931 matches
-
lui Motru era, după cum consemnează în memoriile sale, încă inedite, parțial investigate de Mircea Popa, că filosofia lui Blaga "este un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești. O asemenea filosofie distrage tineretul de la preocupările serioase științifice și-l îndeamnă să hoinărească prin divagațiile mitologice", întrucît este exploatată o tradiție dubioasă, refractară "la cerințele timpului nostru". Rădăcinile ei se întind prea adînc în primitivitatea magiei și în mlaștina imaginației dezordonate", nemaifiind nevoie a o mai ajuta "pentru a se adînci mai mult
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
ardezie, dar el se spăla îndelung, se ungea cu ulei de argan și mânca în picioare o porție de couscous, până când cerul gurii îi devenea parfumat de la mirodenii și îi rămânea astfel până în zori. Zilele cu Mehria erau intense pentru că hoinăreau cu mașina de-a lungul coastei, printre turmele de capre și pentru că se duceau la piața de pește din fiecare oraș, iar el plătea ca bibanii să fie deja curățați și fripți. Mâncau în tăcere, prinzând cu degetele carnea albă
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
actuala localitate sârbească de la granița cu România, Bela Crkva), s-a remarcat ca un bun desenator, cu toate că desenul îl plictisea la fel de mult ca pianul sau gramatica. Într-o bună zi, în vacanța de după absolvirea clasei a VII-a de gimnaziu, hoinărind prin împrejurimile orașului, a descoperit într-o dumbravă un om pictând la șevalet. Era pictorul Franz Schuszter, originar din Biserica Albă, care a terminat Academia de Belle-Arte din Viena și s-a remarcat în capitala austriacă încă de tânăr. S-
Agenda2006-05-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284703_a_286032]
-
peisajul deșertului și al minții. Un bărbat stătea sprijinit de peretele nordic, abia vizibil. Oamenii intrau câte doi sau trei, stăteau în întuneric și se uitau la ecran, apoi plecau. Uneori abia de treceau de pragul ușii, grupuri mai mari hoinărind, turiști năuciți, se uitau și își mutau greutatea de pe un picior pe altul, apoi plecau. În galerie nu erau scaune. Ecranul nu se sprijinea de nimic, era cam de trei pe patru metri, neînălțat, amplasat în mijlocul încăperii. Era un ecran
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
-i și explicația că în zborul Cosmic, omul își va păstra o mare parte din tinerețe. Aurora: Spuneai că omul în nesăbuința lui va distruge Pămăntul dar mai sunt și alte pericole: asteroizi de mari dimensiuni sau comete enorme care hoinăresc haotic prin Cosmos și pot lovi Pămăntul. Ultimul a trecut pe lăngă Pămănt la o distanță de căteva sute de de mii de ani. O mică deviație și experimentul tău se termina. Evelin: Au mai fost și alți asteroizi și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
sfârșitul secolului vor crește cu 50 cm, luând din uscat centimetru cu centimetru până când Pământul va deceni un ocean?! Evelin: Datorită acestor schimbări din ce în ce mai dese, cu furtuni și ploi torențiale interminabile, omul va trebui să-și ia sufletul și să hoinărească prin Univers. Aurora: Și cum a fost cu asteroizii distruși de către roboți?! Evelin: Am trimis roboți care au lovit cu laser și proiectile cu energie atomică asteroidul făcăndu-l praf care plutește acum prin Cosmos. într-o sută de ani veți
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
nouă planete și despre unele caracteristici. Dar, uite că telescopul spațial Hubbla a descoperit o nouă planetă în Sistemul nostru Solar: pe Quaoar, aflată la 6,4 miliarde de km de Soare, în a cărei atracție gravitațională a intrat în timp ce hoinărea prin Cosmos. Planeta Quaoar are un diametru de 13000 de km și va fi în viitor cea mai mare planetă din Sistemul nostru Solar. Animație generală. Eva: O întrebare a unui muritor: ce se întămplă dacă noua planetă, Soarele o
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
se atrag gravitațional cu o viteză de 600 km pe secundă așa că, inevitabil, peste miliarde de ani lumină se vor ciocni. Se vor contopi pe ecran aveți varianta contopirii sau se vor face bucăți și praf care vor începe să hoinărească prin Univers. Atracția gravitațională n-o interesează că în miliardele de planete din Galaxia noastră sunt peste 4000 de Sisteme Solare și milioane de planete pe care pot exista condiții de viață embrionară sau evoluată ca cea de pe Pămănt, poate
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
în jurul Pămăntului? într-un moment Cosmic, cănd Luna se apropie de Pămănt, forța lui de gravitație o atrage s-o aducă acasă. Ce s-ar întămpla? Da, eventual Apocalipsa; contopirea la loc sau distrugerea în bucăți care vor începe să hoinărească prin Sistemul Solar. Dar în oricare din situații viața de pe Pămănt va dispărea imediat căteva milioane de ani. Sigur există și miracolul Cosmic ca Pămăntul și bolidul care l-a lovit să rămănă sau să iasă din Sistemul Solar și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Sistemul Solar. Dar în oricare din situații viața de pe Pămănt va dispărea imediat căteva milioane de ani. Sigur există și miracolul Cosmic ca Pămăntul și bolidul care l-a lovit să rămănă sau să iasă din Sistemul Solar și să hoinărească prin Univers pănă îl atrage în sfera lor de gravitație o planetă sau finalul - o Gaură Neagră. Dar toată această tragedie este posibilă în Univers în căteva milioane de ani lumină. Profesorul: Cineva pune întrebarea dacă pe Marte, după cataclisme
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mea vecină! Evelin: Promit că particip. Darwin: Dar înainte de vizita de la cimitir, extraterestrule, cum este cu sufletul nemuritor? Oare Universul, omul îl poate cunoaște cu spiritul doar după ce moare? Evelin: Există în Universul Astral o altă dimensiune în care sufletele hoinăresc; este o călătorie dincolo de Universul fizic. Darwin: Atunci ce poate exista dincolo de realitatea care ne înconjoară într-un Univers de necuprins? Călătoria sufletului dincolo de timp și Universul fizic este un concept tulburător. Cineva îmi spunea că a trăit acest lucru
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să îngroape o pisică ce-și găsise sfârșitul sub roțile unei mașini grăbite care nu reușise să o evite. Locul acela o înspăimânta. Aceasta era pedeapsa pentru desprinderea de realitate, pentru toate gândurile acelea care, deși o tulburau, continua să hoinărească prin ele până la epuizare. Și nici măcar nu găsise răspunsurile așteptate, dorite, de care avea atâta nevoie. Se întoarse la autobuzul pe care îl părăsise în încercarea eșuată de a găsi un taxi care să o ducă într-un loc sigur
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
e urmărită. Se duse la fereastră. Mașinile treceau grăbite pe strada aglomerată. Oamenii se îndreptau netulburați de privirea ei spre destinații necunoscute. Frunzele din copacul care umbrea fereastra de unde analiza tot ce se putea vedea de acolo, erau nemișcate, vântul hoinărind pe cine știe unde. Nimic nu-i oferea nici cel mai mic indiciu că cineva ar spiona-o. „- Unde ești? - În mintea ta. - Cum ai intrat? - Tu mi-ai deschis și m-ai lăsat să intru. Mi-ai permis să circul nestingherit
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
ogorul. Pe acele meleaguri sucevene trăia și o fată pe care o chema Sânzâiana.Și era Sânzâiana harnica ca o furnică, era blândă și bună ca o bunicuță și frumoasă de parcă zicea că este sora soarelui.Ei ii plăcea să hoinărească pe dealuri prin fâneșe, culegea flori care de care mai parfumate și le punea lui Ioan la pălărie.Era cea mai mândră fată din hora satului și cea mai aleasă dintre secerătoarele de pe câmpul Înverzit. Sânzâiana Îl tot ruga pe
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
băiețelul acela Îl chema Ghiocel. Și era așa de năzdrăvan și de neastâmpărat, Încât mereu dădea de bucluc. Întruna din zile, se Îndepărtă atât de mult de casă Încât se rătăci. Și nu mai reuși să găseasca drumul Înapoi. Cum hoinărea el Încoace și Încolo, Îl găsi un zmeu. Și zmeul acela se gândi că după ce o să mai crească, o să-l pună În frigare. Însă fetele zmeului (avea zece fete) Îl Îndrăgiră atât de mult pe Ghiocel, Încât Îl considerau fratele
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
nordică a stației Ogikubo. În ziua aceea bătea un vânt aprig de toamnă. Când am ajuns la stație, se lăsase deja întunericul. Am oprit un trecător să-l întreb unde locuiește domnul Uehara. Chiar și după ce mi-a spus, am hoinărit fără țintă pe aleile întunecoase. Mă simțeam atât de singură, încât îmi venea să plâng. M-am împiedicat de o piatră de pe stradă și mi-a plesnit cureaua de la unul dintre saboți. Pe când stăteam și priveam în jur, neputincioasă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
cu Jesus'Son și farmacopeea psihedelică a unei rătăciri fără noimă. Ce altceva este vagabondul Randle P. Murphy, personajul principal din Zbor deasupra unui cuib de cuci, cartea lui Ken Kesey, ecranizată memorabil de Milos Forman, decît un ciudat care hoinărește într-una și de bunăvoie intră într-un azil de nebuni pentru a scăpa de poliție, și unde ciudații sunt așa pentru că li s-a inoculat că sunt ciudați, sunt învinși pentru că au fost convinși că sunt învinși. Probabil că
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
„Cine a hoinărit în toamnele de aur prin podgoriile Cetățuii și Șorogarilor, va mai hoinări...” Când Dumnezeu a creat meleagurile Iașului se pare că a fost în cea mai inspirată clipă, fiindcă după ce, cu mâna-i divină a modelat lutul dând forme nebănuite
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
„Cine a hoinărit în toamnele de aur prin podgoriile Cetățuii și Șorogarilor, va mai hoinări...” Când Dumnezeu a creat meleagurile Iașului se pare că a fost în cea mai inspirată clipă, fiindcă după ce, cu mâna-i divină a modelat lutul dând forme nebănuite reliefului, a aruncat peste el, cu dărnicie, toate frumusețile. Luând apoi pulbere
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
Verde ar fi așa ceva, m-am dus acolo, să văd dacă găsesc vreo urmă de solzi. De fapt, totul pornise cu mult înainte de jocul cu chibriturile... începuse din momentul în care găsisem un solz auriu de dinozaur, în plimbările mele, hoinărind pe coclauri. Îl văzusem în iarbă, sclipind în lumina soarelui, însă după ce l-am luat în mână, solzul s-a destrămat, transformându-se în praf strălucitor. Am privit praful împrăștiindu-se peste câmp, Și am simțit o nostalgie inexplicabilă. Într-
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Fusta, amplă cu un volănaș, îi acoperea picioarele pe jumătate. Nu era o rochie de purtat într-o zi de doliu. Dar ce mai conta. Cei doi porci umblau slobozi prin fața casei. Marea se prefăcea că-i urmărește, iar ei hoinăreau pierduți în ploaie. Pielea lui Wilson strălucea aidoma uneia dintre pietrele alea mari, alunecoase, de la cascada din El Almejal. Mai era și călduță apa aia continuă, slobozită de cerul încețoșat. Pe undeva pe afară umblă Aida, femeia bătrânului Poncho. Zic
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
doar drumul cel mai scurt. Nu trebuia decât să facă un pas în afara acestui teritoriu și se afla pe teren necunoscut: metroul se întindea sub picioarele lui ca o junglă, Combat și alte zone adiacente erau deșerturi prin care putea hoinări în siguranță. Dar hoinărela nu-i era de ajuns, trebuia să-și găsească o slujbă. Erau clipe, cum i se întâmplase după primul pahar de vin băut în libertate, când se simțea capabil să ia totul de la început, să strângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
și tulburător zbor! Poezia este pentru mine cântecul de sirenă, ce m-a urmărit și mă urmărește, zorii, scăldându-se ca pruncii În lacrimi de fericire! Poezia este cea care mă ajută să evadez din sclavia voinței, iar spiritu-mi poate hoinări liber pe nesfârșirile albastre, căutându-și drumul spre adevăratele origini, spre o lume neștiută Încă, lepădându-și pe țărmul vieții trupu-i cu iz nociv de lut! Marele Creator mi-a dăruit un talant și multă vreme n-am știut cum
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ocazie spre oraș. Deja se Înserase și nu aveam un loc unde să dorm peste noapte. Am căutat o cameră la toate hotelurile din oraș. Era un simpozion și toate locurile erau ocupate. Se Întunecase de-a binelea și eu hoinăream pe străzi. Umblam fără țintă, obosită, flămândă și dezamăgită. Și tot mergând, mi-am amintit de adresa unei verișoare. Întrebând din om În om despre strada respectivă, am reușit s-o găsesc. Nu-mi trebuia absolut nimic, decât un colț
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
fetei fără să clipească, fără emoții, s-a ridicat și a plecat de acolo, fără gânduri, cu un fel de nevoie de a se sinucide, se va sinucide trăgându-și un sac de nailon peste cap, simplu și ieftin, a hoinărit pe străzi murdare, ea și câinii vagabonzi, a ajuns la marginea orașului, câmpurile păreau peisaje selenare, murdare și moarte, nu e loc pe pământ, nu e loc nici în ceruri, ridică privirea, Zinzin cântă cu vioara înfiptă în claviculă, cântă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]