui. Și era atâta liniște, și sfinții dormeau în tempera, și îngerii se înveleau cu file de carte, și cerul hodinea pe sfântul disc, și stelele își răcoreau buzele în aghiazmatar, și era rugăciune. 60. Genia, în dimineața asta am venit mai devreme, peste 4 ore începe slujirea. Astăzi este duminica omului necredincios, eu, ca în fiecare zi, îndrăznesc cu evlavie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
gușile cerului. Coboară înserare peste felia de pâine, noaptea sub aripile îngerilor, întunericul în sticla cu lapte. Așteaptă, dragul meu, așteaptă! Moartea, docilă, îngăduie numărătoarea pe sărite. Așteaptă, Dumnezeu a trudit 6 zile; în ziua a șaptea, bătrânul și-a hodinit oasele; în a opta zi, a modelat singurătatea, tu vrei să desfaci lucrarea meșterului făurar într-o clipă? Dumnezeu, pentru diversitatea cerului, a modelat îngeri din fulgi de zăpadă, apoi, s-a bulgărit cu sfântul Petru până ce ghemotoacele albe și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a va-ți ascunselea prin toate ungherele. Privea neputincios cum se topea schitul ca o lumânare pe pieptul mortului. Starețul încă nu ieșise; de obicei, era atât de vigilent, încât ar fi putut număra frunzele căzute în somn, starețul își hodinea oasele pentru ultimul drum: "Ce vă holbați la mine, babe leșinate? Pe tataia nu-l doare nimic. Tataia o să moară de bătrânețe! Dar până îmi vine rândul, ăhăă, cât mai aveți de așteptat!" Economul, disperat, turuia ordine confuze; obștea, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nici de un țoi de rachiu. Se uită la alții ca milogu’”... Apoi fă-ne să pricepem cum de te-ai lăsat de băutură, dacă spui că nu se poate lăsa omul nici În ruptul capului? ― Dochița, săraca! S-o hodinească Dumnezău În pace. Ea m-o scos din groapă... Da, da. Ea m-o scos din groapă de-adevăratelea. ― Cum adică? ― Chiar așa. M-o scos din șanțul de la poarta ei, unde am lunecat... Era o noapte cum erau și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
jur împrejur, printre icoane, scoarțe și ștergare, spânzurau la loc de cinste o sumedenie de găidulci, mai multe decât văzuse vreodată Culae, de diferite forme și mărimi, lucrate cu tot dichisul și meșteșugul. Ei, ia stai jos, nepoate, de te hodinește, că ești obosit, îl pofti bătrânul, așezându-se și el pe un scăunel cu trei picioare. Pe o măsuță erau o prescură în formă de cruce, cu o lumânare înfiptă în ea, iar alături, o strachină cu colivă, așa cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
jaf a năvălitorilor ajunși la capătul puterilor. De la Ropcea mai la deal,/ Cade leahu de pe cal./ De la Ropcea mai la vale,/ Îmblă moartea de-a călare,/ Leahu n-are de mâncare, clamau străjerii satului. Odată cu venirea cailor bine hrăniți și hodiniți ai coroanei, neînfricatul rege și-a abandonat oștirea și a dispărut într-un miez de noapte împreună cu o câtime de șleahtă apropiată, lăsând poruncă pentru cei rămași ca fiecare să se salveze după putință. Toate pușcile cele mari și tunurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
fi om. Zgomotul aseptic al computerelor de care pomeniți nu va acoperi, sper, existența. M.I.: Vă mulțumesc și în încheiere v-aș mai ruga de câteva vorbe pentru maramureșeni, pentru artiștii din Maramureș unde, la Rohia, prietenul domniilor-voastre, N. Steinhardt, hodinește întru dreapta credință. M.L.: Le-aș spune că Maramureșul este, pentru noi toți, un tărâm de munți și de legende unde trebuie să te ții drept, să fii la verticală. Faptul că itinerariul lui N. Steinhardt s-a încheiat exemplar
„Am ratat ceea ce cehii au numit lustrația ...“ un dialog din anul 1995 cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca () [Corola-journal/Journalistic/5558_a_6883]
-
-meu. Fiul:Că n-o fi măgarul!... Pe măgar îl cheamă Viorel. Vameșul:De unde sunteți dumneavoastră, că aici nu scrie? Tata: Din Fleștenoage suntem. Să trăiți! Vameșul:Vă scularăți cam târziu?! Tata: Nu, șefu, dar venirăm pe jos, și mai hodinirăm pe drum, că e cale lungă și-ți cam ia picioarele. Vameșul:Păi de ce nu venirăți călare pe măgar, amândoi?! Tata: Ehe, ne urcaserăm noi, amândoi, pe Viorel, când plecarăm, dar, pe drum, ne întâlnirăm cu țața Ioana lu’ Pecingine
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
de el, că e copilul tău?! Vai de capul tău, maică!” Așa că mă detei jos de pe măgar. Ce să fi făcut? Fiul:Sări-i-ar ochii, de cotoroanță! Vameșul:Și de ce nu-l urcași pe Mărin? Măcar era el mai hodinit. Tata: Ba-l urcai, șefule, trăi-te-ar Dumnezeu! Îl urcai pe măgar și mergeam eu pe lângă ei, dar ne întâlnirăm cu Vasâlca lu’ Brabete și-ncepu să-l beștelească pe fiu-meu:„Dă-te, mă, jos de pe măgar, guguman
CU MĂGARUL LA FESTIVAL (SCENETA JUCATĂ LA PODUL PESTE RÂUL OLT, CU OCAZIA DESCHIDERII CELEI DE-A XXI EDIȚII A FESTIVALULUI DE UMOR:„OLTENII ȘI RESTU’ LUMII”, ÎN ZIUA DE 8.OCTOMBRIE 2015 de NICOLAIE DI [Corola-blog/BlogPost/382352_a_383681]
-
și de pisat mălai. Când soțul tău are să vie / Noi două face-vom plachie Cu niște coaste afumate, / De porc, ce-n pod sunt atârnate Și Doamne, bine vom mânca! / Acum du-te și ia furca Și stând ca să te hodinești, / Poți până-n zori să isprăvești Fuioarele de tors. Socot / C-ai să pisezi mălaiul tot Și că sfârși-vei, negreșit, / Și aste pene de strujit. Eu am să mă întind puțin. Ciolanele de-abia mă țin. Cu nunta voastră m-
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
conchide: ,,Întâistătătorul Episcopiei Hunedoarei, Preasfințitul Gurie Georgiu, a sintetizat: ”. Rostim și noi, alături de cei doi autori și de toți cei ce l-au respectat, admirat și iubit pe Părintele Vasile Prescure: Dumnezeu să-l ierte și cu drepții să-l hodinească! Nu putem încheia fără a sublinia că, abia acum, înțelegem de ce Părintele Vasile Prescure ne-a încredințat cu mare greutate, după ani de insistențe din partea noastră, inclusiv la Prislop, un riguros și amănunțit istoric al Mânăstirii Sadova (Dolj), pe care
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
înalt, plăcut: — „Te preaslăvim, mărite Baikal...” Episodul 7 UN TAIFAS NU FĂRĂ TÂLC După ce se lămuri asupra rosturilor pe deplin întemeiate, atât de nobile, ale acelui harem-tiparniță, Metodiu, care avea nu puține primăveri în trupu-i tomnatec, simți nevoia să se hodinească. Nu obosesc a lăuda obșteasca osârdie ce văz aici - grăi el către tătar. Ochii-mi se desfată, inima se-nalță. Dar adevăr zic ție, mărite han, că nevrednicele mele picioare sunt departe de cuget și nu mai voiesc a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
cupa. Episodul 8 îN CARE SE ADUCE CURATĂ MULȚĂMIRE CETITORIULUI ȘI RĂSAR NOI CHIPURI VREDNICE DE ȚINUT MINTE îngăduie-ne, Cetitoriule, care te apleci cu sfielnică grijă asupra rândurilor aceste, a face aici o pauză. Trage-ți și tu răsuflarea, hodinește-ți ochii și lasă-i să lunece iute peste vorbe, căci n-avem a spune nimic din ceea ce, îndeobște, îți reține atenția. Aibi încredere în noi, nu te ducem pre tine în ispită de la trebi, nu mai povestim, ci facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ce-am mai muncit la iele. Spală-le, curăță-le, taie-le, dă-le pă răzătoare. Mă dureau șalele de gîndeam că m-a tăiat cu fierăstrău, picam dă somn da nu mă lăsai pîn nu... și cînd să-mi hodinesc și io oasele, unde Începură să urle cîinii dă ziceai că vine cutremuru. Nu-nchisei un ochi toată noaptea. Doamne iartă-mă, că parcă intrase necuratu În toate lighioanele, că și găinile și cocoșii... să mai zici că nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
pe capul meu. Grijania mă-sii de viață. - Măi, Vasile, mâine când te vei trezi din mahmureală, vei gândi mai pozitiv, nu îți va mai părea dracul chiar așa de negru ca acum. Mai bine te du acasă să te hodini că mâine iar te întorni la pădure și te va durea capul de la beutură. - Mă întorn la dracu'. Mai bine la el în Iad decât acasă să-mi urle în cap... - Lasă, măi Vasile, că te înveți tu cu ele
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
pe capul meu. Grijania mă-sii de viață. - Măi, Vasile, mâine când te vei trezi din mahmureală, vei gândi mai pozitiv, nu îți va mai pare dracul chiar așa de negru ca acum. Mai bine te du acasă să te hodini că mâine iar te întorni la pădure și te va durea capul de la beutură. - Mă întorn la dracu'. Mai bine la el în Iad decât acasă să-mi urle în cap... - Lasă, măi Vasile, că te înveți tu cu ele
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
lingvistice reconstituite (care au fost sau nu au fost, cândva, în uz), un context social necunoscut (netrăit în realitate), dar știut (din povești, legende, hronice). Efecte stilistice de accentuare obține poetul și din exprimări perifrastice (S-a fost pus la hodinitu), din cultivarea apocopei (Cin'le vede, cin'le știe / Dorul meu, de drum truditu'), din reînsuflețirea infinitivului lung în aspect clar verbal ( Duce-m-aș și l-aș aflare; Oi muri și n-oi aflare), din conversiuni (Nici mă brumă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]